Niciun minister nu a sesizat CNA cu privire la cazuri de corupţie raportate la liniile fierbinţi ale instituţiilor
Corupţia a constituit o preocupare permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităţile publice şi diverse grupuri sociale active să promoveze procese şi mecanisme de prevenire şi de combatere a fenomenului. Acestea au pornit de la declaraţii generale formulate în discursuri şi în alte intervenţii publice ale oficialilor de cel mai înalt rang şi au continuat prin campanii de educare civică şi de propagare a intoleranţei faţă de acest fenomen.
O primă componentă a integrităţii instituţionale o reprezintă transparenţa în desfăşurarea activităţii instituţiilor publice, precum şi mecanismul intern de prevenire a corupţiei, adică setul de instrumente prin care instituţia publică dă socoteală cetăţenilor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. Mecanismul intern de prevenire a corupţiei se realizează prin recepţionarea informaţiei din diferite surse (audienţă, scrisori anonime, prin intermediul telefonului de încredere, poştei electronice etc.) referitor la comiterea faptelor de comportament corupţional sau actelor de corupţie de către funcţionar.
O modalitate de încurajare a cetăţenilor să comunice despre actele de corupţie comise de funcţionari a fost considerată înfiinţarea telefoanelor de încredere anticorupţie în cadrul autorităţilor publice. În prezent, activitatea liniilor fierbinţi este reglementată de art.14, alin.(2), lit.b) din Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, iar pe 25.10.2013 a fost adoptată Legea nr.252 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a sistemului liniilor telefonice anticorupţie. Regulamentul de funcţionare a sistemului liniilor telefonice anticorupţie stabileşte procedura de funcţionare şi gestionare a liniilor de încredere anticorupţie. Sistemul liniilor telefonice anticorupţie este compus din trei nivele: linia naţională anticorupţie, linii anticorupţie specializate şi linii instituţionale pentru informare. Prin intermediul acestor linii telefonice instituite, este recepţionată informaţia referitoare la comiterea actelor de corupţie şi a faptelor de comportament corupţional, informaţii care ulterior vor fi examinate şi vor fi întreprinse măsurile de rigoare ce se impun. Elaborarea şi adoptarea regulamentului a fost dictată de necesitatea implementării unor măsuri eficace de prevenire şi combatere a corupţiei, de sensibilizarea opiniei publice în legătură cu acest flagel, de încurajarea cetăţenilor la utilizarea acestor linii telefonice, de a asigura accesul cetăţeanului în denunţarea eventualelor cazuri de corupţie, de a creşte încrederea cetăţeanului în organele administraţiei publice centrale şi dezvoltarea unei cooperări largi între, pe de o parte societatea civilă, iar pe de altă parte - organele statului.
Important este de reţinut faptul că o astfel de reglementate este una binevenită, iar necesitatea instituirii unui cadru regulator privind liniile fierbinţi anticorupţie a fost sesizată de către societatea civilă (a se vedea raportul „Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale”).
Deocamdată, însă, aceste măsuri nu fac faţă aşteptărilor. Testarea eficacităţii liniilor telefonice fierbinţi anticorupţie ale ministerelor şi ale altor autorităţi publice centrale a demonstrat un înalt grad de formalism al angajaţilor acestor instituţii în discuţiile cu cetăţenii de rând şi în ajutorul pe care îl oferă interlocutorilor care se pretind victime ale funcţionarilor corupţi.
În anul 2013, Transparency International – Moldova (TI - Moldova), în parteneriat cu Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), cu suportul financiar al Fundaţiei Soros - Moldova, au analizat aplicarea politicilor anticorupţie în 20 de autorităţi publice centrale. (Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor, (inclusiv Inspectoratul Principal Fiscal de Stat, Serviciul Vamal); Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Apărării; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Educaţiei; Ministerul Culturii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor; Ministerul Tineretului şi Sportului; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Centrul Naţional Anticorupţie). În calitate de metode de cercetare au fost utilizate: solicitarea informaţiilor de la autorităţile publice prin scrisori oficiale, solicitarea informaţiilor prin telefon, confruntarea informaţiilor din diferite surse, verificarea prezenţei informaţiilor pe paginile web ale APC, utilizarea tehnicii petiţionarul misterios. În urma analizei informaţiilor obţinute în procesul monitorizării au fost făcute mai multe constatări.
Astfel, toate instituţiile monitorizate au linii fierbinţi anticorupţie, însă eficacitatea acestora este una satisfăcătoare, drept dovadă constituie numărul mic al apelurilor înregistrate care se refereau la pretinse acte de corupţie. Unul dintre motivele constatate este insuficienţa sau neafişarea informaţiei cu privire la programul de funcţionare a liniei fierbinţi anticorupţie. Doar trei APC (Ministerul Sănătăţii; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Serviciul Vamal) din 20 monitorizate afişează informaţia cu privire la programul de funcţionare a liniei fierbinţi anticorupţie. Şi numai la două APC (Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Serviciul Vamal) această informaţie este plasată fie pe pagina de start, fie la compartimentul distinct.
Totuşi, majoritatea instituţiilor a asigurat o vizibilitate bună a numărului de telefon a liniei anticorupţie, prin plasarea acestuia fie pe pagina de start a site-ului instituţiei, fie prin crearea unui compartiment distinct „Anticorupţie” pe site. Dar în 3 APC (Ministerul Economiei; Ministerul Educaţiei; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene) numerele liniei fierbinţi au fost greu identificate pe site. Potrivit rezultatelor monitorizării în anul 2012, două APC (Ministerul Educaţiei; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene) la fel au fost restante la acest capitol. Remarcăm că Ministerul Educaţiei are o prestaţie excelentă la capitolul funcţionării liniei fierbinţi anticorupţie şi gradul de competenţă şi abilitate a persoanei responsabile de funcţionarea liniei fierbinţi anticorupţie, însă identificarea numerelor liniei fierbinţi este dificilă, fapt care influenţează la accesibilitatea acesteia.
Zece APC (Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor Centrul Naţional Anticorupţie) din 20 monitorizate au ales numere de telefon uşor de memorizat.
Şase APC (Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor; Ministerul Justiţiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul Culturii; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru) au indicat că în cadrul acestora există persoane responsabile de linia fierbinte anticorupţie, desemnate printr-un document intern. Iar treisprezece APC au evitat să răspundă la această întrebare. O singură APC (Ministerul Mediului) nu a prezentat vreun răspuns la solicitările CAPC.
Aplicarea „tehnicii petiţionarului misterios”, prin adresarea expresă a întrebării privind desemnarea în cadrul APC a unei persoane responsabile de linia fierbinte anticorupţie, a permis următoarele constatări: în 12 APC (Ministerul Economiei; Serviciul Vamal; Ministerul Justiţiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Educaţiei; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; Centrul Naţional Anticorupţie) există o persoană desemnată responsabilă de linia anticorupţie; în două APC nu a fost desemnată o persoană responsabilă pentru linia fierbinte anticorupţie (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Apărării), în trei APC (Ministerul Finanţelor; Ministerul Culturii; Ministerul Tineretului şi Sportului) la linia fierbinte anticorupţie se răspunde din anticamera conducătorului APC, în pofida faptului că în scrisorile adresate CAPC se indică faptul că în cadrul APC sunt desemnate persoane responsabile de funcţionarea liniei fierbinţi anticorupţie funcţionari din alte subdiviziuni (Ministerul Culturii; Ministerul Finanţelor). În trei APC (Inspectoratul Principal Fiscal de Stat; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor) funcţionarii de la linia fierbinte anticorupţie nu au putut/nu au dorit să răspundă la întrebarea privind existenţa unei persoane desemnată responsabilă de linia fierbinte anticorupţie.
Potrivit informaţiei primite de la APC, în zece APC (Ministerul Economiei; Ministerul Finanţelor; Inspectoratul Principal Fiscal de Stat; Serviciul Vamal; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Educaţiei; Centrul Naţional Anticorupţie) liniile fierbinţi anticorupţie sunt instituite în cadrul unor instituţii specializate, în nouă APC (Ministerul Apărării; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Culturii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor; Ministerul Tineretului şi Sportului; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru) liniile fierbinţi anticorupţie nu sunt în cadrul subdiviziunilor specializate. O singură APC (Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene) a evitat să răspundă la întrebarea privind locaţia instituţională a liniilor fierbinţi anticorupţie.
Pe parcursul anului 2013, majoritatea APC a înregistrat apeluri telefonice la linia fierbinte anticorupţie, cu excepţia a trei instituţii (Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Culturii). Din numărul total de apeluri înregistrate la liniile fierbinţi anticorupţie, doar la şase APC (Ministerul Finanţelor; Serviciul Vamal; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării; Ministerul Educaţiei; Centrul Naţional Anticorupţie) o parte din apelurile înregistrate se referea la pretinse acte de corupţie. Doar o singură autoritate - Ministerul Educaţiei (potrivit informaţiei prezentate de către APC), a informat CNA despre cazurile de corupţie înregistrate la linia fierbinte anticorupţie. Remarcăm faptul că, potrivit informaţiei prezentate de către CNA grupului de monitorizare, nicio APC nu a sesizat CNA despre careva cazuri de corupţie.
Concluzii şi recomandări
În urma analizei comparative a rezultatelor monitorizării APC în anul 2012 şi în anul 2013, se atestă o îmbunătăţire a funcţionării liniilor fierbinţi anticorupţie şi o asigurare bună a gradului de vizibilitate a liniilor fierbinţi anticorupţie.
Toate instituţiile monitorizate au linii fierbinţi anticorupţie, fiind asigurată o vizibilitate bună a numărului de telefon al liniei anticorupţie. În majoritatea APC, liniile anticorupţie sunt instituite în cadrul unor subdiviziuni specializate şi există persoane responsabile de funcţionarea liniilor fierbinţi, special desemnate. Această situaţie are un impact pozitiv asupra bunei funcţionări a liniilor telefonice anticorupţie.
Totuşi, majoritatea APC nu afişează informaţia cu privire la programul de funcţionare a liniei fierbinţi anticorupţie. Această situaţie are un impact negativ asupra bunei funcţionări a liniilor telefonice anticorupţie, iar drept dovadă constituie numărul mic atât al instituţiilor care au înregistrat apeluri ce se refereau la pretinse acte de corupţie, cât şi al celor care au relatat cazurile respective la CNA.
În urma monitorizării au fost formulate următoarele recomandări:
Radu Jigău, Expert anticorupţie,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cumnații de la primăria din Bocani
În satul Bocani din raionul Fălești cumnata primarului este contabilă-șefă la primărie. Alesul local spune că atunci când a venit în funcție s-a consultat cu un jurist și acesta i-ar fi spus că nu este o problemă ca o rudă să i se subordoneze. Experții anticorupție îl contrazic și afirmă că atât alesul local, cât și cumnata sa încalcă regimul juridic al conflictului de interese.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecat...
Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați. Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei. Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?
Primari cu premii acordate de ei înșiși
Doi primari din raionul Criuleni au emis dispoziții prin care și-au fixat premii de peste 2 mii de lei cu ocazia unor sărbători, chiar dacă Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că astfel de decizii pot fi luate doar de către organul deliberativ, adică de către Consiliul local. La intervenția Oficiului Teritorial Chișinău (OTC) al Cancelariei de Stat, ambele dispoziții de acordare a premiilor au fost anulate, doar că banii au rămas la primari.
Primari nemulţumiţi de deciziile CNI merg în instanţă
Moldova Curată a scris despre câteva licitaţii publice desfăşurate în primăriile unor localităţi din ţară, unde rudele primarilor au câştigat concursurile de achiziţii publice. Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat pe marginea câtorva cazuri, constatând conflicte de interese. Unii primari vizaţi au contestat actele CNI în judecată.