Masă rotundă. Lacune și inexactități în proiectul de lege referitor la activitatea ANI. Întrebări (ale societății civile) fără răspunsuri (din partea deputaților)

Dezbateri 29 septembrie 2021 1736
Participanții la masa rotundă, desfășurată în format online. Sursa: captură video api.md



Experții în domeniul anticorupție semnalează mai multe lacune și inexactități în proiectul de lege referitor la activitatea Autorității Naționale de Integritate și la procedurile de control al averilor și intereselor personale, elaborat de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, și votat deja în prima lectură. Astfel, atât societatea civilă, cât și conducerea ANI, le solicită deputaților să ia în calcul recomandările formulate pe marginea acestui proiect, pentru îmbunătățirea lui înainte a de a fi adoptat în lectură finală. Subiectul a fost discutat în cadrul mesei rotunde „Noile inițiative legislative de eficientizare a activității ANI: plusuri și minusuri”, organizată de Asociația Presei Independente, portalul MoldovaCurata.md, cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova.

De la preluarea guvernării, majoritatea parlamentară formată din deputații PAS a inițiat mai multe modificări legislative pe domeniul anticorupție și integritate, care vizează activitatea CNA, a procuraturii și a ANI. Experta anticorupție Mariana Kalughin observă, însă, că toate proiectele sunt afectate de graba cu care au fost promovate și votate de actualul Legislativ, întrucât nu a fost asigurată transparența decizională, nu a fost respectat procesul de legiferare, fiind încălcate unele norme naționale și internaționale. În ce privește proiectul ce vizează activitatea ANI, experta a scos în evidență mai multe aspecte problematice ce ar crea confuzie, o încărcătură de lucru prea mare pentru inspectorii de integritate, cheltuieli bugetare ce ar putea să nu fie acoperite, birocratizarea procedurilor de control sau riscuri de abuzuri din partea inspectorilor de integritate.

Mai multe aspecte problematice

Declararea și controlul cheltuielilor mai mari de 6 salarii medii pe economie pe parcursul unui an, prevăzută în proiectul PAS, este văzută de expertă ca fiind o normă confuză ce ar trebui formulată mai exact. Astfel, subiecții declarării vor fi puși în situația de a-și verifica de fiecare dată sumele cheltuite pentru a le raporta. Un alt aspect problematic ține de suspendarea din funcție a subiectului declarării pe perioada în care se examinează în instanță contestarea actului de constatare. Astfel, inspectorul de integritate va putea cere suspendarea, iar entitatea la care este angajat subiectul declarării are discreția de a aplica sau nu această măsură. Normele discreționare prezintă riscuri de vulnerabilitate, a atras atenția Mariana Kalughin. Totodată, ea a observat că dosarele sunt examinate timp îndelungat în instanțe și aici apare riscul de disfuncționalitate a unor instituții în cazul suspendării din funcție a unor demnitari. Iar în cazul în care actul de constatare este anulat, subiectul declarării va putea cere restituirea salariului pe perioada suspendării, precum și despăgubiri, care vor trebui achitate din bugetul de stat, a subliniat experta.

Proiectul mai prevede ca 40 la sută din controalele anuale să vizeze deputați, miniștri, conducători ai instituțiilor publice, procurori și judecători. Și aici experta vede o lacună, în contextul în care aceste categorii de persoane au fost și până acum în vizorul ANI și cunosc foarte bine cum să-și completeze declarațiile de avere și interese personale. Totodată, există și alte categorii de angajați în instituțiile publice centrale și locale ce comportă riscuri de corupție semnificative, precum colaboratorii organelor de drept și de control, inspectorii fiscali, ofițerii de investigație sau de urmărire penală, care nu au fost în mod deosibit în vizorul ANI, a argumentat experta.

„Nu ar fi oportună concretizarea în lege a categoriilor de persoane care necesită să fie supuse unor proceduri de verificare și control anuale. În cazul controalelor, această cifră este greu de obținut”, a subliniat Mariana Kalughin.  

„Este important ca în anii următori să se lucreze asupra procesului de coordonare a eforturilor tuturor autorităților”

Ea s-a referit și la o altă noutate din proiectul PAS, ce pare să fie populară în ochii opiniei publice, cea referitoare la extinderea controlului asupra rudelor subiecților declarării, dacă există bănuiala că unele bunuri ale acestuia sunt înregistrate oficial pe numele lor. Mariana Kalughin a atenționat că există riscul ca pe acest sector să se dubleze competențele cu alte instituții menite să combată corupția. „Nouă ni se pare că este important ca în anii următori să se lucreze asupra procesului de coordonare a eforturilor tuturor autorităților care au anumite atribuții ce țin de controlul averii și intereselor personale, precum organele fiscale care ar trebui să fie mult mai receptive la informațiile oferite de ANI”, a subliniat experta anticorupție.

Președinta ANI, Rodica Antoci: „Dacă analizăm sesizările pe care le face ANI către procuratură sau organele de urmărire penală, vedem că avem foarte multe refuzuri”

Despre o colaborare deficitară cu alte instituții de pe segmentul anticorupție a vorbit și președinta ANI, Rodica Antoci. Ea s-a referit la mai multe cazuri de refuz din partea procurorilor de a continua cercetările inițiate de ANI, care nu are competențe de urmărire penală.

„Dacă analizăm sesizările pe care le face ANI către procuratură sau organele de urmărire penală, vedem că avem foarte multe refuzuri. Dacă în sesizări sunt vizați subiecți de demnitate publică, se invocă mai multe aspecte, și este nevoie ca inspectorul de integritate să meargă în instanță să conteste ordonanța de neîncepere a urmăririi penale – o muncă suplimentară pe care trebuie să o facă. În ceea ce privește organele fiscale, există acea rată de 300 de mii de lei ce reprezintă suma de risc de la care se poate începe controlul fiscal. Într-un stat ca Republica Moldova, cu buget precar și care merge la partenerii de dezvoltare ca să se împrumute, să avem un asemenea prag mare?”, s-a întrebat președinta ANI, subliniind că un control fiscal ar trebui inițiat indiferent de suma pe care o constată inspectorul de integritate.

Totodată, ea și-a exprimat speranța că, înainte de votarea proiectului PAS în a doua lectură, vor fi luate în considerare avizele negative date de CNA, de direcția juridică a Parlamentului și documentul tehnic pe care l-au dat experții Consiliului Europei. În opinia ei, în primul rând, ar fi necesară fortificarea structurii ANI, prin instituirea funcției de șef al Inspectoratului de Integritate, care va veghea asupra calității controalelor efectuate de inspectori. Președinta ANI a mai cerut garanții sociale pentru inspectorii de integritate și oferirea dreptului pentru aceștia să meargă în instanțe, alături de angajații direcției juridice a ANI, pentru a-și apăra actele de constatare contestate. Mai este necesară o subdiviziune de analiză și verificare a declarațiilor de avere care să ofere sprijin inspectorilor în acumularea probelor pentru a iniția controalele.

Totodată, Rodica Antoci a subliniat că proiectul PAS ar îngreuna mai mult activitatea inspectorilor de integritate, fiind de acord cu observațiile expertei Mariana Kalughin legate de mai multe prevederi, și a cerut legiuitorilor să ia în considerare recomandările societății civile.

„Cine va răspunde când această lege nu va avea rezultatele scontate?”

„Dacă această lege va fi adoptată în a doua lectură fără a fi luată în calcul opinia societății civile, opinia ANI, care este instituția ce aplică cadrul legal și știe care sunt problemele pe interior și unde este nevoie de ajustări, va apărea întrebarea cine va răspunde când această lege nu va avea rezultatele scontate. Sper să fim invitați la acea ședință care ni s-a promis și să avem posibilitatea să ne pronunțăm, să discutăm despre cum vom efectua controalele la valoarea reală a bunurilor sau cum vom face față proceselor de suspendare din funcții și cine va răspunde pentru acțiunile ulterioare când persoana va fi repusă în funcție. Sper că parlamentarii să tragă cu urechea la toate opiniile noastre și la recomandările pe care le-au primit”, a subliniat Rodica Antoci.

Membru al CI, Viorel Rusu: Înainte de modificarea legislației, ar fi fost necesară o evaluare a întregului sistem de integritate

Unul dintre membrii Consiliului de Integritate al ANI, Viorel Rusu, delegat de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), a observat că, înainte de modificarea legislației privind ANI și privind verificarea averilor și intereselor, ar fi fost necesară o evaluare a întregului sistem de integritate și a modului cum a funcționat acesta până acum. Totodată, el a criticat activitatea ANI, pe care o consideră nedreaptă față de aleșii locali.

„Pentru mine este neclar de ce se face această reformă. Mă așteptam să mergem pe o cale evolutivă, dar nu revoluționară. La prima vedere, aceste prevederi parcă sunt nobile, dar dacă ne uităm mai atent, sunt foarte împovărătoare, mai ales pentru sectorul public, pentru funcționari și demnitari. Sistemul actual este foarte inechitabil din punct de vedere al individualizării răspunderii și al previzibilității. De multe ori, pentru unele abateri minore ale funcționarilor și demnitarilor, ei sunt sancționați și lipsiți de mandate. (…) Conceptul sistemului de integritate de a avea o autoritate autonomă, preluat de nu știu unde, după părerea mea, a ajuns un fiasco în Republica Moldova, deoarece, în loc să creăm un sistem autonom, dar bazat pe principiul dreptății, noi am creat niște sisteme care se autoconservă, formează clanuri pe interese de grup sau personale. Eu mă refer, în general, la sistemul de drept, inclusiv procuratura și instanțele judecătorești. Noi trebuie să revedem fundamental aceste chestiuni și în ce măsură sunt aplicabile, reieșind din particularitățile și specificul nostru și al sistemului de drept. Cu regret, experții internaționali nu pot să pătrundă aceste nuanțe”, a subliniat Viorel Rusu.

De la discuții au lipsit autorii proiectului, fiind delegat un consilier al Comisiei juridice, numiri și imunități, care, însă, a anunțat că nu este mandatat să răspundă la întrebări la acest subiect.

Expertă: „Multe din aspectele problematice ar fi putut fi evitate dacă se ținea cont de toate etapele procesului de transparență decizională”

În acest context, experta Asociației pentru Democrație Participativă, (ADEPT), Elena Prohnițchi, și-a exprimat regretul legat de absența deputaților de la dezbateri, remarcând și graba cu care au fost promovate aceste proiecte de legi, fapt ce a știrbit din calitatea lor.

„Multe din aspectele problematice ar fi putut fi evitate dacă se ținea cont de toate etapele procesului de transparență decizională. Sper că acele dezbateri promise de Comisia parlamentară vor avea loc, cu invitarea tuturor actorilor interesați și că se va ține cont de opiniile experților și ale ANI, care știe care sunt lacunele cadrului legal și cunoaște care sunt necesitățile și problemele în realizarea misiunii impuse de cadrul legal”, a subliniat Elena Prohnițchi.

Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a declarat într-un interviu pentru MoldovaCurata.md că proiectul de lege referitor la activitatea ANI urma să fi îmbunătățit, ținând cont de observațiile societății civile și propunerile Autorității, înainte de a fi votat în lectură finală. Ea a promis și organizarea unor noi consultări publice, declarând că votul în lectură finală urma să aibă loc până la sfârșitul lunii septembrie. Totodată, ea argumentat că Parlamentul a votat în prima lectură a proiectului, fără a fi respectate toate procedurile de transparență decizională, deoarece Uniunea Europeană a condiționat plata celei de-a doua tranșe de asistență macrofinanciară de modificările legii în această privință, până în luna septembrie 2021.

Despre alte aspecte ce țin de proiectul de modificare a legislației ANI, Moldova Curată a scris în articole publicate anterior, referitoare la componența Consiliului de Integritate, în care ar urma să fie delegat și un reprezentant al Președinției, la discuții privind oportunitatea păstrării sau eliminării acestui Consiliu în cadrul ANIprecum și la modul cum ar putea fi aplicată declararea valorii reale a bunurilor deținute de demnitari și funcționari în Republica Moldova, prevăzută în proiectul PAS.

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Dezbateri

A fost lansată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în...

Cinci organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice (CIN) şi Fundaţia Soros - Moldova (FSM)) au lansat Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, prin care îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora. Evenimentul de lansare a avut loc la 27 mai 2014, în cadrul unei mese rotunde organizată de portalul Moldova Curată.

28 mai 2014
1585
Dezbateri

Masă rotundă. Scopul evaluării activității autoritățilo...

03 noiembrie 2021
973
Dezbateri

În loc să fie sancționați, unii funcționarii cu problem...

Jumătate din persoanele vizate în ultimii 4 ani în investigații jurnalistice ca având probleme de integritate sunt și astăzi în funcții, iar unele chiar au fost avansate. Majoritatea controalelor pornite de instituțiile de drept în urma investigațiilor jurnalistice nu s-au soldat cu sancțiuni. Sunt concluziile studiului “Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține”, realizat de doi experți ai Asociației Presei Independente și lansat luni, 22 ianuarie. 

22 ianuarie 2018
1106
Dezbateri

Avertizorii de integritate nu sunt „turnători”, ci pers...

De aproape un an, în Republica Moldova este în vigoare Legea privind avertizorii de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul lor de muncă. Deși legea este funcțională, până în prezent nu este înregistrat oficial niciun caz când angajați sau foști angajați să dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentate ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții anticorupție și specialiștii în domeniul drepturilor omului care au participat la un Club de presă, organizat cu sprijinul PNUD la 11 octombrie curent, îi îndeamnă pe cetățeni să-și atribuie rolul de avertizor de integritate și să declare ilegalitățile. Sesizările pot fi făcute atât în adresa angajatorului, Centrului Național Anticorupție (CNA) cât și public, în presă.

15 octombrie 2019
1728
Dezbateri

Al doilea Raport de monitorizare al ANI: ”Un act de con...

19 februarie 2020
3180
Dezbateri

Asociația Presei Independente (API) și portalul Moldova...

Evenimentul va avea loc joi, 25 aprilie 2019, cu începere de la ora 11.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).

22 aprilie 2019
1047