Judecătoarea Nina Traciuc a examinat o cauză în care era implicată firma de la care a cumpărat un apartament
Nina Traciuc, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, a judecat o cauză în care era implicată firma de construcţii „Basconslux” SRL, cu care ea are încheiat un contract de investiţii. Judecătoarea este unul dintre beneficiarii unui proiect de investiții prin care judecătorii au obținut apartamente la un preţ redus în municipiul Chişinău. Experţii spun că în acest caz judecătoarea ar fi trebuit să declare raporturile juridice dintre ea şi firma respectivă, ca apoi un complet de magistrați să decidă dacă este motiv ca Nina Traciuc să fie recuzată.
Cu trei ani în urmă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi „Basconslux” SRL au încheiat contracte în baza cărora firma de construcții se angaja să ridice în municipiul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari, două blocuri locative. Terenurile aparţin CSM, de aceea părţile au decis ca 40% din spaţiile din noile blocuri să fie repartizate angajaţilor din sistemul judecătoresc la un preţ mai mic decât cel de piaţă. Președintele CSM, Victor Micu, a declarat anterior pentru Moldova Curată că la etapa încheierii contractelor s-a stabilit că beneficiarii de apartamente vor plăti 360 de euro pentru un metru pătrat de spațiu locativ. Banii urmau să fie plătiți în rate, până la darea în folosință a apartamentelor. Potrivit unui regulament al CSM, de astfel de apartamente pot beneficia judecători şi alţi angajaţi din sistem care au nevoie de locuinţe în Chişinău.
Printre beneficiari este şi Nina Traciuc. Ea a solicitat apartament în capitală la un preţ redus, chiar dacă arată în declaraţia de avere pentru anul 2014 că deţine un apartament în municipiul Chişinău de 135 m. p. Judecătoarea a trecut în declarația de avere și investiția de peste 25 de mii de euro, pe care ar trebui să-i achite firmei „Bascoslux SRL” până în luna iulie curent.
În perioada executării acestui contract de investiţii, mai exact în luna noiembrie 2015, Nina Traciuc, în calitate de preşedinte a şedinţei, a judecat un dosar în care era implicată firma „Basconlux” SRL. Chiar dacă nu i-a dat câştig de cauză, unii jurişti sunt de părere că judecătoarea ar fi trebuit să declare relaţiile sale juridice cu această firmă. Mariana Kalughin, vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, spune că, indiferent ce hotărâre a pronunțat, judecătoarea ar fi trebuit să ceară să fie recuzată. „Codul de procedură civilă stabileşte clar temeiurile pentru care poate fi cerută recuzarea judecătorului. În opinia mea, judecătoarea trebuia să anunţe că are relaţii contractuale cu această firmă”, spune experta.
La rândul său, Nina Traciuc a declarat pentru Moldova Curată că atât timp cât completul de judecată nu i-a dat câştig de cauză acestei firme, ea crede că nu a fost o problemă implicarea sa în proces. „Dacă aţi observat, noi am respins apelul firmei „Basconslux”. Poate că eu, în calitate de preşedintă al completului, am scăpat din vedere acest lucru”, afirmă judecătoarea.
Ce se întâmplă în situaţia în care judecătorul nu s-a abţinut de la judecarea unei cauze “cu interes”?
Nicoale Clima, inspector-judecător principal din cadrul CSM, a precizat pentru Moldova Curată că atât timp cât contractul de investiţii este în vigoare, părțile au raporturi juridice, iar acestea se încheie odată cu existenţa unui contract de predare-primire a bunului imobil. Inspectorul judiciar a mai menţionat că dacă sunt bănuieli rezonabile că judecătoarea nu a solicitat să se abţină de la judecarea cauzei în care era vizată firma de construcţii, atunci cealaltă parte implicată în proces poate sesiza CSM, ca acesta să decidă dacă pe numele magistratului poate fi intentată o procedură disciplinară.
Potrivit Codului de Procedură Civilă al Republicii Moldova (CPC), un judecător urmează a fi recuzat dacă: “a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judecătoresc; b) se află în raporturi de rudenie până la al treilea grad inclusiv sau de afinitate până la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora; c) judecătorul, soţul sau rudele lor de până la al treilea grad inclusiv au o pricină similară celei care se judecă ori au o judecată la instanţa în care una dintre părţi este judecător; este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi; d) şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă; e) între el şi una din părţi a fost o judecată penală în timp de cinci ani de până la recuzare”.
Totodată actul legislativ mai prevede că judecătorul poate fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
În cazul în care există una dintre aceste situaţii, judecătorul este obligat să se abţină de la examinare. Totodată, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă. Recuzarea judecătorului se hotărăşte în lipsa acestuia. Dacă cererea de recuzare a fost admisă de instanţa sesizată, pricina se examinează de un alt judecător sau de un alt complet de judecători al acestei instanţe. În cazul neadmiterii cererii, cauza se examinează de judecătorii desemnaţi.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Societatea Civilă cere partidelor de la guvernare o re...
Organizații ale societății civile au adresat marţi, 9 decembrie 2014, un apel partidelor ce negociază formarea unei coaliții de guvernare în care cer realizarea unei reforme profunde a justiției și o luptă veritabilă împotriva corupției. Semnatarii apelului subliniază că acestea sunt condiții cruciale pentru sporirea investițiilor externe, creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării. Apelul cere stabilirea reformei justiției și combaterii corupției ca primele două priorități a viitoarei coaliții de guvernare; excluderea din negocieri a partajării unui șir de funcții importante din cadrul instituțiilor din domeniile justiției și combaterii corupției și adoptarea de urgență a unor măsuri concrete pentru reforma justiției și combaterea corupției.
Se apropie sfârşitul anului 2015, iar pe site-ul CNI în...
Până în prezent, doar 132 de declaraţii de venituri şi proprietăţi sunt plasate pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). În timp ce compania responsabilă de digitizarea declaraţiilor de avere şi CNI invocă motive tehnice, unii jurnalişti afirmă că publicarea declaraţiilor este tărăgănată intenţionat.
Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...
La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
