Profil candidat: Grigorii Uzun
Integritatea în activitatea politică
Grigorii Uzun, numărul 37 în lista de candidați ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, are 32 de ani și este originar din orașul Vulcănești.
Într-o emisiune de la postul public de televiziune din UTA Găgăuzia, Uzun declara că, pe când avea 13 ani, în 1999, s-a mutat cu traiul în Federația Rusă, unde părinții săi se aflau la muncă. Acolo a terminat școala, iar ulterior Universitatea tehnică de stat din orașul Omsk. Deși a devenit inginer petrolist, Uzun spune că nu a lucrat în industria petrolieră, ci a revenit în orașul în care locuiau părinții săi, dezvoltând împreună o afacere în domeniul transporturilor.
Ulterior Grigorii Uzun a revenit în R. Moldova, iar la alegerile prezidențiale din 2016 a fost „persoană de încredere” a concurentului electoral Igor Dodon, în acel moment lider al PSRM. În ianuarie 2017, Grigorii Uzun a devenit deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), după ce a fost ales pe circumscripția Vulcănești. Deși este inginer de profesie, Uzun deține funcția de președinte al Comisiei pentru sănătate, protecție socială, familie și muncă din cadrul APG.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform informațiilor din declarația cu privire la venituri și proprietăți depusă în decembrie 2018 la Comisia Electorală Centrală, Grigorii Uzun a avut, în ultimii doi ani, venituri de 38,5 milioane de ruble rusești. Banii, care la cursul valutar din februarie 2019 reprezintă echivalentul a 10 milioane de lei moldovenești, au fost câștigați, declară Uzun, din activitatea de întreprinzător, prin intermediul firmei „Uzun Grigorii Vladimirovici” din Federația Rusă. Tot în Rusia Grigorii Uzun declară că deține un apartament de 77 m.p. cumpărat în 2011 cu 1,75 milioane ruble (450 mii lei).
Deputatul socialist din APG a indicat, la capitolul bunuri mobile din declarație, șase camioane „Kamaz” care valorează, împreună, peste 21 de milioane de ruble rusești (5,4 milioane lei). Totodată, Uzun a trecut în declarația de avere și două mașini de teren: o Toyota Hilux cu o valoare de 1,65 milioane ruble (427 mii lei) și o Toyota Land Cruiser cumpărată nouă, în 2017, cu 1,44 milioane lei.
Conform datelor Agenției Servicii Publice, Uzun nu figurează în calitate de fondator sau administrator la vreo firmă înregistrată în R. Moldova. Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grigorii Uzun a declarat că nici firma din Federația Rusă deja nu mai activează și, respectiv, nu-i mai aduce niciun venit.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În ianuarie 2019, Grigorii Uzun a fost implicat într-o încăierare în urma căreia mai mulți consilieri locali de la Vulcănești i-au cerut să demisioneze din funcția de deputat în APG. Aleșii locali i-au cerut președintelui APG și președintei PSRM, Zinaida Greceanîi, să atragă atenția asupra incidentului petrecut de Bobotează și să aplice „cele mai dure măsuri disciplinare” în privința deputatului în APG și candidatului la funcția de deputat în parlamentul R. Moldova, Grigorii Uzun. Bătaia, la care ar fi participat mai multe persoane, a avut loc pe 19 ianuarie, de Bobotează, pe malul unui lac din Vulcănești. De cealaltă parte, Uzun, dar și reprezentanții Partidul Socialiștilor, susțin că deputatul din APG a fost o victimă în acea încăierare și că, pe malul lacului, ar fi avut loc o „provocare” pusă la cale de adversarii politici ai socialiștilor.
Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grigorii Uzun spune că, de Bobotează, ar fi avut loc o încercare de a-l omorî și că a scris o plângere la poliție. „A început o bătaie între oameni. Eu am încercat să-i liniștesc. Apoi o mașină m-a lovit pe mine și pe alți câțiva oameni. Eu singur, în calitate de deputat în APG, am solicitat să mi se spună dacă este vreo plângere pe numele meu, dacă am vreun statut sau nu. Deocamdată nu am primit niciun răspuns oficial”, afirmă Grigorii Uzun.
Snejana Tucan, ofițer de presă al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, ne-a comunicat că, pe acest caz a fost înregistrată o plângere și că „pe faptul adresării a fost inițiată urmărirea penală în baza articolului 152, aliniat 2, Cod Penal al R. Moldova” – „Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății”. Tucan nu a putut însă să ne spună cine și ce statut are în cadrul urmării penale și la ce etapă se află ancheta.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Lacăt codificat la primăria din Bălţi
Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor.
Declaraţii de integritate semnate de miniştri la Chişin...
Declaraţiile de integritate semnate de către premierul Pavel Filip şi actualii miniştri stârnesc controverse. Chiar dacă au fost plasate pe pagina web a Guvernului, veridicitatea declaraţiilor este pusă la îndoială de către societatea civilă, atât timp cât acestea au fost semnate în taină. O altă situaţie este peste Prut. Deşi nu au fost semnate în public de către membrii Guvernului Cioloş, declaraţiile de integritate au fost stocate de către societatea civilă, iar presa are grijă să supravegheze ca demnitarii să respecte criteriile de integritate asumate la început de mandat.
Ghenadi Mitriuc, un fidel donator al socialiștilor,...
După câteva încercări de a ajunge primar al municipiului Ungheni, Ghenadi Mitriuc, membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a devenit președinte al raionului Ungheni. El este cunoscut opiniei publice pentru donațiile mari pe care le-a făcut partidului său, dar și pentru că deține cetățenia statului român, deși a blamat de mai multe ori România.
Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.
