Profil candidat: Petru Burlacu
Integritate în activitatea politică
Petru Burlacu (1959) participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pe lista națională a Partidului Comuniștilor (PCRM), ocupând poziția a 11-a. Acesta deține calitatea de membru al PCRM, de altfel, ca toți candidații comuniști care aspiră în acest an la fotoliul de deputat.
În prezent Petru Burlacu este șeful Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) din Cahul. Candidatul este agronom de profesie și a deținut funcția de primar al orașului Cahul în perioada 2011-2015, ales tot pe lista PCRM. La ultimele alegeri locale a mai candidat pentru funcția de primar, însă a pierdut cursa în fața actualul primar Nicolae Dandiș.
Înainte de a fi primar, Petru Burlacu a fost director al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale. Anterior acestei poziții însă, între anii 2004-2007, a fost vicepreședintele raionului Cahul.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În ultimii doi ani, Petru Burlacu a obținut venituri din câteva surse. Din declarația de avere și interese pentru anul 2017 și 2018 depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) vedem că a avut venituri salariale de la CTAS Cahul în valoare totală de peste 187 de mii de lei și de la Consiliul raional Cahul - peste 122 de mii de lei. Indemnizația în calitate de consilier municipal Cahul a constituit pe doi ani circa 12 mii de lei.
Soția sa este angajată la Primăria Cahul și de la locul de muncă a avut un salariu de 100 de mii de lei pentru doi ani.
Petru Burlacu este titularul a câtorva bunuri imobile: o casă de locuit cu suprafața de 178 de metri pătrați primită ca donație; un apartament și un garaj obținut în anii 90 prin decizii ale consiliului orășenesc. Candidatul mai deține două imobile a căror destinație nu este specificată în declarația de avere, și un teren intravilan.
Pe când era în funcția de primar al orașului Cahul, Petru Burlacu a intrat în posesia unui autoturism nou de model Skoda Octavia, autoturism inclus și în declarația de avere. Acesta mai are în posesie o mașină de model Renault Kangoo. Actualul șef al CTAS Cahul mai declară un automobil fabricat în anul 1991.
Petru Burlacu este fondatorul firmei ”Vitcubvin” SRL – afacere în domeniul viticulturii. El nu indică venituri din activitatea acestei întreprinderi.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
În luna noiembrie 2012, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a dat publicității un raport de audit în care a depistat mai multe nereguli la instituțiile publice din raionul Cahul, inclusiv la primăria orașului Cahul, condusă pe atunci de Petru Burlacu. ”La estimarea, prognozarea și aprobarea veniturilor din taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială (art.122.30), primăria or. Cahul a admis discrepanțe la indicii totalizatori față de datele Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul”, este menționat în raportul CCRM. Petru Burlacu a explicat în ședința Curții de Conturi că la acel moment era în funcția de primar de abia un an, dar se va strădui să înlăture toate lacunele:
”Țin să menționez că fiind în funcție un an de zile, am întreprins nu numai un pas în domeniul acesta, însă vedem că mai avem multe de făcut. Vorbesc de articolele cu privire la veniturile din bugetul local, obiectele neînregistrate care, nici nu le-am cunoscut…”.
La începutul anului 2016 portalul Anticorupție.md a scris că în 2012, când Petru Burlacu era primar, Primăria Cahul a cumpărat, prin achiziție publică, o mașină de curățat zăpada veche și care funcționa prost, de la firma fiicei unui coleg comunist, consilier local. Ulterior Primăria a mai alocat bani pentru a reutila și repara vehicolul. Petru Burlacu a negat că ar fi achiziționat mașina defectă de la firma familiei colegului său și a respins ipoteza reporterilor că între cei doi ar fi existat o înțelegere.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
Victor Munteanu: Reforma justiției a eșuat. Riscăm să p...
Directorul Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova, Victor Munteanu, a acordat un interviu portalului Moldova Curată, în cadrul căruia s-a arătat dezamăgit de modul de desfășurarea a reformelor în sectorul justiției. În opinia sa, Uniunea Europeană și alți parteneri externi ai Republicii Moldova nu şi-au imaginat cât de mare este nivelul de corupţie de aici atunci când au inițiat proiectele de reformare a justiției.
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurn...
La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.
