Nou scandal între ANI și Consiliul de Integritate. CI a refuzat să aprobe raportul de activitate al Autorității
Consiliul de Integritate al ANI nu a aprobat raportul de activitate al Autorității pentru anul 2020, criticându-l pentru faptul că nu include recomandările referitoare la indicatorii de eficiență, pe care le-au făcut membrii CI și reprezentanții societății civile. Deși au amânat de două ori examinarea, pentru ca să poată fi completat, raportul a stârnit nemulțumirea membrilor CI, în cadrul ședinței din 8 aprilie 2021, și din cauză că el a fost deja expediat Parlamentului spre examinare, fără concluziile CI.
Raportul de activitate al Autorității Naționale de Integritate pentru 2020 a fost inițial prezentat de către președinta ANI, Rodica Antoci, în ședința CI din 15 martie, la care a participat și președinta Maia Sandu, precum și reprezentanți ai societății civile care monitorizează activitatea ANI. Astfel, au fost formulate mai multe recomandări de completare a raportului, așa încât acesta să nu ofere doar date statistice, dar și informații referitoare la calitatea și eficiența activității ANI, a inspectorilor de integritate și conducerii instituției.
ANI: 94 la sută din acțiunile pentru 2020 - realizate
Pentru a prezenta repetat raportul în ședința CI, a fost delegat șeful Direcției evaluare, prevenire și implementare a politicilor, Viorel Sochircă. El a informat că, potrivit recomandărilor, la raport a fost adăugată o anexă privind gradul de implementare a obiectivelor de către ANI. Astfel, planul de activitate al ANI pentru 2020 ce include 11 obiective și 66 de acțiuni, a fost realizat în proporție de 94 la sută, a spus reprezentantul ANI. Dintre acestea, 62 de acțiuni au fost realizate, una – parțial realizată și 3 nerealizate. Totodată, raportul a fost completat, potrivit acelorași recomandări, cu date referitoare la competențele subdiviziunilor, precum și cu prioritățile ANI pentru 2021, inclusiv în ceea ce privește recrutarea noilor inspectori de integritate. În total, ar fi fost implementate 75 la sută din recomandări, a spus Viorel Sochircă.
Mai multe recomandări ale CI, inclusiv date care arată nivelul de eficiență al ANI, lipsesc din raportul de activitate pentru 2020
Totuși, reprezentata Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul CI, Mariana Timotin, a observat că nu se regăsește o recomandare pe care a făcut-o, privind reglementarea procesului de evaluare a inspectorilor de integritate, fiind elaborat și un proiect de regulament în acest sens, pe care nu l-a găsit în raport. Iar reprezentantul autorităților locale, Viorel Rusu, a atras atenția că nici recomandarea sa privind modul de abordare față de aleșii locali a inspectorilor de integritate nu este în raportul revăzut.
Sergiu Ostaf nu vede îmbunătățiri în elaborarea raportului de actvitate al ANI, deși este prezentat deja al treilea an
Din raport lipsesc date care ar arăta nivelul de eficiență al ANI, a remarcat un alt membru al CI, Sergiu Ostaf. Potrivit lui, rapoartele de activitate ale ANI nu se îmbunătățesc, fiind prezentate în mod șablonar aceleași date statistice ca și în anii precedenți.
„Cum aș putea să înțeleg dacă ANI în 2020 a fost mai eficientă în realizarea acțiunilor decât în 2019 sau în 2018? A progresat, a realizat mai multe, a promovat integritatea mai bine? Cum pot înțelege acest lucru, dacă raportul este stocat cu multă informație, dar cu indicatori de proces: numărul de controale, numărul de constatări, numărul de contravenții. Este formulat nu în baza atribuțiilor ANI. Eu nu pot să-mi dau seama dacă raportul pentru 2020 arată o eficiență mai bună în comparație cu 2019. Este un raport cu 50-60 de pagini care nu-mi permite să fac această concluzie. Și este deja al treilea an de prezentare a raportului anual. Nu este al doilea an, nu este primul an. Și eu am temerea cea mai mare că în următorul an raportul va fi similar cu cel din 2019 sau 2020. Și nici în 2021 nu vom putea spune dacă ANI este mai eficientă, contribuie la realizarea atribuțiilor sale sau nu. Și dacă mă uit sincer pe acest raport, și l-am citit de mai multe ori, nu pot să răspund la această întrebare”, și-a exprimat indignarea membrul CI.
Reprezentantul ANI, Viorel Sochircă, a argumentat, în replică, faptul că este prezentată dinamica pe ani privind numărul de controale, de declarații verificate. „În conținutul raportului aceste date statistice se regăsesc. Dinamica este evidentă. Cu privire la evaluarea eficienței nu pot să mă pronunț”, a spus șeful de direcție al ANI.
„Din punct de vedere cantitativ pot fi făcute niște concluzii, dar mai este și aspectul calitativ și este foarte dificil de a înțelege dacă s-a făcut mai bine decât în trecut sau nu. (...) În cadrul CI parcă avem niște atribuții, dar ne ciocnim de reticența unor participanți la procesul de elaborare a unor hotărâri, a unor rapoarte”, a adăugat și Mariana Timotin.
Sergiu Ostaf: ”Consiliul de Integritate nu este o mașină de vot în interesul ANI. Eu mai bine îmi dau demisia”
Sergiu Ostaf a mai remarcat că nu este prezentată informația privind finalitatea dosarelor în instanță. „Câte s-au finalizat și câte persoane și-au pierdut funcțiile publice ca urmare a actelor rămase definitive? Sau dacă există constrângeri, probleme privind capacitatea ANI, sau un termen foarte mare de examinare în judecată, sau practica judiciară neuniformă. Eu vreau asta să aflu, dar în momentul când nu găsesc această informație calitativă, nu pot să-mi fac o opinie. Cine este vinovat dacă nu se realizează această atribuție? Informația trebuie să fie prezentată în așa mod încât să faciliteze decizia CI de a aproba raportul. Consiliul de Integritate nu este o mașină de vot în interesul ANI. Este un organ colegial care încearcă să exprime interesul public și să ajute societatea să înțeleagă cât de bine funcționează Autoritatea. Eu nu pot să-mi dau seama cât de bine funcționează. Îmi pare foarte rău. Eu am crezut că noi anul trecut am discutat suficient și pe indicatori de performanță, și pe costurile care le implică realizarea atribuțiilor. Anul trecut societatea civilă întreba de ce costă atât de mult un dosar instanță. Nici acum nu avem un răspuns. Asta este inacceptabil pentru mine. Eu mai bine îmi dau demisia și nu mai sunt în acest organ care este incapabil să ia o decizie care să ne ajute să oferim societății un răspuns ce merge bine la ANI și ce nu”.
Mircea Roșioru: „Impresia mea este că ANI este o jucărie a cuiva. ANI trebuie să înțeleagă care este rolul CI, că noi nu suntem o anexă”
O opinie critică a fost exprimată și de către reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în cadrul CI, Mircea Roșioru, care a mai atras atenția și asupra faptului că, potrivit legii, raportul urma să fie prezentat în fața membrilor Consiliului de către președintele ANI sau de către vicepreședinte.
Mircea Roșioru și-a exprimat nemulțumirea că raportul de activitate al ANI nu a fost prezentat de conducerea instituției
„Noi de 2 ori amânăm ședința și venim cu propuneri care nu se regăsesc, asta echivalează cu imposibilitatea aprobării raportului. (...) Înțeleg că noi nu suntem remunerați, eu înțeleg că noi avem foarte multe probleme de comunicare, deși doamnei președinte a țării i-am spus că noi nu avem probleme de comunicare cu Autoritatea, dar lucrurile undeva se fragmentează și nu există colaborare. ANI vs. CI este cam același lucru ca Parlamentul vs. Guvernul. Și dacă nu putem ajunge la un numitor comun, trebuie să vină cineva să medieze.
Lucrurile nu se schimbă de la o ședință la alta. Impresia mea este că ANI este o jucărie a cuiva. ANI trebuie să înțeleagă care este rolul CI, că noi nu suntem o anexă. Doamna președinte și domnul vicepreședinte trebuie să înțeleagă că eu am și alte activități și ceea ce fac eu este voluntariat și nu este ambiția mea să văd acolo (n.r.: în raportul de activitate al ANI) niște lucruri. Lucrurile nu pot să meargă așa mai departe. Îmi pare rău că trebuie să spun aceste lucruri domnului Sochircă, dar ele trebuie să ajungă la conducerea ANI, care are obligația legală, nu este un moft al meu, să vină să prezinte raportul în fața Consiliului de Integritate”, a punctat Mircea Roșioru.
Deși discuțiile au durat aproape o oră, abia la finalul ședinței membrii CI au fost informați că raportul de activitate al ANI a fost deja transmis Parlamentului, deoarece legislația stabilește că acesta trebuie remis până la 31 martie. Astfel, s-a decis neaprobarea raportului de activitate al ANI pentru 2020, pe motiv că nu s-a conformat recomandărilor propuse anterior de CI și de societatea civilă, iar această concluzie să fie transmisă Parlamentului.
Reacția ANI: „La lanțul atacurilor și presiunilor venite asupra Autorității, în scopul de a bloca activitatea noastră, s-a alipit și CI”
Într-un răspuns oferit pentru Moldova Curată de către conducerea ANI, prin intermediul serviciului de presă, se arată că Autoritatea a luat act de toate recomandările înaintate și unele recomandări le-a inclus la rectificarea proiectului raportului de activitate. Totodată, ANI califică declarațiile membrilor CI ca pe niște atacuri asupra instituției și acuzații nefondate.
„Referitor la conducerea ANI, încă din februarie a fost stabilita pentru ziua de astăzi (n.r.: 8 aprilie 2021, când a avut loc ședința Consiliului de Integritate) o ședință online despre lansarea unui proiect privind combaterea corupției în Republica Moldova, finanțat de Guvernul SUA, ANI fiind printre instituțiile beneficiare. Președintele ANI are stabilit și un discurs în cadrul acestui eveniment. Reprezentantul ANI, desemnat să expună raportul în cadrul ședinței CI, conform regulamentelor interne, răspunde de acest compartiment, ceea ce prezumă că este direct vizat să îl prezinte. La ședința anterioară, președinta ANI a participat și a răspuns la toate întrebările puse.
Calificăm aceste acuzații ca fiind nefondate și un motiv în plus de a alimenta un scandal care nu își are rostul, în contextul în care ANI, în repetate rânduri, a anunțat că este deschisa spre cooperare. Suntem dezamăgiți că la lanțul atacurilor și presiunilor venite asupra Autorității, în scopul de a bloca activitatea noastră, s-a alipit și CI, care ar trebui să fie un pilon important în susținerea noastră”, se arată în răspunsul ANI.
Natalia Zaharescu
Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Aici așteptăm comentariul tău!