Posibilă cauză penală: cineva a emis un demers fals în numele Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va cere Procuraturii Generale (PG) să investigheze cum au apărut două documente false, trimise din numele CSJ în adresa Adunării Populare din Găgăuzia (APG), cu solicitarea să modifice Codul electoral local. Preşedintele APG susţine că nu a ştiut că actele primite ar fi false.
Documentele la care face trimitere Curtea este acea petiţie prezentată la consultările publice din regiune de către deputatul din APG Ivan Burgudji, despre care a scris recent şi Moldova Curată. În acea solicitare se spune că CSJ obligă APG să ajusteze legislaţia electorală locală conform prevederilor articolului 38 din Constituţia Republicii Moldova. Acest articol prevede modalitatea de alegere a deputaţilor în regiunea găgăuză, prin reducerea numărului de circumscripţii electorale.
Potrivit unui comunicat emis de CSJ, demersul ar fi fost expediat în luna octombrie anul trecut. „Prin acesta, o persoană care semnează cu numele unui funcţionar al Curţii Supreme de Justiţie, în numele preşedintelui Curţii, pe o foaie cu antetul Curţii, îi solicită preşedintelui Adunării Populare a UTA Găgăuzia să-i ofere informaţii privind „executarea de către Adunarea Populară UTA Găgăuzia, inclusiv Comisia Juridică, a articolului 38 din Constituţia Republicii Moldova…”, se menţionează în comunicatul CSJ.
Peste o lună, însă, acelaşi demers a fost expediat repetat, cu acelaşi conţinut, semnat cu acelaşi nume, însă semnătura grafică este diferită.
Şi în articolul publicat de Moldova Curată, dar şi în comunicatul emis de CSJ, Curtea neagă veridicitatea acestor demersuri. „Nu am fi aflat despre falsuri dacă domnul Dmitri Constantinov, preşedintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, nu ne-ar fi comunicat printr-o adresă faptul că a trimis demersurile „noastre” Comisiei Juridice a Adunării, urmând a ne informa cu privire la rezultatele cercetării acesteia. Curtea Supremă de Justiţie a sesizat, sub acest aspect, organele de urmărire penală, pentru întreprinderea măsurilor care se impun, potrivit legislaţiei incidente a Republicii Moldova”, se mai spune în comunicatul Curţii.
La rândul său, Dmitri Constantinov, preşedintele Adunării Populare din Găgăuzia, a declarat pentru Moldova Curată că nu a ştiut că aceste demersuri sunt false atât timp cât documentele aveau toate semnele necesare unei solicitări oficiale din partea unei instituţii, inclusiv antet şi semnătură.
Potrivit lui Eugen Roşca, specialist principal în serviciul de presă al Procuraturii Generale, până în prezent CSJ nu a expediat nici o solicitare către organele de urmărire penală privind demersurile false expediate la APG.
Legislaţia penală a Republicii Moldova prevede sancţiuni aspre pentru persoanele sau grupurile de persoane care admit fals și uz de fals. Astfel, potrivit Codului Penal, art. 332, “înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la zece până 20 de mii de lei sau cu închisoare de pînă la doi ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani. Aceleaşi acţiuni săvârşite: de o persoană cu funcţie de demnitate publică sau în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale se pedepsesc cu amendă în mărime de la 20 la 40 de mii de lei sau cu închisoare de până la şase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani”.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dezbaterea publică „Accesul publicului la declaraţiile...
Dezbaterea publică „Accesul publicului la declaraţiile de venit şi proprietăţi în reţeaua internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, eveniment organizat de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md pe data de 30 octombrie 2013. La întâlnire sunt invitaţi lideri de opinie, experţi anticorupţie, reprezentanţi ai Cancelariei de Stat, Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), jurnalişti etc.
Raionul Briceni, condus de un fost şef de vamă
În urma alegerilor din vara anului curent, preşedinte al raionului Briceni a fost ales democratul Mihail Gnatiuc, fost primar de Briceni. Acesta a candidat la ultimele alegeri locale pentru un nou mandat de primar, dar a pierdut în faţa reprezentantului PSRM. Ucrainean de naţionalitate, Gnatiuc s-a născut în Iacutia în 1956, unde au fost deportaţi părinţii săi. A absolvit facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova, după care s-a stabilit cu traiul la Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 a fost ales primar de Briceni. Noul preşedinte de raion susţine că nu are decât o casă de locuit, nu deține afaceri şi nici măcar maşini personale.
Testele la poligraf – efectuate la aparate necertificat...
Cadrul legal general privind testarea la poligraf, dar și legislația specifică referitoare la unele instituții care trebuie să testeze personalul la ”detectorul de minciuni”, trebuie să fie modificate, consideră experții reuniți în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, la tema “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”.
CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...
De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.