Niciun minister nu a sesizat CNA cu privire la cazuri de corupţie raportate la liniile fierbinţi ale instituţiilor
Corupţia a constituit o preocupare permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităţile publice şi diverse grupuri sociale active să promoveze procese şi mecanisme de prevenire şi de combatere a fenomenului. Acestea au pornit de la declaraţii generale formulate în discursuri şi în alte intervenţii publice ale oficialilor de cel mai înalt rang şi au continuat prin campanii de educare civică şi de propagare a intoleranţei faţă de acest fenomen.
O primă componentă a integrităţii instituţionale o reprezintă transparenţa în desfăşurarea activităţii instituţiilor publice, precum şi mecanismul intern de prevenire a corupţiei, adică setul de instrumente prin care instituţia publică dă socoteală cetăţenilor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. Mecanismul intern de prevenire a corupţiei se realizează prin recepţionarea informaţiei din diferite surse (audienţă, scrisori anonime, prin intermediul telefonului de încredere, poştei electronice etc.) referitor la comiterea faptelor de comportament corupţional sau actelor de corupţie de către funcţionar.
O modalitate de încurajare a cetăţenilor să comunice despre actele de corupţie comise de funcţionari a fost considerată înfiinţarea telefoanelor de încredere anticorupţie în cadrul autorităţilor publice. În prezent, activitatea liniilor fierbinţi este reglementată de art.14, alin.(2), lit.b) din Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, iar pe 25.10.2013 a fost adoptată Legea nr.252 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a sistemului liniilor telefonice anticorupţie. Regulamentul de funcţionare a sistemului liniilor telefonice anticorupţie stabileşte procedura de funcţionare şi gestionare a liniilor de încredere anticorupţie. Sistemul liniilor telefonice anticorupţie este compus din trei nivele: linia naţională anticorupţie, linii anticorupţie specializate şi linii instituţionale pentru informare. Prin intermediul acestor linii telefonice instituite, este recepţionată informaţia referitoare la comiterea actelor de corupţie şi a faptelor de comportament corupţional, informaţii care ulterior vor fi examinate şi vor fi întreprinse măsurile de rigoare ce se impun. Elaborarea şi adoptarea regulamentului a fost dictată de necesitatea implementării unor măsuri eficace de prevenire şi combatere a corupţiei, de sensibilizarea opiniei publice în legătură cu acest flagel, de încurajarea cetăţenilor la utilizarea acestor linii telefonice, de a asigura accesul cetăţeanului în denunţarea eventualelor cazuri de corupţie, de a creşte încrederea cetăţeanului în organele administraţiei publice centrale şi dezvoltarea unei cooperări largi între, pe de o parte societatea civilă, iar pe de altă parte - organele statului.
Important este de reţinut faptul că o astfel de reglementate este una binevenită, iar necesitatea instituirii unui cadru regulator privind liniile fierbinţi anticorupţie a fost sesizată de către societatea civilă (a se vedea raportul „Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale”).
Deocamdată, însă, aceste măsuri nu fac faţă aşteptărilor. Testarea eficacităţii liniilor telefonice fierbinţi anticorupţie ale ministerelor şi ale altor autorităţi publice centrale a demonstrat un înalt grad de formalism al angajaţilor acestor instituţii în discuţiile cu cetăţenii de rând şi în ajutorul pe care îl oferă interlocutorilor care se pretind victime ale funcţionarilor corupţi.
În anul 2013, Transparency International – Moldova (TI - Moldova), în parteneriat cu Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), cu suportul financiar al Fundaţiei Soros - Moldova, au analizat aplicarea politicilor anticorupţie în 20 de autorităţi publice centrale. (Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor, (inclusiv Inspectoratul Principal Fiscal de Stat, Serviciul Vamal); Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Apărării; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Educaţiei; Ministerul Culturii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor; Ministerul Tineretului şi Sportului; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Centrul Naţional Anticorupţie). În calitate de metode de cercetare au fost utilizate: solicitarea informaţiilor de la autorităţile publice prin scrisori oficiale, solicitarea informaţiilor prin telefon, confruntarea informaţiilor din diferite surse, verificarea prezenţei informaţiilor pe paginile web ale APC, utilizarea tehnicii petiţionarul misterios. În urma analizei informaţiilor obţinute în procesul monitorizării au fost făcute mai multe constatări.
Astfel, toate instituţiile monitorizate au linii fierbinţi anticorupţie, însă eficacitatea acestora este una satisfăcătoare, drept dovadă constituie numărul mic al apelurilor înregistrate care se refereau la pretinse acte de corupţie. Unul dintre motivele constatate este insuficienţa sau neafişarea informaţiei cu privire la programul de funcţionare a liniei fierbinţi anticorupţie. Doar trei APC (Ministerul Sănătăţii; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Serviciul Vamal) din 20 monitorizate afişează informaţia cu privire la programul de funcţionare a liniei fierbinţi anticorupţie. Şi numai la două APC (Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Serviciul Vamal) această informaţie este plasată fie pe pagina de start, fie la compartimentul distinct.
Totuşi, majoritatea instituţiilor a asigurat o vizibilitate bună a numărului de telefon a liniei anticorupţie, prin plasarea acestuia fie pe pagina de start a site-ului instituţiei, fie prin crearea unui compartiment distinct „Anticorupţie” pe site. Dar în 3 APC (Ministerul Economiei; Ministerul Educaţiei; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene) numerele liniei fierbinţi au fost greu identificate pe site. Potrivit rezultatelor monitorizării în anul 2012, două APC (Ministerul Educaţiei; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene) la fel au fost restante la acest capitol. Remarcăm că Ministerul Educaţiei are o prestaţie excelentă la capitolul funcţionării liniei fierbinţi anticorupţie şi gradul de competenţă şi abilitate a persoanei responsabile de funcţionarea liniei fierbinţi anticorupţie, însă identificarea numerelor liniei fierbinţi este dificilă, fapt care influenţează la accesibilitatea acesteia.
Zece APC (Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor Centrul Naţional Anticorupţie) din 20 monitorizate au ales numere de telefon uşor de memorizat.
Şase APC (Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor; Ministerul Justiţiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul Culturii; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru) au indicat că în cadrul acestora există persoane responsabile de linia fierbinte anticorupţie, desemnate printr-un document intern. Iar treisprezece APC au evitat să răspundă la această întrebare. O singură APC (Ministerul Mediului) nu a prezentat vreun răspuns la solicitările CAPC.
Aplicarea „tehnicii petiţionarului misterios”, prin adresarea expresă a întrebării privind desemnarea în cadrul APC a unei persoane responsabile de linia fierbinte anticorupţie, a permis următoarele constatări: în 12 APC (Ministerul Economiei; Serviciul Vamal; Ministerul Justiţiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Educaţiei; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Centrul Naţional Anticorupţie) există o persoană desemnată responsabilă de linia anticorupţie; în două APC nu a fost desemnată o persoană responsabilă pentru linia fierbinte anticorupţie (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Apărării), în trei APC (Ministerul Finanţelor; Ministerul Culturii; Ministerul Tineretului şi Sportului) la linia fierbinte anticorupţie se răspunde din anticamera conducătorului APC, în pofida faptului că în scrisorile adresate CAPC se indică faptul că în cadrul APC sunt desemnate persoane responsabile de funcţionarea liniei fierbinţi anticorupţie funcţionari din alte subdiviziuni (Ministerul Culturii; Ministerul Finanţelor). În trei APC (Inspectoratul Principal Fiscal de Stat; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor) funcţionarii de la linia fierbinte anticorupţie nu au putut/nu au dorit să răspundă la întrebarea privind existenţa unei persoane desemnată responsabilă de linia fierbinte anticorupţie.
Potrivit informaţiei primite de la APC, în zece APC (Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor; Inspectoratul Principal Fiscal de Stat; Serviciul Vamal; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Educaţiei; Centrul Naţional Anticorupţie) liniile fierbinţi anticorupţie sunt instituite în cadrul unor instituţii specializate, în nouă APC (Ministerul Apărării; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Culturii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor; Ministerul Tineretului şi Sportului; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru) liniile fierbinţi anticorupţie nu sunt în cadrul subdiviziunilor specializate. O singură APC (Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene) a evitat să răspundă la întrebarea privind locaţia instituţională a liniilor fierbinţi anticorupţie.
Pe parcursul anului 2013, majoritatea APC a înregistrat apeluri telefonice la linia fierbinte anticorupţie, cu excepţia a trei instituţii (Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Culturii). Din numărul total de apeluri înregistrate la liniile fierbinţi anticorupţie, doar la şase APC (Ministerul Finanţelor; Serviciul Vamal; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării; Ministerul Educaţiei; Centrul Naţional Anticorupţie) o parte din apelurile înregistrate se referea la pretinse acte de corupţie. Doar o singură autoritate - Ministerul Educaţiei (potrivit informaţiei prezentate de către APC), a informat CNA despre cazurile de corupţie înregistrate la linia fierbinte anticorupţie. Remarcăm faptul că, potrivit informaţiei prezentate de către CNA grupului de monitorizare, nicio APC nu a sesizat CNA despre careva cazuri de corupţie.
Concluzii şi recomandări
În urma analizei comparative a rezultatelor monitorizării APC în anul 2012 şi în anul 2013, se atestă o îmbunătăţire a funcţionării liniilor fierbinţi anticorupţie şi o asigurare bună a gradului de vizibilitate a liniilor fierbinţi anticorupţie.
Toate instituţiile monitorizate au linii fierbinţi anticorupţie, fiind asigurată o vizibilitate bună a numărului de telefon al liniei anticorupţie. În majoritatea APC, liniile anticorupţie sunt instituite în cadrul unor subdiviziuni specializate şi există persoane responsabile de funcţionarea liniilor fierbinţi, special desemnate. Această situaţie are un impact pozitiv asupra bunei funcţionări a liniilor telefonice anticorupţie.
Totuşi, majoritatea APC nu afişează informaţia cu privire la programul de funcţionare a liniei fierbinţi anticorupţie. Această situaţie are un impact negativ asupra bunei funcţionări a liniilor telefonice anticorupţie, iar drept dovadă constituie numărul mic atât al instituţiilor care au înregistrat apeluri ce se refereau la pretinse acte de corupţie, cât şi al celor care au relatat cazurile respective la CNA.
În urma monitorizării au fost formulate următoarele recomandări:
Radu Jigău, Expert anticorupţie,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu ex...
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.
Tranzacții în familie la o primărie din raionul Râșcani
Primarul satului Corlăteni din raionul Râșcani, Anatolie Baciu, a cumpărat produse alimentare pentru grădinița din sat de la întreprinderea individuală a fratelui său, Mihail Baciu, la un an de când a obținut primul mandat de ales local. El spune că nu știa că nu poate încheia contracte cu fratele. «Știam că nu e voie cu cineva din familia mea, cu soția, de exemplu, dar cu fratele nu știam», spune primarul. Oricum, acest eventual conflict de interese va rămâne, cel mai probabil, neinvestigat, întrucât faptele s-au produs înainte de constituirea Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat...
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a 10 ani, cu o dobândă de 10 la sută. Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14 mii de lei, adică salariul său mediu lunar. Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată de faptul că îi adresăm asemenea întrebări și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria.
Aici așteptăm comentariul tău!