Se caută un judecător la Curtea Constituţională

Arhiva 7 martie 2015 2177
Judecătorii Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.  



Mandatul magistratului Petru Railean a expirat încă în octombrie 2014. De atunci Executivul ar fi trebuit să găsească un candidat potrivit care să-l înlocuiască, lucru care nu s-a întâmplat. „Sper că Guvernul nu a uitat că unui judecător i-a expirat mandatul. Vreau să cred că această tărăgănare a apărut din cauza elaborării unor proceduri transparente de numirea în bază de merite a unui magistrat la Curtea Constituţională. Între altele, observăm că puterea politică îşi permite luxul să piardă din timp şi să nu desemneze la timp nici avocaţii poporului, nici membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului”, a constatat avocatul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice, instituţie care a atenţionat anterior despre necesitatea unui proces transparent de numire a magistraţilor la Curte.

Vladimir Grosu, noul ministru al Justiţiei, susţine că nu cunoaşte de ce nu a fost suplinită funcţia vacantă până acum. „Probabil a fost şi din cauza alegerilor. Odată cu numirea mea în funcţia de ministru, i-am atenţionat atât pe premierul Chiril Gaburici, cât şi pe reprezentanţii fracţiunii PLDM, de care am fost propus, despre necesitatea finalizării acestui proces. Am fost asigurat că procesul va fi reluat, fiind vorba de câteva săptămâni. Deci în curând chestiunea va reapărea pe ordinea de zi”, a declarat Vladimir Grosu.

Rodica Secrieru, secretar general al Curţii Constituţionale, spune că, deocamdată, activitatea instituţiei nu e blocată pentru că există cvorum. „Pentru cvorum e nevoie de patru judecători. Dacă ar fi o avalanşă mai mare de dosare, ar fi mai complicat. Fiecare magistrat este raportor pe anumite dosare”, a explicat Rodica Secrieru.

Între timp, s-a vehiculat că după ce a votat pentru Guvernul Gaburici, fracţiunea PCRM ar pretinde la fotoliul eliberat acum patru luni. „Nu am pretins şi nu pretindem la funcţii. Noi am deblocat situaţia ca Guvernul să poată funcţiona”, a declarat Violaeta Ivanov, preşedinta fracţiunii PCRM din Parlament.

„Să vedem cine va fi persoana numită, iar apoi se poate afla uşor dacă are sau nu vreo afilierea politică”, a spus în context, secretarul general al Curţii Constituţionale.

Ministrul Justiţiei a promis însă că va insista ca această funcţie să nu fie partajată politic.

Nicolae Osmochescu, expert în drept constituţional, admite existenţa unor intrigi politice. „Fiecare fracţiune parlamentară a încercat întotdeauna să aibă omul său în interiorul Curţii Constituţionale. Nu s-a văzut asta la numirile precedente? Partajarea funcţiilor pe criterii politice ne va duce la un adevărat haos”, a punctat Nicolae Osmochescu.

Anastasia Nani



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Colectorii de declaraţii nu au respectat legea, iar CNI...

În cadrul fiecărei instituţii publice din ţară au fost desemnate persoane responsabile de colectarea, până la 31 martie, a declaraţiilor de avere şi de interese personale ale tuturor angajaţilor, subiecţi ai Legii privind declararea veniturilor şi proprietăţilor. După stocarea declaraţiilor, colectorii trebuiau să le expedieze Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) în termen de 20 de zile de la primire, împreună cu extrasul autentificat din registrul de evidenţă a declaraţiilor, precum şi informaţia privind încălcarea termenelor de declarare a veniturilor şi a proprietăţii. Anatolie Donciu, preşedintele CNI, susţine că 90 la sută dintre colectori nu au prezentat la Comisie documentul de evidenţă a declaraţiilor şi cel de încălcare a termenului declarării averii şi intereselor personale. Prin urmare, Donciu solicită sancţionarea acestora.

02 august 2013
2482

Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse

Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.

31 mai 2016
1853

Şefi la Fisc şi consilieri locali – incompatibilitate d...

Mai mulţi angajaţi ai inspectoratelor fiscale teritoriale deţin şi calitatea de consilieri locali și, respectiv, sunt remuneraţi pentru participarea la şedinţe. Comisia Naţională de Integritate (CNI)a constatat în câteva astfel de cazuri situații de incompatibilitate, deoarece persoanele cu funcții publice nu au voie să mai presteze alte munci remunerate. Funcționarii respectivi se judecă acum cu CNI. În privința altor 4 angajați la Fisc, CNI a inițiat controale.

28 martie 2016
1769

Dezbatere: „Avertizorul de integritate - un element ese...

23 mai 2019
2082

Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...

După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.

10 decembrie 2015
2097

Integritatea, o condiție esențială pentru combaterea c...

UE pledează pentru o CNI cu instrumente și rezultate concrete

13 iulie 2015
1914