Profil candidat: Eugeniu Nichiforciuc
Integritatea în activitatea politică
Eugeniu Nichiforciuc este medic de profesie. A devenit deputat la 23 februarie 2015, pe lista Partidului Democrat. Până atunci, potrivit declarației sale de avere, a muncit la SA Terconvit. Anterior el a făcut parte din Partidul Comuniștilor, apoi a aderat la Partidul Moldova Unită, urmându-l la această formațiune pe fostul deputat comunist Vladimir Țurcan. La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 a candidat cu nr. 62 pe lista Partidului Moldova Unită. După ce însă această formațiune nu a trecut pragul electoral, Nichiforciuc a aderat la PDM, anunțând acest lucru la o conferință de presă susținută în luna martie 2011. La alegerile parlamentare din 2019 candidează pe circumscripția nr. 8 Florești.
De profesie este medic, dar deține și o diplomă de master în administrare publică, potrivit CV-ului său publicat pe pagina web a Parlamentului.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Atunci când a venit în funcția de deputat, la 23.02.2015, Eugeniu Nichiforciuc a depus o declarație de avere pentru anul precedent, 2014, în care arăta că a avut un salariu anual de 84 de mii de lei (7 mii de lei lunar), iar soția sa câștigase 35 de mii de lei pe an, lucrând la o clinică privată. Deputatul mai indica faptul că soția sa a obținut 9 mii de euro din vânzarea unui autoturism. Deținea două apartamente și două autoturisme – un Land Rover Discovery din 2008 și procurat în 2013 (350 de mii de lei) și un Audi Q6 din 2014, cumpărat în leasing în același an (37 de mii de euro).
În declarația de venituri pentru anul 2014 Eugeniu Nichiforciuc indica și faptul că era fondator în două întreprinderi. Una de transport – ”Trans Agent Grup” – 50% și ”Construct Agent Grup” – 34%. Fondator unic era la o altă întreprindere, înregistrată în raionul Florești, Î.I. ”Nichiforciuc Eugen”.
Portalul Moldova Curată a scris că deputatul a fondat firma ”Trans Agent Grup” în anul 2014 împreună cu mama sa, iar capitalul social al acesteia, 1 270 313 de lei – este de fapt un împrumut pe care Eugen Nichiforciuc l-a dat propriei firme cu titlu de ”împrumut de la fondator” și urma să fie rambursat într-un an. ”Firma a fost deschisă în 2014, iar eu am devenit deputat în 2015. Aveam acești bani din activitatea anterioară, i-am și declarat anterior - 2 milioane de lei”, a declarat atunci Eugeniu Nichiforciuc pentru Moldova Curată. Potrivit declarației sale pentru 2016, împrumutul a fost restituit, suma restituită fiind mai mare decât cea împrumutată – 1,7 milioane de lei.
Compania ”Construct Agent Grup”, despre care în 2014 indica că deține 34%, în anul 2015 deputatul arăta că deține deja o cotă mai mare – de 67%. Aici capitalul social era de doar 1500 de lei.
Deschisă în februarie 2015, această companie a obținut un contract la stat, de 2 milioane de lei, potrivit paginii web a Agenției Achiziții Publice, la trei luni de la fondare. S-a întâmplat în urma unui concurs public pentru reparația unei școli din satul Ciripcău, Florești, unde primar este un democrat. Eugeniu Nichiforciuc a refuzat atunci să comenteze câștigarea acestui contract. Alte două contracte i-au fost acordate firmei prin negocieri directe, fără concurs public, de către AIPA, iar un contract de peste un milion de lei firma l-a obținut de la Comitetul Național Olimpic, condus de un deputat democrat, potrivit aceleiași investigații a portalului Moldova Curată.
În declarația de avere pentru anul 2015 apare o a patra firmă – ”Petrol Agent Grup”, cu un capital social de 1500 de lei și în care Eugeniu Nichiforciuc deținea 75%.
În anul 2016 numărul firmelor în care Nichiforciuc și soția sa dețin cote-părți a crescut. Astfel, pe lângă cele trei firme indicate în anii 2014 și 2015, apar două firme noi – ”MaxBall”, pe numele soției, și ”Kipper Trans”.
În anul 2017 deputatul și-a vândut cota de participare în compania ”Construct Agent Grup” contra sumei de 100 500 de lei. Din activitatea altei firme, ”Trans Agent Grup”, a obținut dividende de aproape un milion de lei. În același an, Eugeniu Nichiforciuc devine fondator cu o cotă de 50% într-o altă companie, ”Liquid Petroleum Products”, înregistrată la Dondușeni.
În cea mai recentă declarație de avere, depusă la CEC în campania electorală 2019, deputatul arată că firmele la care este fondator sunt profitabile, întrucât a avut dividende de ordinul sutelor de mii de lei din activitatea lor. La acest venit se adaugă salariul și indemnizațiile de peste 400 de mii de lei de la Parlament și alte 350 000 de lei din vânzarea unui autoturism Land Rover Discovery.
Soția lui Nichiforciuc a primit în ultimii doi ani două sume mari de bani – 50 000 de euro și 108 000 lei la ceremonii în familie, cel puțin așa arată declarația de avere a deputatului. Solicitat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Eugeniu Nichiforciuc a refuzat să spună despre ce fel de evenimente de este vorba și de la cine sunt donațiile.
Până în anul 2021 deputatul are de rambursat un credit de 200 000 de lei, contractat în anul 2016 cu dobânda de 7,48%.
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016, când din partea PDM candida Marian Lupu, ulterior retras, Eugeniu Nichiforciuc i-a donat acestuia 40 de mii de lei.
Integritatea în gestionarea funcției publice
În cadrul unor intervenții televizate din luna aprilie 2016, un fost angajat al Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei a declarat că prin intermediul acestei întreprinderi de stat se scoteau din țară, fiind exportate în alte state, anabolizante, iar schema ar fi fost protejată de deputatul Eugeniu Nichiforciuc. Deputatul a dezmințit afirmația și a dat în judecată atât persoana care l-a acuzat, cât posturile Jurnal TV și TV7, care au difuzat declarațiile. A cerut 100 de mii de lei despăgubiri pentru lezarea onoarei și demnității. Judecătoria din Nisporeni a satisfăcut cererea deputatului, iar Curtea de Apel Bălți a redus prejudiciul la 20 de mii de lei.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procuratura rămâne fără procurori: 10% dintre procurori...
De la începutul acestui an 65 de procurori din toată țara au plecat din sistem din proprie inițiativă, asta înseamnă cam 10% din tot corpul de procurori. Numai la ultima şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor, din 12 noiembrie 2015, au fost examinate 5 cereri de demisie. Motivele invocate sunt salariile mici, de aproximativ 5 mii de lei lunar, lipsa reformelor în sistem și planificata adoptare a unei modificări a legii cu privire la avocatura, care va lăsa procurorii fără dreptul de a deveni avocați fără să susțină examen.
Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
A fost ales ONG-ul care va expertiza politicile Guvernu...
Politicile publice în domeniile anticorupție și integritate ale Guvernului vor fi evaluate, până la mijlocul lunii iulie, de aceeași organizație neguvernamentală care a expertizat, în luna aprilie, reforma sectorului justiției. Institutului pentru Dezvoltare Moldova Cancelaria de Stat i-a încredințat recent alte două contracte pentru servicii de evaluare – anticorupție și integritate, fiecare a câte 1, 2 milioane de lei. Din diferite motive, concursul public de achiziție a acestor servicii a fost repetate de trei ori.