Valoarea unor declarații de integritate ale miniștrilor Guvernului Filip: doi semnatari sunt urmăriți penal pentru corupție
Doi dintre cei 19 membri ai Guvernului Filip care au semnat declarații de integritate la învestire se află acum în arest, bănuiți de fapte de corupție. Totuși, în acele declarații pe propria răspundere ei au afirmat că nu au comis nimic ilegal, nu s-au aflat în conflicte de interese și nu vor accepta nici un fel de sugestii sau influențe în activitatea lor. Moldova Curată a analizat situația actuala a fiecărui semnatar ale acelor declarații (care au doar valoare morală, nicidecum juridică), la mai mult de un an de la depunere.
Declarațiile de integritate au fost semnate de membrii Guvernului în ziua de 20 ianuarie 2016, aproape de miezul nopții, oră la care a și depus jurământul de credință țării Cabinetul Filip. Semnarea a fost de fapt o reacție la solicitarea mai multor organizații ale societății civile. ONG-urile active pe domeniile integritate, anticorupție și drepturile omului le-au propus viitorilor miniștri un formular de declarație, care însă a fost respins, fiind înlocuit cu altul, elaborat de reprezentanți ai Guvernului Filip. Atunci aceste declarații au fost criticate de societatea civilă.
„Mă oblig, pe tot parcursul mandatului meu, să promovez numai acele măsuri cu impact pozitiv la nivel național, precum și măsuri cu efecte pozitive asupra unor anumite domenii sau categorii sociale, dintre cele suprinse în programul de guvernare. Nu voi accepta eventuale sugestii, influențe sau deturnări de la aceste obiective, dacă ele vor fi făcute de către reprezentanți ai partidelor politice, indiferent de ponderea acestor partide în structurile statului”, se spune în declarațiile semnate de miniștri.
Care s-a dovedit a fi valoarea acestor declarații astăzi, la un an și 4 luni de la semnare? Doi dintre miniștri sunt urmăriți penal pentru acțiuni de corupție.
Eduard Gramă, ministrul Agriculturii, despre care Moldova Curată a scris că a studiat, „dintr-o glumă”, 7 ani la Facultatea de Drept, fără frecvență, a Institutului Nistrean de la Bălți, se află acum în arest la domiciliu, fiind suspendat din funcție. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de înstrăinare ilegală a terenurilor ce aparțin Colegiului de Viticultură și Vinificație din Stăuceni. Deocamdată nu este clar în ce perioadă ar fi comis ministrul faptele care îi sunt incriminate. Procurorii spun că înstrăinarea terenurilor ar fi avut loc între anii 2012-2016. În prezent, Eduard Grama este suspendat din funcția de ministru și se află în arest la domiciliu, fiind pus sub acuzare pentru corupere pasivă. El a refuzat să facă declarații pentru presă atunci când a fost întrebat dacă se consideră vinovat.
Iurie Chirinciuc, ministrul liberal al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, este și el subiectul unui dosar de corupție. El se află acum în arest în izolator, pentru 30 de zile, fiind bănuit de organizarea unei scheme infracționale cu scopul dobândirii de mijloace financiare în proporții deosebit de mari. Procurorii susțin că în perioada 2016-2017, Iurie Chirinciuc şi şeful Administraţiei de Stat a Drumurilor ar fi făcut presiuni asupra unei firme care câștigase o licitație de construcție a unui drum, ca aceasta să cedeze o parte din lucrări altor companii. La reținere, Chirinciuc a respins acuzația.
Vasile Bâtcă, ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, deține firma Pabinis-Com. Aceasta a câștgat, în anii 2012-2015, mai multe licitații la Primăria și Consiliul Raional Nisporeni, pe vremea când actualul ministru era președintele acestui raion. Ziarul de Gardă a scris că Vasile Bâtcă a negat că ar fi influențat licitațiile și a spus că nu s-a aflat în conflict de interese. Firma gestionată de soția sa a câștigat o licitație și în anul 2016, în luna august, tot la Primăria Nisporeni, în valoare de 147 de mii de lei, așa cum arată pagina web a Agenției Achiziții Publice.
Vladimir Cebotari, ministrul Justiției, a reușit să-și atragă mânia presei atunci când a declarat, într-un interviu pentru Moldova Curată, că presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate nu trebuie să se autosesizeze din presă. Între timp, ministrul și-a lansat o nouă afacere în anul 2016, compania Fly One, în care soția și sora sa aveau cote părți. Ulterior, după ce presa a scris despre asta, familia sa s-a retras din afacere, cel puțin oficial. Numele soției sale nu mai figurează în actele firmei.
Un alt ministru care, oficial, nu mai are legătură cu businessul pe care l-a avut este Ruxanda Glavan. Ea ar fi vândt firma „Glavirux”, care îi aducea din domeniul farmaceutic profituri de milioane de lei. La fel s-ar fi retras din businessul familiei și premierul Pavel Filip.
Stela Grigoraș, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a fost fotografiată cum, folosindu-și poziția de serviciu, face agitație, cu un poster de promovare în mână, în favoarea votului uninominal inițiat de partidul care a propus-o în funcție, Partidul Democrat, la colegiul de medicină din Ungheni. Asta chiar dacă în declarația de integritate pe care a semnat-o scrie: „Nu voi accepta eventuale sugestii, influențe sau deturnări de la aceste obiective, dacă ele vor fi făcute de către reprezentanți ai partidelor politice, indiferent de ponderea acestor partide în structurile statului”. Atunci, la solicitarea reporterului Moldova Curată, Serviciul de Presă al MInisterului a explicat: „După ședință, ministrul Stela Grigoraș a fost întrebată de participanții la discuții, despre inițiativa politică privind votul uninominal, la care aceasta și-a exprimat părerea personală”.
Mariana Kalughin: „Cazurile miniștrilor Guvernului Filip dovedesc un adevăr: peste noapte poți deveni ministru, dar nu și integru”
Doi dintre miniștrii semnatari ai declarațiilor de integritate nu mai sunt în Guvernul Filip - Anatolie Șalaru și Vasile Botnari. Ceilalți - Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega, Gheorghe Bălan, Octavian Calmâc, Andrei Galbur, Octavian Armașu, Alexandru Jizdan, Corina Fusu, Monica Babuc și Victor Zubcu nu au ajuns în atenția presei de la învestire încoace.
Declarațiile semnate atunci, la 20 ianuarie 2016, nu au valoare juridică și au fost mai mult o consemnare a responsabilității morale pe care și-au asumat-o miniștrii. Experta anticorupție Mariana Kalughin spune că semnarea acelor declarații care se numesc „de integritate” nu probează integritatea. „Dacă Guvernul este format pornind de la alte valori, nici nu poți aștepta integritate de la miniștri. Cazurile miniștrilor Guvernului Filip dovedesc un adevăr: peste noapte (reamintim investirea nocturnă a Guvernului Filip) poți deveni ministru, nu și integru. Fiind un act, mai degrabă, de ordin moral, falsa declarație nu atrage decât responsabilitate morală. Din păcate, nu poți responsabiliza moral o guvernare imorală. Acum, să vedem dacă vor fi verificați și cum vor fi verificați candidații la funcțiile de ministru. Recent au intrat în vigoare prevederile modificate ale Legii privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, legea devenind aplicabilă cert și acestei categorii de persoane”, a comentat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.
Viorica Manole
Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația Presei Independente, cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Firma condusă de soțul deputatei Valentina Buliga conti...
Firma ”Ecostat” SRL, al cărei administrator a devenit acum doi ani Alexei Buliga, soțul deputatei democrate Valentina Buliga, continuă să obțină contracte de prestare a serviciilor la instituțiile medicale din țară. În doar două luni ale anului curent, firma a încheiat cinci contracte în valoare de circa un milion 200 de mii de lei, după alte 7 contracte de peste un milion de lei semnate în 2017. Firma a început să presteze servicii la spitale după ce administrator a devenit Alexei Buliga. Soția acestuia este președintă a Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie. Anterior, deputata a spus că nu are vreo legătură cu licitațiile organizate de spitale și câștigate de „Ecostat” SRL.
Autorităţile din raionul Cantemir nu pot împărţi banii...
Peste 60 de copii din satul Porumbeşti, raionul Cantemir, nu merg la grădiniţă, deoarece instituţia preşcolară nu are suficiente locuri. O nouă grădiniţă ar fi putut fi construită încă în anul 2009, dacă autorităţile raionale şi cele locale nu se certau. Divergenţele dintre autorităţi continuă şi astăzi, deoarece conducerea raionului şi cea a satului nu pot împărţi banii alocaţi din bugetul public naţional pentru construcţia grădiniţei.
DEPUTAT ȘI MODERATOR LA TV: CONFLICT DE INTERESE? ÎN RO...
De câțiva ani, deputatul socialist Bogdan Țîrdea pregătește și moderarează o emisiune de opinie, intitulată ”НА САМОМ ДЕЛЕ”, difuzată cu regularitate de postul de televiziune NTV Moldova. Legislația îi permite unui ales al poporului să desfășoare doar activități remunerate didactice și științifice – alte funcții sunt incompatibile cu poziția sa. Bogdan Țîrdea spune însă că el nu este remunerat pentru această activitate. Experta anticorupție Mariana Kalughin este de părere că, din cauza legislatorului care nu a definit clar ce înseamnă activitate remunerată, subiecții declarării veniturilor ocolesc legea și acumulează capital politic.
Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...
Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese.
Contracte cu statul ”reciclate” de firma condusă de so...
Timp de un un an, firma ”Ecostat” SRL condusă de Alexei Buliga, soțul deputatei democrate Valentina Buliga, a câștigat șapte contracte de achiziții publice în valoare de un milion 425 de mii de lei. Firma s-a angajat să colecteze, să transporte și să neutralizeze deșeurile medicale din cinci spitale din țară.
Viceminiştri cu remunerări triple
În anul 2012, opt actuali viceminiştri au primit onorarii grase, deoarece au reprezentat statul în societăţi şi întreprinderi. Suma acestor remunărări depăşeşte un milion de lei. La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva modificări legislative, potrivit cărora în consiliile de administraţie (CA) ale instituţiilor de stat vor avea dreptul să fie incluşi nu numai funcţionari publici, cum era prevăzut anterior, dar şi demnitari. Experţii susţin că aceste amendamente au fost votate pentru a promova anumite interese.