Mariana Kalughin: Testul la poligraf pentru funcția de președinte al ANI nu trebuie să fie unul eliminatoriu
Rezultatele testului cu detectorul comportamentului simulat (poligraf) nu pot fi singurul temei pentru eliminarea din concurs a unor candidați, a comentat experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Mariana Kalughin, rezultatul concursului pentru funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), anunțat astăzi. Consiliul de Integritate (CI) i-a eliminat din concurs pe cei doi candidați, Teodor Cârnaț și Victor Strătilă, din cauză că aceștia au picat testul la poligraf.
”Rezultatele testului la poligraf nu pot fi complet obiective”
Anunțul a fost făcut de către președintele ședinței CI din 9 octombrie 2017, Sergiu Ostaf. El a precizat că, în conformitate cu punctul 62 al Regulamentului cu privire la organizarea concursului, candidații care nu au susținut proba de poligraf nu pot fi incluși în procedura de validare a concursului.
Sergiu Ostaf: ”Dacă cineva dintre candidați nu este de acord cu faptul că nu a promovat proba, să facă public acel raport”
Rezultatele testului la detectorul de minciuni nu pot servi drept dovadă a neautenticității informațiilor comunicate și nu pot servi drept unicul motiv pentru a lua o decizie în privința persoanei testate, afirmă Mariana Kalughin. Potrivit ei, atât prevederile din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cât și din regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate contravin spiritului standardelor internaționale, dar și legii speciale naționale - Legea privind aplicarea testării cu detectorul comportamentului simulat (poligraf).
Precizăm că articolul 27 din legea menționată de expertă prevede că rezultatele testării care demonstrează caracterul neautentic al informaţiei comunicate de persoanele testate nu constituie dovadă a caracterului neautentic al informaţiei comunicate, nu constituie unicul temei pentru suspendarea executării obligaţiilor de serviciu ale persoanei testate, dar pot constitui temei pentru efectuarea unor măsuri suplimentare de verificare a persoanei.
Mariana Kalughin a subliniat că există foarte multe elemente care fac ca aceste rezultate să nu poată fi complet obiective, cum ar fi calificarea specialistului care execută testul la poligraf, starea persoanei testate sau mediul în care s-a efectuat testul. ”Deși am sesizat asupra caracterului eronat și contradictoriu al acestei prevederi, nu au fost reacții”, afirmă Mariana Kalughin.
În opinia sa, candidații ar putea contesta hotărârea Consiliului de Integritate, întrucât este vorba despre o contradicție între două legi. ”Dar cel mai sigur ar fi să se intervină în Legea cu privire la ANI, mai ales că are mai multe carențe”, a adăugat experta.
ANI – nefuncțională nici până la începutul anului 2018
După anunțarea rezultatelor, Teodor Cârnaț s-a arătat foarte revoltat și a declarat pentru Ziarul de Gardă că a fost un concurs „comandat politic”, iar Victor Strătilă a spus că este integru și mai mult nu vrea să comenteze.
Solicitat de Moldova Curată, Sergiu Ostaf, unul dintre membrii Consiliului de Integritate, a declarat că hotărârea de a-i elimina din concurs pe cei doi candidați este legală. ”Consiliul de Integritate a acționat în baza legii care reglementează această activitate, a legii cu privire la ANI, și am respectat întru totul interesul public”, a subliniat Sergiu Ostaf.
El a explicat că la formularea întrebărilor pentru testul cu detectorul comportamentului simulat Consiliul de Integritate a luat în calcul ”zonele de risc” pentru fiecare candidat, reieșind din informațiile primite de la instituțiile abilitate și din cele din spațiul public. Testul a fost efectuat de către un poligrafolog acreditat și instruit în Statele Unite.
”Dacă cineva dintre candidați nu este de acord cu faptul că nu a promovat proba, să facă public acel raport și atunci toată societatea o să vadă concluziile în baza cărora Consiliul de Integritate a decis să considere că participanții la concurs nu au promovat această probă. Decizia este asumată, adoptată în consens, fără opinii separate”, a spus Sergiu Ostaf.
În urma deciziei de astăzi, CI a anunțat un nou concurs pentru funcția de președinte al ANI.
În acest fel, se atestă o nouă tărăgănare a procedurii de alegere a președintelui ANI, fapt ce ar putea face ca instituția să nu fie funcțională nici până la începutul anului viitor, consideră Mariana Kalughin. Ea mai constată că funcția de președinte al ANI nu este atractivă pentru persoane care ar fi interesate de acest domeniu.
”Modul în care a fost organizat concursul, cu mai multe amânări și cu prelungirea termenelor de depunere a dosarelor, a compromis întreg procesul”, a opinat experta CAPC.
Situația ar putea fi cumva remediată, dacă va fi ales un vice-președinte ale ANI, care, potrivit legii, poate exercita atribuțiile președintelui, în cazul vacanței funcției. Astfel, ar putea fi demarat procesul de selectare a ofițerilor de integritate, este de părere Mariana Kalughin.
În concursul pentru funcția de vice-președinte al ANI sunt doi candidați. Este vorba despre Lilian Chișcă, şef al Direcţiei control venituri şi proprietăţi din cadrul ANI, și Francisco Talmaci, șef-interimar al Direcției sinteză, asistență juridică și control al Inspecției Financiare de la Ministerul Finanțelor. Membrii Consiliului de Integritate au anunțat că acum sunt în așteptarea rezultatelor verificărilor făcute asupra candidaților de către Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate.
Mai amintim că, după proba scrisă și proba interviului, candidații la șefia ANI, Teodor Cârnaț și Victor Strătilă, au acumulat, în total, 43 de puncte și respectiv 33,9 puncte, din cele 60 posibile.
Natalia Enache
Mariana Kalughin consideră că testul la poligraf pentru funcția de președinte al ANI nu trebuie să fie unul eliminatoriu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ANI clarifică modul în care urmează să fie eliberate ce...
Certificatele de integritate urmează să fie eliberate de ANI la solicitarea conducătorilor entităților publice, în cazul procedurilor de angajare prin concurs sau la cererea persoanelor fizice care intenționează să candideze pentru ocuparea funcțiilor publice eligibile.
Conflictul de la ANI, versiunea lui Anatolie Donciu: „S...
După ce săptămâna trecută a anunțat că a depus, la Parlament, cerere de demisie din funcția de președinte în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI) în urma conflictului cu vicepreședintele în exercițiu Victor Strătilă, Anatolie Donciu a expediat presei un mesaj în care își prezintă propriul punct de vedere asupra celor întâmplate în instituție. Mai jos reproducem fragmente din scrisoarea lui Anatolie Donciu și comentariul lui Victor Strătilă asupra celor întâmplate la ANI.
Legislația privind reforma CNI: încă nu a fost pusă în...
Pachetul de legi referitoare la sistemul național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016, conține o serie de scăpări, care ar putea pune în pericol eficiența instituției ce urmează a fi creată – Autoritatea Națională de Integritate. Este opinia actualei componențe a ANI - foștii membri și angajați ai Comisiei Naționale de Integritate – care a formulat o serie de propuneri de modificări la cele 3 legi și le-a expediat la Guvern și Parlament. Deocamdată cele două instituții nu au reacționat. Propunerile au fost făcute publice pe pagina cni.md la 23 septembrie.
La ANI au fost depuse mii de declarații greșite. Iurie...
Noul sistem de depunere a declarațiilor de avere și interese personale i-a zăpăcit pe unii funcționari, care au indicat date eronate. Este pentru prima dată când ei completează declarații electronice. Până acum o făceau pe suport de hârtie. Astfel că pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt peste patru mii de declarații eronate, cu date incomplete sau cu greșeli de ordin tehnic. Unul dintre cei care au greșit este fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
Trei candidați participă la concursul repetat pentru fu...
Candidatul care a obținut cele mai multe puncte în concursul pentru funcția de vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Francisco Talmaci, vrea să devină președinte al acestei instituții. El s-a înscris și la concursul pentru poziția de președinte. Alte două persoane care au depus dosarele sunt Rodica Antoci, şefă a Laboratorului de expertize judiciare criminale din cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare al Ministerului Justiţiei, și Lidia Chireoglo, ofiţer superior de urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.
CNI „calcă pe aceeaşi greblă”: aplică practici neunifor...
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) continuă să aplice practici neuniforme pentru situaţii de același fel. Astfel, la 5 noiembrie aceştia au decis să nu iniţieze un control pe numele Liliei Bolocan, fosta directoare a Agenției Naționale pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), despre care Moldova Curată a relatat că ar fi admis un conflict de interese. Bolocan şi-a angajat două surori şi un cumnat în instituţia pe care a condus-o timp de şase ani. CNI îşi motivează decizia prin faptul că fosta funcţionară nu mai este la AGEPI. Asta chiar dacă au fost situaţii în care Comisia a constatat conflict de interese şi după ce subiectul declarării nu mai era în funcţie publică.