Procurorii vor fi reprezentați în Consiliul de Integritate de către Mircea Roșioru
Viitorul Consiliu de Integritate, instituție care urmează să fie creată până la finalul acestei luni și care va avea misiunea să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, are deja primul membru. Este vorba despre procurorul Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, desemnat prin hotărârea CSP din 11 august 2016.
Potrivit Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, din CI vor face parte 7 persoane, două dintre care vor fi propuse de societatea civilă. Restul membrilor vor fi propuși, câte unul, de către: Parlament, Guvern, CSP, CSM, CALM. Până în prezent, doar Consiliul Superior al Procurorilor și-a desemnat oficial reprezentantul. Mircea Roșioru nu ne-a răspuns astăzi la telefon pentru a ne oferi un comentariu. El deține funcția de președinte al Consiliului Superior al Procurorilor din luna ianuarie 2014. De asemenea, Mircea Roșioru conduce Direcția Judiciară a Procuraturii Generale.
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat anterior pentru Moldova Curată că formarea Consiliului de Integritate ar urma să se încheie până la sfârșitul lunii august, de chestiunile organizatorice ocupându-se Ministerul Justiției. Potrivit lui Vladimir Cebotari, Autoritatea Națională de Integritate ar urma să devină funcțională cel târziu în luna ianuarie 2017.
Consiliul de Integritate este instituția care va organiza concursurile pentru alegerea președintelui și vice-președintelui ANI, va valida rezultatele concursurilor, va aproba rapoartele de activitate ale ANI etc. Membrii CI vor fi desemnați pentru un mandat de 5 ani și nu vor fi remunerați. Ei trebuie să întrunească o serie de criterii: să nu fi fost membri ai vreunui partid în ultimii 2 ani, să nu aibă antecedente penale, inclusiv stinse, să nu fi fost implicați în conflicte de interese, incompatibilități sau nedeclarare a averilor etc.
Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate a intrat în vigoare la 1 august 2016. Adoptarea ei și, în general, reformarea sistemului național de integritate, a fost condiționată de Guvernul României pentru acordarea unei tranșe din împrumutul de 150 de milioane de euro Executivului de la Chișinău. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, Comisia Națională de Integritate, care a activat timp de 3 ani și jumătate, a fost suspendată.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primari cu interese şi averi ascunse
După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.
Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...
Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.
Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurn...
La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.
Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecat...
Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați. Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei. Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?
Moldova Curată – un an de supraveghere a integrităţii p...
Din luna aprilie 2013, de când Asociaţia Presei Independente a lansat portalul www.moldovacurata.md, am publicat o serie de articole în care au fost vizaţi mai mulţi demnitari şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, care reprezintă toate partidele parlamentare. În această perioadă, unii subiecţi ai articolelor ne-au reproşat că materialele fac parte dintr-o campanie preelectorală de denigrare a lor. Acum, după un an de activitate, facem un prim bilanţ tocmai pentru a număra ”bobocii” pomeniţi şi pentru a argumenta că nimeni nu a fost menajat pe motiv că reprezintă guvernarea sau opoziţia. Astfel, de exemplu, dintre primarii vizaţi în articole, 12 au candidat din partea PLDM, 7 - de la PCRM, 6 de la PD, 5 de la PL şi 4 - independenţi. Iar dintre deputaţi, câte 3 de la PCRM, PD şi PLR , 2 sunt de la PLDM şi unul de la PL.
