Judecătoarea Nina Traciuc a examinat o cauză în care era implicată firma de la care a cumpărat un apartament

Arhiva 28 martie 2016 201
Nina Traciuc

Nina Traciuc, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, a judecat o cauză în care era implicată firma de construcţii „Basconslux” SRL, cu care ea are încheiat un contract de investiţii. Judecătoarea este unul dintre beneficiarii unui proiect de investiții prin care judecătorii au obținut apartamente la un preţ redus în municipiul Chişinău. Experţii spun că în acest caz judecătoarea ar fi trebuit să declare raporturile juridice dintre ea şi firma respectivă, ca apoi un complet de magistrați să decidă dacă este motiv ca Nina Traciuc să fie recuzată.



Cu trei ani în urmă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi „Basconslux” SRL au încheiat contracte în baza cărora firma de construcții se angaja să ridice în municipiul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari, două blocuri locative. Terenurile aparţin CSM, de aceea părţile au decis ca 40% din spaţiile din noile blocuri să fie repartizate angajaţilor din sistemul judecătoresc la un preţ mai mic decât cel de piaţă. Președintele CSM, Victor Micu, a declarat anterior pentru Moldova Curată că la etapa încheierii contractelor s-a stabilit că beneficiarii de apartamente vor plăti 360 de euro pentru un metru pătrat de spațiu locativ. Banii urmau să fie plătiți în rate, până la darea în folosință a apartamentelor. Potrivit unui regulament al CSM, de astfel de apartamente pot beneficia judecători şi alţi angajaţi din sistem care au nevoie de  locuinţe în Chişinău.

Printre beneficiari este şi Nina Traciuc. Ea a solicitat apartament în capitală la un preţ redus, chiar dacă arată în declaraţia de avere pentru anul 2014 că deţine un apartament în municipiul Chişinău de 135 m. p. Judecătoarea a trecut în declarația de avere și investiția de peste 25 de mii de euro, pe care ar trebui să-i achite firmei „Bascoslux SRL” până în luna iulie curent.

În perioada executării acestui contract de investiţii, mai exact în luna noiembrie 2015, Nina Traciuc, în calitate de preşedinte a şedinţei, a judecat un dosar în care era implicată firma „Basconlux” SRL. Chiar dacă nu i-a dat câştig de cauză, unii jurişti sunt de părere că judecătoarea ar fi trebuit să declare relaţiile sale juridice cu această firmă. Mariana Kalughin, vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, spune că, indiferent ce hotărâre a pronunțat, judecătoarea ar fi trebuit să ceară să fie recuzată. „Codul de procedură civilă stabileşte clar temeiurile pentru care poate fi cerută recuzarea judecătorului. În opinia mea, judecătoarea trebuia să anunţe că are relaţii contractuale cu această firmă”, spune experta.

La rândul său, Nina Traciuc a declarat pentru Moldova Curată că atât timp cât completul de judecată nu i-a dat câştig de cauză acestei firme, ea crede că nu a fost o problemă implicarea sa în proces. „Dacă aţi observat, noi am respins apelul firmei „Basconslux”. Poate că eu, în calitate de preşedintă al completului, am scăpat din vedere acest lucru”, afirmă judecătoarea.

Ce se întâmplă în situaţia în care judecătorul nu s-a abţinut de la judecarea unei cauze “cu interes”?

Nicoale Clima, inspector-judecător principal din cadrul CSM, a precizat  pentru Moldova Curată că atât timp cât contractul de investiţii este în vigoare, părțile au raporturi juridice, iar acestea se încheie odată cu existenţa unui contract de predare-primire a bunului imobil. Inspectorul judiciar a mai menţionat că dacă sunt bănuieli rezonabile că judecătoarea nu a solicitat să se abţină de la judecarea cauzei în care era vizată firma de construcţii, atunci cealaltă parte implicată în proces poate sesiza CSM, ca acesta să decidă dacă pe numele magistratului poate  fi intentată o procedură disciplinară.

Potrivit Codului de Procedură Civilă al Republicii Moldova (CPC), un judecător urmează a fi recuzat dacă: “a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judecătoresc; b) se află în raporturi de rudenie până la al treilea grad inclusiv sau de afinitate până la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora; c) judecătorul, soţul sau rudele lor de până la al treilea grad inclusiv au o pricină similară celei care se judecă ori au o judecată la instanţa în care una dintre părţi este judecător; este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi; d) şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă; e) între el şi una din părţi a fost o judecată penală în timp de cinci ani de până la recuzare”.

Totodată actul legislativ mai prevede că judecătorul poate fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

În cazul în care există una dintre aceste situaţii, judecătorul este obligat să se abţină de la examinare. Totodată, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă. Recuzarea judecătorului se hotărăşte în lipsa acestuia. Dacă cererea de recuzare a fost admisă de instanţa sesizată, pricina se examinează de un alt judecător sau de un alt complet de judecători al acestei instanţe. În cazul neadmiterii cererii, cauza se examinează de judecătorii desemnaţi.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Situaţie de incompatibilitate „excepţională” la Hânceşt...

Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.

30 ianuarie 2014
150
Arhiva

Șefa Misiunii USAID în Moldova: ”Dacă trece proiectul d...

Șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, a acordat portalului Moldova Curată un scurt interviu în care a vorbit despre justiție, reformele în domeniul judiciar, dar și despre încrederea populației în acest sistem. Totodată, diplomata și-a exprimat îngrijorarea referitor la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care sunt impuse câteva măsuri restrictive în activitatea organizațiilor neguvernamentale din Moldova.

14 iulie 2017
127
Arhiva

Doar o treime din persoanele cu funcţii de răspundere a...

Persoanele cu funcţii de răspundere mai au zile numărate în care pot să-și completeze declaraţiile de venituri şi proprietate, dar şi de interese personale pentru anul 2014. Până acum, din cele circa o sută de mii de declaraţii, câte sunt aşteptate la Comisia Naţională de Integritate (CNI), au fost depuse doar o treime.

27 martie 2015
118
Arhiva

Decizie CSJ: Episcopul Marchel, obligat să-i plătească...

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat miercuri, 3 iulie 2019, o hotărâre definitivă în procesul de judecată intentat de Maia Sandu Episcopului de Bălți, Marchel. Actuala prim-ministră l-a acționat în judecată pe episcop pentru declarațiile făcute de acesta în timpul campaniei prezidențiale din 2016, atunci când Maia Sandu a concurat în turul doi al alegerilor cu Igor Dodon. Episcopul Marchel îl sprijinea atunci pe candidatul socialist.

04 iulie 2019
151
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...

Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a  expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?

30 noiembrie 2017
193
Arhiva

Profil candidat: Alexandr Odințov

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
131