Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici

Arhiva 17 ianuarie 2015 942

Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.



În cei peste 20 de ani de independenţă, ţara noastră a făcut anumite încercări de contracarare a acestor fenomene. Doar în ultimii patru ani autorităţile au reuşit să semneze opt acorduri bilaterale, în prezent existând şi 44 de memorandumuri semnate de serviciile specializate din Moldova cu serviciile similare din alte ţări. Moldova face parte din Grupul de state contra corupţiei (GRECO) şi cooperează cu cel puţin cinci instituţii internaţionale importante. La nivel naţional este în vigoare Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, existând cel puţin zece instituţii sau servicii, menite să contribuie la implementarea acesteia, cum ar fi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) al Centrului Naţional Anticorupţie, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Comisia Naţională a Pieţei Financiare; Procuratura Generală etc. SPCSB are sarcina să colecteze și să sistematizeze informaţii de la toate instituţiile menţionate. Totodată, acum doi ani, Guvernul a adoptat Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013–2017 şi Planul de acţiuni pentru aceeaşi perioadă.

Conform datelor prezentate de SPCSB, Planul de acţiuni prevede 74 de acțiuni pentru realizarea măsurilor, dintre care 25 cu statut permanent pentru anii 2013-2017 și trei pentru anii 2013-2014. În perioada 2013–2014 au fost realizate 50 de acțiuni, inclusiv incomplete sau parțial realizate – 14 acțiuni, iar nerealizate din diferite motive au rămas 24 de acțiuni. Principalul motiv al realizării parțiale sau incomplete a acțiunilor este neprezentarea informațiilor în termenele stabilite de către instituțiile responsabile. Motivele principale ale nerealizării acțiunilor sunt lipsa de finanțare sau resursele care nu au fost alocate. În cadrul rapoartelor privind realizarea Planului naţional de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize pe parcursul anului 2013, experţii Uniunii Europene au menționat unele progrese, dar și o serie de neajunsuri care  împiedică realizarea obiectivelor propuse.
Aceste date se conţin în studiul „Inițiative de contracarare a spălării banilor publici” realizat de Centrul Pro Marshall în cadrul proiectului „Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici”, finanţat de Fondul Naţiunilor Unite pentru Democraţie prin intermediul Fundaţiei Est-Europene, în perioada 1 august - 30 noiembrie 2014.

Ministerul Afacerilor Interne. Pe parcursul primelor şase luni ale anului 2014 au fost pornite doar două cauze penale în privinţa infracţiunii de spălare a banilor, dintre care un dosar figurează cu număr de înregistrare încă din anul 2013. În acelaşi context, în perioada dată Ministerul nu a identificat nicio tipologie de spălare a banilor în ţară. În aceeaşi perioadă, MAI a efectuat  şase investigaţii în privinţa a 26 de persoane fizice şi juridice, valoarea bunurilor identificate fiind de peste 10 milioane de lei. Totodată, nu este indicat în cadrul căror cauze penale au fost efectuate aceste investigaţii şi care bunuri au fost identificate, în ce proceduri etc., iar numărul acestora este extrem de mic în comparaţie cu numărul cauzelor penale pornite de MAI în privinţa infracţiunilor care generează venituri ilicite (contrabandă, evaziuni fiscale, trafic de fiinţe umane, delapidări, escrocherii etc.). De asemenea, MAI  nu a prezentat informaţii cu privire la sechestrări şi eventualele confiscări ca urmare a acestor investigaţii financiare, fapt care trezeşte suspiciuni privind veridicitatea datelor statistice prezentate. Rezultate slabe sunt înregistrate şi pe segmentul cooperare internaţională.
 
Serviciul de Informaţii şi Securitate. Instituţia a prezentat cu întârziere nota privind executarea Planului de acţiuni, care este una generală şi nu conţine date relevante privind executarea măsurilor. În cadrul măsurilor de eficienţă, SIS urma să elaboreze un mecanism rapid de excludere din listele naţionale a entităţilor şi persoanelor implicate în activităţi teroriste, fapt care ar exclude atingerea drepturilor persoanelor care au fost deja excluse din listele internaţionale, dar care încă se află în listele naţionale. Deşi această deficienţă nu a fost identificată în practică, riscul apariţiei acesteia teoretic există şi urmează a fi înlăturat. Deși în cadrul relaţiilor de cooperare SIS a solicitat şi a beneficiat de la Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor de un flux informaţional enorm (14 solicitări în privinţa a 62 mii tranzacţii suspecte), rezultatele examinării acestei informaţii nu sunt reflectate nici în cadrul Planului de acţiuni, nici în alte note informative.

Procuratura Generală, în comun cu Ministerul Justiţiei, urma încă în 2013 să optimizeze cadrul normativ în materie penală ce ţine de criminalizarea infracţiunii de spălare a banilor şi optimizarea regimului de confiscare în conformitate cu standardele internaţionale în domeniu. Proiectele de legi nu au fost însă elaborate şi promovate în termen, iar acţiunile date sunt considerate executate parţial, deoarece acestea nu reprezintă deficienţe strategice, precum şi datorită introducerii institutului „confiscării extinse”, art. 1061 din Codul Penal.

Serviciul Vamal. Instituţia are restanţe privind elaborarea ghidurilor ce ţin de identificarea beneficiarului real sau aplicarea noilor tehnologii de către angajații Serviciului Vamal la scoaterea sau introducerea valutei din/în ţară. Totuși, aceasta informează instituțiile abilitate, precum CNA şi IFPS, despre tranzacţiile cu risc sporit de spălare a banilor în vederea verificării prin prisma competenţelor funcţionale, dacă în baza tranzacţiilor respective nu se va solicita restituirea neîntemeiată a TVA, precum şi verificarea dacă nu sunt posibile evaziuni fiscale sau spălări de bani. În cadrul măsurilor de confiscare, Serviciul Vamal a reţinut mărfuri de contrabandă în valoare de 25,66 milioane de lei, fiind confiscate bunuri în valoare de 722 mii lei.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a realizat mai multe acţiuni care, conform Planului de acţiuni, au acoperit sectorul de supraveghere a entităţilor din sistemul financiar nebancar în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Comisia, ca organ de supraveghere, dispune de un sistem edificat de prevenire şi combatere a spălării banilor atât la nivel instituţional (a fost creată o subdiviziune separată), cât şi la nivel procedural (în cadrul controalelor obligatorii sunt verificate şi aspectele de respectare a legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului). Astfel, CNPF a elaborat Recomandările cu privire la abordarea bazată pe risc a clienţilor de către participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, fapt care constituie un pas important în vederea armonizării cu standardele internaţionale. Au fost înregistrate progrese pe segmentul cooperării internaţionale, fiind definitivate Acordurile de colaborare şi schimb de informaţii între CNPF şi Autoritatea de supraveghere a pieţei financiare nebancare din Ucraina şi din Azerbaidjan.

Banca Naţională a Moldovei a înregistrat un progres esenţial datorită riscurilor care sunt aplicabile sectorului bancar în virtutea rolului pe piaţa financiară. Mai mult ca atât, Banca Naţională conştientizează importanţa Planului de acţiuni al Strategiei nominalizate, deoarece este parte la delegaţia Republicii Moldova la Comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei şi participă regulat la rundele de evaluare a ţării.  Banca Naţională a Moldovei, în conformitate cu prevederile Planului de acţiuni, a elaborat mai multe regulamente, instrucţiuni şi recomandări necesare băncilor comerciale pentru a executa corect prevederile Legii nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Ministerul Justiţiei, Camera de Licenţiere, Ministerul Finanţelor, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi Biroul Naţional de Statistică. Toate autorităţile nominalizate, cu excepţia Biroului Naţional de Statistică, reprezintă organele de supraveghere a entităţilor implicate în activităţi liber-profesioniste (notariat, jocuri de noroc, audit etc.). Având în vedere faptul că aceste activităţi în Moldova sunt supuse unui risc redus de spălare de bani şi finanţare a terorismului, respectiv şi activitatea organelor de supraveghere presupune un efort mai mic, care însă este greu de depus din cauza lipsei personalului calificat şi a experienţei în domeniu.

În studiul realizat, Centrul Pro Marshall propune mai multe iniţiative de îmbunătăţire a politicilor pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor publici, precum şi pentru asigurarea transparenţei gestionării acestora, cum ar fi:
*    continuarea eforturilor reale de reformă practică pentru promovarea democrației și bunei guvernări și a reformelor legislative și judiciare;
*    consolidarea culturii democratice, aceasta fiind o modalitate de a construi pe plan intern stabilitatea politică, încrederea și securitatea;
*    schimbarea radicală a sistemului de achiziții publice, astfel încât contractele să poată fi acordate în funcţie de criterii clare și măsurabile;
*    revizuirea, eliminarea lacunelor legislative privind procesul bugetar și utilizarea banilor publici, raportarea transparentă şi corectă a banilor şi achiziţiilor publice, inclusiv a proiectelor la nivel naţional şi internaţional;  
*    eliminarea blocajelor legislative și procedurale referitor la activitatea sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor;
*    monitorizarea continuă din partea societății civile a sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălări banilor şi finanţării terorismului, constituit din: Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Procuratura Generală, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Camera de Licenţiere, ceea ce ar duce la îmbunătăţirea cadrului legal național, la impulsionarea activităţii acestuia și la sporirea eficacității utilizării banilor publici;
*    instaurarea unui parteneriat viabil între instituțiile cu funcții de supraveghere a entităţilor raportoare, mass-media și societății civile, în vederea creșterii nivelului de pregătire națională pentru situații de criză;
*    îmbunătățirea angajamentelor, procedurilor și practicilor instituționale relevante, precum și creșterea încrederii reciproce, promovarea transparenței și sincerității;
*    aprobarea și implementarea unei strategii naționale de informare publică pe probleme de achiziții publice și utilizarea banilor publici în vederea dezvoltării unui parteneriat între instituțiile publice din Republica Moldova, mass-media și societatea civilă;
*    consolidarea capacității mass-media și a societății civile de a interacționa cu instituțiile publice;
*    dezvoltarea unei politici coerente de informare a cetățenilor în chestiuni de achiziții publice și utilizarea banilor publici;
*    stabilirea unei supravegheri civile eficiente a sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
*    promovarea cooperării și dialogului dintre Parlament, mass-media și societatea civilă în exercitarea supravegherii sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
*    participarea societății civile în procesul de monitorizare a promovării pachetelor de legi de către Guvern și, în special, sporirea vitezei, dorinței și reacției diferitelor autorități la ajustarea cadrului legislativ;
*    sporirea randamentului dosarelor de corupție și scoaterea în evidență a persoanele care contribuie la tărăgănarea proceselor în instanța de judecată prin monitorizarea acestora de către societatea civilă;
*    stabilirea unui sistem informatic și a unei baze pentru dezvoltarea mass-mediei libere, care ar încuraja crearea unor noi portaluri web, ar oferi acces liber la internet în zonele publice, nu numai la Chișinău, și ar sprijini portaluri care traduc știrile din Vest în limbile locale și știrile locale în engleză. Totodată, ar trebuie să susținem mass-media tipărită, care urmează să fie difuzate în afara capitalei;
*    implicarea mai activă a societății civile, în calitate de arbitru neutru, în monitorizarea proceselor de judecată pe cazuri de corupție, cu elaborarea rapoartelor de monitorizare a proceselor de judecată;
*    manifestarea voinței politice pentru realizarea angajamentelor asumate cum ar fi depolitizarea mass-mediei (unele instituții), care în ultimul timp s-a transformat în platforme pentru reglarea de conturi şi în tribune de partid.


Tatiana Busuncian
director de proiect,
Centrul Pro Marshall



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Accesul la informații pe înțelesul tuturor

IP Căpitănia Portului Giurgiulești ne îngrădește accesu...

Întrebare: Sunt reprezentant al unei organizații neguvernamentale în domeniul anticorupție. În baza Legii privind accesul la informație, am solicitat  Căpităniei Portului Giurgiulești să includă organizația pe care o reprezint în lista părților interesate în procesul de consultare publică în cadrul Căpităniei și să ne prezinte următoarele informații: numele, prenumele, funcția și numărul de contact ale persoanei responsabile de procesul decizional în cadrul IP Căpitănia Portului Giurgiulești; să ne informeze despre organizarea consultărilor publice și a ședințelor publice,  despre modalități de depunere a recomandărilor, dar și despre locul unde cetățenii se pot informa referitor la proiectele de decizie etc.

26 ianuarie 2018
1158
Arhiva

Judecător împroprietărit de CSM cu apartament ieftin, s...

18 octombrie 2016
847
Arhiva

Echipament de circa zece milioane de lei, stocat în dep...

Un set de echipament necesar pentru realizarea expertizei genetice, cumpărat de Centrul de Medicină Legală cu trei ani în urmă cu 9.8 milioane de lei, zace şi acum împachetat în depozit. Motivul - a fost cumpărat fără să fi fost planificat un spaţiu pentru amenajarea unui laborator.

04 ianuarie 2017
846
Arhiva

Un document semnat de soții Grozavu de la Primăria Chiș...

Un certificat de urbanism eliberat acum un an de vice-primarul capitalei Nistor Grozavu și pregătit de soția sa, care este șefă de secție în cadrul Primăriei Chișinău, a ajuns obiect de examinare pentru procurori. Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală în care examinează legalitatea certificatului acordat întreprinderii ”Paralela 47”, deținătoarea rețelei de magazine Nr.1.

12 noiembrie 2015
820
Arhiva

Profil candidat: Alexandru Jolnaci

Integritatea în activitatea politică

20 februarie 2019
1222
Arhiva

Andrian Candu acuză societatea civilă de tărăgănarea pr...

Jurnaliștii au atras atenția asupra faptului că o bună parte a informației de interes public este ”cerșită”, prin intermediul solicitărilor în scris, de la autorități, care, de fapt, ar trebui să le facă publice din oficiu. ”Pentru a afla informații despre averile deputaților, despre bunurile pe care le dețin, de ce trebuie să scrii atâtea scrisori, dacă ar fi mai simplu să accesezi asta on-line?”, l-a întrebat pe Andrian Candu unul dintre jurnaliști, care stătea într-o cușcă improvizată, adusă acolo pentru a arăta, simbolic, îngrădirea accesului la informație în Republica Moldova. 

04 mai 2017
821