Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitarilor
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.
În prezent, CNI este implicată în 61 de procese de judecată, în toate situaţiile subiecţii declarării contestând actele adoptate de membrii Comisiei. O bună parte din cazurile aflate în prezent în instanţa de judecată sunt sesizări din presă. Unul din puţinii demnitari sancţionaţi pentru admiterea unor ilegalităţi (conflict de interese şi incompatibilitate de funcţii) este fostul primar al comunei Ignăţei, Rezina, care a fost revocat din funcţie după ce ziarul regional Cuvântul şi portalul Moldova Curată a descoperit că instituţiile de învăţământ din această localitate achiziţionau pâine şi lapte de la firma primarului de atunci.
Potrivit CNI, în anul 2014 Comisia a iniţiat 354 de controale, 63 dintre acestea având ca temei informaţii din mass-media. Însă în prima jumătate a anului 2015, CNI a iniţiat doar 14 contoale bazate pe sesizări din presă din cele 168 câte au fost înregistrate în primele şase luni ale acestui an. Anatolie Donciu, preşedintele CNI are şi o explicaţie pentru acest număr mic de controale iniţiate după publicarea materialelor din presă. "Probabil jurnaliştii s-au decurajat să mai scrie la acesta subiecte despre conflictele de interese sau despre averi. Jurnaliştii dar şi societatea se întreabă: degeaba se mediatizează, până la urmă nu sunt rezulatate şi puţini sunt sancţionaţi. Şi aici le dau dreptate, cu această structură şi cu asemenea competenţe, CNI nu este ineficientă", a declarat acesta pentru Moldova Curată.
Preşedintele CNI a mai precizat că este de apreciat atunci când jurnaliştii abordează aceste subiecte, reflectând temele în mod profesionist. "Da, atunci când un material din presă este unul argumentat şi este mediatizat dezinteresat, uneori ne ajută şi pe noi la investigarea de mai departe a cazului, însă din păcate unele instituţii de presă realizează materiale având un interes ascuns, nici pe departe nu este în interesul cetăţeanului".
ANI cu o reputaţie foarte bună în Romania
Dacă la noi CNI este văzută de societate ca o instituţie ineficientă în prezent, neavând competenţe de sancţionare, iar în mare parte subiecţii nedeclarării rămân în funcţii fără a fi pedepsiţi, cu totul altă situaţie este în România, unde societatea are încredere în Agenţia Naţională de Integritate. ANI, pe lângă funcţia de constatare a încălcărilor ce ţin de fals în declaraţii de avere, admiterea conflictului de interese şi incompatibilităţii de funcţii, are şi rolul de a sancţiona, atribuţie pe care CNI nu o are.
Presa este de mare ajutor pentru ANI. Reporterii de la Moldova Curată, fiind într-o vizită de studiu la ANI, au aflat că circa 20 la sută din controalele iniţiate de inspectorii de acolo, sunt efectuate în baza materialelor din presă. Silviu Ioan Popa, director pe comunicare la ANI a menţionat că în prezent atât mass-media cât şi cetăţenii sesizează instituţia, iar acest lucru este de apreciat că societatea în ansamblu are încredere în ANI.
Despre încrederea mass-media în ANI o vorbeşte şi numărul de relatări în presă despre această instituţie. Potrivit unui Raport ANI, în primele trei luni ale anului curent, în mass-media din România au fost înregistrate 22.222 de referiri la Agenţia Naţională de Integritate sau la domeniile care au legătură cu activitatea acestei instituţii în presa audio-vizuală şi online. Din acest număr, doar 41 de referiri au avut un context negativ, restul materialelor având un caracter pozitiv sau neutru.
Iana Spinei, expertă Transparency International-Moldova a declarat în cadrul unei mese rotunde că pentru a avea rezultate bune în activitatea sa, CNI trebuie urgent reformată, iar cele trei proiecte legislative ce presupun reformarea instituţiei, respinse de Guvern, să fie repuse în agenda de lucru a guvernanţilor.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecători cu apartamente de pomană
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.
Eleonora Graur solicită dreptul la replică: ”Am obținut...
La sfârșitul lunii aprilie curent, portalul Moldova Curată și ziarul ”Cuvântul” de la Rezina au publicat o investigație jurnalistică în care se vorbea despre vila-pensiune din România pe care o deține Alexandra Graur, cumnata președintei raionului Rezina Eleonora Graur. Autoarea investigației este reportera portalului Moldova Curată, Lilia Zaharia. În procesul documentării, nici Alexandra Graur și nici Eleonora Graur – ambele angajate la stat, nu au vrut să discute cu autoarea, care le-a întrebat și telefonic, și în scris, din ce surse a fost achiziționată pensiunea și cui aparține de facto această afacere. După publicarea investigației însă, președinta de raion a expediat ziarului regional ”Cuvântul” un text despre care spune că ar fi dreptul ei la replică.
Date publice, dar ascunse în declaraţiile pe venit şi d...
Mai multe declarații de venituri și proprietăți, precum și de interese personale pentru anul 2014 au fost publicate cu erori. Astfel au fost divulgate datele personale ale demnitarilor care le-au depus sau, dimpotrivă, au fost acoperite date care nu au caracter personal. De exemplu, denumirile și adresele firmelor și companiilor la care dețin acțiuni unii funcționari au fost hașurate, fapt care face inutilă publicarea declarației.
Procurorul general a dispus începerea urmăririi penale...
Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.
Dezbaterea publică „Înăsprirea sancţiunilor pentru demn...
Dezbaterea publică „Înăsprirea sancţiunilor pentru demnitarii şi funcţionarii care nu-şi declară sau declară eronat veniturile, proprietăţile şi interesele personale”, eveniment organizat de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md pe data de 27 noiembrie 2013.
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.