Membrii CNI despre averile lor verificate de deputaţi: am declarat totul, în raport s-au strecurat erori

Arhiva 9 octombrie 2014 1731
Membrii CNI

Toţi cei cinci membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) deţin bunuri nedeclarate, se arată într-un raport al unei comisiei parlamentare speciale, mandatată să verifice declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale acestora. La rândul lor, membrii CNI au declarat pentru portalul „Moldova Curată” că la mijloc este doar o eroare şi că anterior au oferit deputaţilor explicaţii privind conturile bancare sau maşinile nedeclarate, care ar figura pe numele lor.



Raportul semnat de liberal-democraţii Anghel Agache şi Iurie Apostolachi, liberalul reformator Vadim Cojocaru şi fostul deputat democrat Iurie Bolboceanu urmează să fie prezentat la una dintre şedinţele următoare a Legislativului.

Potrivit documentului, Anatolie Donciu, preşedintele CNI, nu a declarat un automobil de model VAZ fabricat în 1992 și dreptul de a folosi un Mercedes și un BMW. În document se mai arată că preşedintele CNI a ascuns și un card bancar destinat pentru pensia militară. La momentul verificării în cont erau 17 580 de lei.

Vicepreședintele CNI Victor Strătilă nu ar fi declarat o mașină de model Mazda, fabricată în 1990 și reînmatriculată în 2013.

Şi Leonid Morari nu ar fi declarat un VAZ și un Audi. Mai mult, Leonid Morari ar fi uitat că deţine un card bancar cu 10 325 de lei, bani adunaţi din pensia CNAS. Parlamentarii au mai constatat că acesta se află în incompatibilitate de funcții, figurând ca administrator și asociat la o firmă de audit, „Audit-Servis” SRL.

În acelaşi document se mai arată că Vera Lupu nu a trecut în declarația de avere un automobil de model VAZ din 1987, unul de model Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007 și înmatriculat în 2012, și o Toyota Camry din 2007 luată în folosință. Potrivit raportului, Vera Lupu a vândut mașina de model Hyundai Santa Fe fiicei sale cu 76 000 de lei.

Dumitru Prijmireanu nu ar fi declarat un VAZ, produs în 1984 și reînmatriculat în 2013, dar şi un cont bancar deschis pe numele soției în care se păstrau peste 21 000 și un card deschis în 2013 cu un sold de peste nouă mii de lei.

„Dacă se adevereşte că am 10 000 de lei, îi donez unei grădiniţe sau portalului «Moldova Curată»”

Contrariaţi, membrii Comisiei susţin că verificările deputaţilor au fost superficiale, mai ales că anterior au oferit explicaţii pe marginea aceloraşi constatări.

„Am declarat că am vândut acea maşină, iar în 2013 ar fi trebuit să fie reînmatriculată pe numele noului proprietar. Am achitat şi impozite după ce am vândut automobilul. Probabil e o scăpare a membrilor acestei comisii parlamentare, altfel nu îmi pot explica. Mai mult, nimeni nu mi-a cerut nicio explicaţie referitor la încălcarea pe care aş fi făcut-o”, ne-a declarat Victor Strătilă.

La rândul său, Leonid Morari neagă că ar deţine un card bancar cu 10 000 de lei. „Dacă se adevereşte că-i am, îi donez unei grădiniţe sau portalului «Moldova Curată»”, ne-a asigurat membrul CNI. Cât despre automobilul VAZ, el susţine că maşina a fost furată acum 12-13 ani. „Deşi nu mai am acest automobil, potrivit legii, rămâne înregistrat pe numele meu. La Poliţie mi-au zis că se întâmplă să găsească maşinile furate şi peste 20 de ani. Maşina de model Audi am vândut-o încă în 2007, iar proprietarul care a luat-o după mine a vândut-o şi el. Aşa că nu mai ştie nimic de ea”, a precizat Leonid Morari.

El a comentat şi constatarea legiuitorilor potrivit căreia ar fi în incompatibilitate de funcţii. „«Audit Service» SRL este un proiect început în 1992 de nişte persoane pe care le-am cunoscut, dar care nu a fost dezvoltat. Firma a fost doar înregistrată şi atât. Acum trebuie de plătit câteva sute de lei ca să fie scoasă din registre, dar aşa cum nu am fost cel care a deschis afacerea, nu voi avea eu grijă de detaliile ce ţin de închiderea acesteia”, a mai spus Morari.

„Dacă la ei e neregulă, de ce insistă la alţii să fie regulă?”

Vera Lupu susţine că va solicita deputaţilor o întâlnire ca să facă anumite precizări şi să pună la punct detaliile. „Am prezentat încă anul trecut documente care demonstrează că aceste bunuri nu îmi mai aparţin. Nu înţeleg de ce membrii comisiei parlamentare au admis această scăpare. Deşi am discutat cu ei, nu mi-au cerut decât să precizez adresa apartamentului”, a declarat Vera Lupu. Cât despre automobilul de model Hyundai Santa Fe pe care l-a vândut fiicei sale, membra CNI susţine că maşina a fost înstrăinată la discreţia ei. „Am acest drept”, a precizat Vera Lupu.

Anatolie Donciu şi Dumitru Prijmireanu nu au răspuns la telefon pentru a ne oferi un comentariu.

Parlamentarul Iurie Bolboceanu afirmă însă că anul trecut membrii CNI au dat doar nişte explicaţii. „Ar trebui să facă ordine în propriile acte. Dacă la ei e neregulă, de ce insistă la alţii să fie regulă?”, se întreabă Iurie Bolboceanu.

Anastasia Nani



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”

Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.

10 februarie 2014
1935

Apel Public: Organizaţiile societăţii civile sunt îngr...

8 februarie 2016

08 februarie 2016
1928

Achiziții publice: Instituție nouă cu oameni ”vechi”

Fostul șef al Agenției Achiziții Publice, Viorel Moșneaga, a fost desemnat de membrii Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe în calitate de director general al Agenției Naționale pentru Soluționare a Contestațiilor. Acesta deține în prezent funcția de consultant principal în cadrul secretariatului Parlamentului și a fost ales dintre trei candidați la funcția de director al acestei noi instituții.

21 iunie 2017
1922

VIDEOGRAFIC: Cât de transparente sunt instituțiile publ...

Moldova Curată vă arată cum au fost respectate principalele prevederi ale legilor Legii privind accesul la informaţie nr. 982/2000 şi ale Legii privind transparenţa în procesul decisional nr. 239/2008 de la promulgare până în prezent cu ajutorul unui videografic realizat în cadrul proiectului “Podul Bunei Guvernări”.

28 aprilie 2016
2171

Prima condamnare la închisoare, pentru acte de corupți...

Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, a fost condamnat marți, 2 mai 2017, la 9 ani de închisoare cu executare pentru abuz de serviciu și delapidarea averii străine. Adjunctul acestuia, Sergiu Boța, a fost condamnat și el la 8 ani de închisoare cu executare, pentru un singur capăt de acuzare - delapidarea averii străine. Cei doi nu au fost însă încarcerați, deoarece sentința, dată de prima instanță, nu este executorie, urmând ca un titlu executoriu să fie emis după decizia Curții de Apel în acest proces. 

02 mai 2017
1821

Liberalul Mihai Moldovanu a pierdut procesul împotriva...

Șeful Direcției Sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, liberalul Mihai Moldovanu, nu a reușit să obțină despăgubirile de 10 mii de lei, dar nici dezmințire și scuze publice, pe care le ceruse de la consiliera socialistă Eugenia Ceban. Aceasta declarase, între altele, într-o conferință de presă susținută cu alți membri ai PSRM, că Moldovanu ”a distrus tot procesul de sănătate din municipiul Chișinău” și că ar avea ”cotă-parte în fiecare instituție medicală”.

21 septembrie 2018
1611