Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitarilor
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.
În prezent, CNI este implicată în 61 de procese de judecată, în toate situaţiile subiecţii declarării contestând actele adoptate de membrii Comisiei. O bună parte din cazurile aflate în prezent în instanţa de judecată sunt sesizări din presă. Unul din puţinii demnitari sancţionaţi pentru admiterea unor ilegalităţi (conflict de interese şi incompatibilitate de funcţii) este fostul primar al comunei Ignăţei, Rezina, care a fost revocat din funcţie după ce ziarul regional Cuvântul şi portalul Moldova Curată a descoperit că instituţiile de învăţământ din această localitate achiziţionau pâine şi lapte de la firma primarului de atunci.
Potrivit CNI, în anul 2014 Comisia a iniţiat 354 de controale, 63 dintre acestea având ca temei informaţii din mass-media. Însă în prima jumătate a anului 2015, CNI a iniţiat doar 14 contoale bazate pe sesizări din presă din cele 168 câte au fost înregistrate în primele şase luni ale acestui an. Anatolie Donciu, preşedintele CNI are şi o explicaţie pentru acest număr mic de controale iniţiate după publicarea materialelor din presă. "Probabil jurnaliştii s-au decurajat să mai scrie la acesta subiecte despre conflictele de interese sau despre averi. Jurnaliştii dar şi societatea se întreabă: degeaba se mediatizează, până la urmă nu sunt rezulatate şi puţini sunt sancţionaţi. Şi aici le dau dreptate, cu această structură şi cu asemenea competenţe, CNI nu este ineficientă", a declarat acesta pentru Moldova Curată.
Preşedintele CNI a mai precizat că este de apreciat atunci când jurnaliştii abordează aceste subiecte, reflectând temele în mod profesionist. "Da, atunci când un material din presă este unul argumentat şi este mediatizat dezinteresat, uneori ne ajută şi pe noi la investigarea de mai departe a cazului, însă din păcate unele instituţii de presă realizează materiale având un interes ascuns, nici pe departe nu este în interesul cetăţeanului".
ANI cu o reputaţie foarte bună în Romania
Dacă la noi CNI este văzută de societate ca o instituţie ineficientă în prezent, neavând competenţe de sancţionare, iar în mare parte subiecţii nedeclarării rămân în funcţii fără a fi pedepsiţi, cu totul altă situaţie este în România, unde societatea are încredere în Agenţia Naţională de Integritate. ANI, pe lângă funcţia de constatare a încălcărilor ce ţin de fals în declaraţii de avere, admiterea conflictului de interese şi incompatibilităţii de funcţii, are şi rolul de a sancţiona, atribuţie pe care CNI nu o are.
Presa este de mare ajutor pentru ANI. Reporterii de la Moldova Curată, fiind într-o vizită de studiu la ANI, au aflat că circa 20 la sută din controalele iniţiate de inspectorii de acolo, sunt efectuate în baza materialelor din presă. Silviu Ioan Popa, director pe comunicare la ANI a menţionat că în prezent atât mass-media cât şi cetăţenii sesizează instituţia, iar acest lucru este de apreciat că societatea în ansamblu are încredere în ANI.
Despre încrederea mass-media în ANI o vorbeşte şi numărul de relatări în presă despre această instituţie. Potrivit unui Raport ANI, în primele trei luni ale anului curent, în mass-media din România au fost înregistrate 22.222 de referiri la Agenţia Naţională de Integritate sau la domeniile care au legătură cu activitatea acestei instituţii în presa audio-vizuală şi online. Din acest număr, doar 41 de referiri au avut un context negativ, restul materialelor având un caracter pozitiv sau neutru.
Iana Spinei, expertă Transparency International-Moldova a declarat în cadrul unei mese rotunde că pentru a avea rezultate bune în activitatea sa, CNI trebuie urgent reformată, iar cele trei proiecte legislative ce presupun reformarea instituţiei, respinse de Guvern, să fie repuse în agenda de lucru a guvernanţilor.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Fostul şef de direcţie de la MDRC, bănuit că s-ar fi îm...
Valerian Bânzaru, fost şef al Direcţiei generale dezvoltare regională de la Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC), va compărea în faţa judecătorilor, fiind bănuit de îmbogăţire ilicită. Astăzi, 28 februarie, este planificată prima şedinţă de judecată în dosarul acestuia.
Candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru se esch...
La 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip, în cadrul căreia acesta şi-a exprimat disponibilitatea de a semna, împreună cu noul Cabinet de Miniştri desemnat, Declaraţia de integritate, elaborată de societatea civilă. La câteva ore după întrevedere, juriştii lui Pavel Filip au expediat în adresa societăţii civile propria variantă a Declaraţiei de integritate care seamănă mai mult cu o promisiune, decât cu o Declaraţie de integritate.
Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...
Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă.
Campania „Fii cu ochii pe autorități!” a ajuns la Hârbo...
Satul Hârbovăţ, Anenii Noi, a găzduit o dezbatere publică în cadrul campaniei inițiate de Asociaţiei Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md „Fii cu ochii pe autorităţi!”. Peste 30 de locuitori ai Hârbovăţului - consilieri locali, pedagogi, elevi, reprezentanţi ai presei şi mediului asociativ au discutat cu experţii despre transparența decizională și accesul la informație. Experţii Tatiana Savva şi Vitalie Zama le-au vorbit celor prezenţi despre baza legislativă care asigură cetăţenilor accesul la informaţie, obligă autorităţile să aplice principiul consultărilor la luarea deciziilor, dar şi despre modalitățile prin care pot ataca refuzurile de a le furniza informația solicitată.
