Magistrații de la CSJ au decis: ”Poşta Moldovei” este obligată să ofere informații despre firmele care au renovat oficiile poștale din țară
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016.
Litigiul dintre API și Î.S „Poşta Moldovei” se află în instanțe din luna aprilie anul trecut. Atunci, API a solicitat informaţii despre firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016.
Informație publică, tăinuită de ”Poșta Moldovei”
Atunci, Serghei Nastas, directorul general al Î.S „Poşta Moldovei”, a refuzat să ofere informaţia de interes public, motivându-şi refuzul astfel: „Chiar şi în ipoteza în care instituţia ar cădea sub incidenţa actului normativ nominalizat, informaţia solicitată nu ar putea fi furnizată, dat fiind faptul că aceasta ţine de domeniul de administrare, finanţe, iar prin prisma art. 7, alin. 2) al Legii privind accesul la informaţie, nu este permisă divulgarea informaţiilor ce ţin de administrare, finanţe, care ar putea aduce la atingerea intereselor întreprinderii”.
Nastas a mai invocat în răspunsul la cererea API faptul că informaţia cerută ar conţine secret comercial și date cu caracter personal și că „Poşta Moldovei” nu ar fi furnizor de informaţii publice, în conformitate cu Legea privind accesul la informație.
Instanța de fond: „Poşta Moldovei” a încălcat dreptul de acces la informaţie
Peste câteva luni, la 28 septembrie 2016, prima instanță, Judecătoria Chișinău (sediul Centru), a emis o decizie prin care a dat câştig de cauză Asociației Presei Independente, stabilind că a fost încălcat dreptul de acces la informaţie și a obligat „Poşta Moldovei” să furnizeze informaţia solicitată.
Î.S. „Poşta Moldovei” a contestat decizia, așă că peste câteva luni, la începutul anului curent, Curtea de Apel (CA) Chișinău a emis o decizie nouă, prin care a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de API. Magistrații Angela Bostan, Veronica Negru și Anatol Pahopol au motivat în hotărâre că ”informația solicitată nu cade sub incidența Legii privind accesul la informație, iar în raport cu informația solicitată, Î.S. „Poșta Moldovei” nu are calitatea de furnizor de informații”.
Decizia CSJ: ”Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”
În vara acestui an, API a depus recurs la CSJ, argumentând că magistrații Curții de Apel au apreciat arbitrar probele anexate și au emis o hotărâre ilegală.
Prin decizia CSJ din 4 octombrie 2017, „Poșta Moldovei” a fost obligată să ofere informațiile solicitate.
Un complet de judecată format din șase magistrați: Tatiana Vieru, Nicolae Craiu, Galina Stratulat, Mariana Pitic și Oleg Sternioală au adus mai multe argumente în favoarea hotărârii de a obliga „Poşta Moldovei” să prezinte informațiile despre concursurile de achiziții organizate pe parcursul a doi ani. În motivarea magistraților se precizează: ”Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.
În hotărârea emisă, magistrații mai argumentează că instanța de apel a examinat incorect esența litigiului, justificând refuzul pârâtului. Ei au notat că „Poșta Moldovei” nu a confirmat necesitatea limitării accesului la informaţie sau existenţa restricţiilor reglementate prin lege, ci doar s-a limitat la indicarea normelor ce statuează interzicerea divulgării informațiilor ce țin de administrare şi finanțare ale întreprinderii”.
Astfel, recursul API a fost admis, iar CSJ a concluzionat că ”instanţa de fond just a constatat dreptul reclamantului de a obține şi obligația pârâtului de a furniza informaţia solicitată şi anume: ce firme au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare și modernizarea oficiilor poștale din țară; ce sume de bani au fost cheltuite pentru renovarea şi reconstrucția oficiilor poștale care au fost modernizate în perioada ianuarie 2014 - martie 2016, or, careva restricții în acest sens nu au fost stabilite…, iar instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite”.
Vitalie Zamă, avocatul care a apărat în instanță interesele API, a declarat că decizia CSJ este executorie, iar ”Poșta Moldovei” este obligată să se conformeze.
Amintim că API s-a judecat și anterior cu „Poşta Moldovei” într-un dosar similar. În anul 2009, a solicitat bilanţul contabil pentru anul 2007 şi rapoartele statistice pentru trimestrele I şi II ale anului 2008. Atunci „Poşta Moldovei”, de asemenea, a refuzat să ofere informaţia solicitată.
În cele din urmă, API a obţinut câştig de cauză la Curtea Supremă de Justiţie, însă nici chiar după pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile, întreprinderea nu a oferit informaţia solicitată.
Petru Macovei, directorul executiv al API, a menţionat că abia după ce premierul de atunci a fost informat despre această situaţie, „Poşta Moldovei” s-a conformat deciziei. El și-a exprimat speranța că de această dată întreprinderea va oferi informația cerută. ”Este regretabil că ”Poșta Moldovei”, care prestează servicii publice, îngrădește accesul la informațiile referitoare la concursurile organizate pe parcursul a doi ani. Motivele invocate de juriștii întreprinderii că aceste informații ar conține secrete comerciale și că API nu este în drept să le ceară sunt lipsite de temei juridic. Or, toată informația despre serviciile achiziționate prin intermediul concursurilor publice trebuie să fie prezentată transparent în rapoartele anuale ale instituției sau în planurile de achiziții. Iar pentru a nu risipi banii în procese interminabile de judecată, „Poșta Moldovei” ar trebui să publice informațiile pe pagina sa electronică”, a declarat Petru Macovei după decizia de miercuri a CSJ.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Revenirea la reprezentarea în instanță de către alte pe...
Un grup de deputați a depus la Parlament un proiect de lege, cu titlu de iniţiativă legislativă, privind modificarea Codului de procedură civilă (numărul 147 din 10 aprilie 2014), al cărui scop este revenirea la practica existentă până în anul 2010, când dreptul de a reprezenta în instanță o persoană sau o instituție îl aveau nu doar avocații, ci și alte persoane.
Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut an...
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
ОТ КАРБАЛИИ – ОДИН КАНДИДАТ: УСПЕШНЫЙ ПРЕДПРИНИМАТЕЛЬ С...
На депутатское кресло в Народном собрании Гагаузии от округа № 23 с. Карбалия Вулкэнештского района претендует всего один кандидат. Это инженер Валентин Гайдарджи, учредитель и директор предприятия «Zegor Grup» SRL. Гайдарджи борется за свой второй по счету мандат – на выборах 2012 г. он одолел во втором туре своего конкурента, социалиста Ивана Дергача. По данным последней переписи, население Карбалии составляет 534 жителя. На прошлых парламентских выборах в списках избирателей этого села фигурировало 410 человек.
Confirmat de CNI: achiziții contrare legii la Primăria...
Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, ar putea fi amedată de către CNA pentru admiterea situației de conflict de interese de 6 ori, adică de fiecare dată când întreprindere agricolă în care ea deține cote-părți a câștigat licitații organizate de Primărie. Acest caz a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI) în urma publicării unui articol pe Moldova Curată. La ședința din 30 iunie CNI a stabilit că Valentina Nadulișneac ar fi trebuit să declare, în termen de 3 zile, așa cum prevede legea, interesul său personal legat de încheierea acestor tranzacții.
