INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republica Moldova a atins acel punct în care te întrebi dacă democrația mai poate supraviețui”
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
”În țări în care nu este domnia legii, te apuci să te lupți cu corupția prin legi. Ce, ești nebun? Mai întâi trebuie să faci cu totul altceva – trebuie să te asiguri că legea e egală pentru toți în țara respectivă”, a subliniat experta în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.
Ea a remarcat că din 200 de țări analizate în cartea sa, numai 7 au reușit să lupte eficient împotriva corupției, iar măsurile luate au fost, în primul rând, legate de promovarea după merite în funcții în instituțile statului. În Republica Moldova, corupția este și o consecință negativă a așezării ei geografice, observă Alina Mungiu–Pippidi. ”Moldova este practic folosită de grupuri de crimă organizată care schimbă bani prin această zonă și care au nevoie de o intrare în Europa și intră pe aici”, a opinat experta.
În ceea ce privește banii furați din sistemul bancar moldovenesc, aceasta este de părere că există șanse foarte slabe de a fi recuperați. În opinia sa, cel mai important lucru acum este ca să nu se mai repete acest scenariu. ”La fel de important este ca exact cei care au organizat asta, să nu fie cei care să fie la guvernare. (...) Este un stat foarte capturat aici și chestiile astea nu s-ar fi putut întâmpla într-o țară normală, într-o țară în care nu au existat complicități foarte mari la vârf. Nu o să recuperați niciun fel de bani”, a opinat Alina Mungiu–Pippidi, în cadrul interviului pentru Moldova Curată.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul satului Pereni: ”Ce fel de conflict de interes...
O luptă continuă cu o decizie a Comisiei Naționale de Integritate (CNI) are primarul satului Pereni din raionul Rezina. Dumitru Marchitan susține că nu poate fi vorba despre un conflict de interese atunci când în țară este situație excepțională și când toți producătorii agricoli primesc ajutoare. CNI a constatat în privința lui că ar fi fost în conflict de interese atunci când a acordat propriei gospodării țărănești un ajutor material din cele oferite de Guvern în 2012 pentru diminuarea consecințelor secetei. Primarul a atacat decizia, iar recent Judecătoria Râșcani a dat câștig de cauză CNI.
Adriana Bețișor: un milion de lei câștigat la nuntă și...
Procurora din Procuratura Anticorupție Adriana Bețișor, care a condus urmărirea penală în dosarul de trafic de influență și luare de mită al fostului premier Vlad Filat, a declarat pentru anul 2015 un venit de peste un milion de lei obținut din donațiile care i-au fost făcute la nunta sa cu actualul șef interimar al Direcției Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, arată o investigație a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, publicată joi, 7 iunie. Tot în anul 2015 ea a intrat în posesia unui autoturism Skoda Octavia nou, care valorează cel puțin 15 mii de euro. Adriana Bețișor a declarat pentru Ziarul de Gardă că acesta este un autoturism care aparține unei persoane aflate peste hotare, iar ea îl folosește prin mandat.
Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitari...
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.
Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
Număr mare de demisii în procuraturi. Motivul: noua leg...
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.