O nouă achitare într-un dosar de corupție la Judecătoria Buiucani: Ion Vrânceanu, cu milioane pe conturi și averi nedeclarate - nevinovat

Avere la vedere 6 mai 2016 1255
Ion Vrânceanu (dreapta) și avocatul său la una dintre ședințele de judecată.

Directorul Direcției Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, acuzat de fals în declarația de avere și depășirea atribuțiilor de serviciu, a fost achitat de către prima instanță. Sentința de achitare a fost pronunțată la 28 aprilie de către judecătoarea Silvia Gârbu, iar cel care a condus urmărirea penală și a susținut acuzarea a fost procurorul anticorupție Dorin Compan. Sentința motivată încă nu a fost publicată. Procuratura Generală a anunțat astăzi, printr-un comunicat, că procurorii o vor ataca la Curtea de Apel. 



Ion Vrânceanu este unul dintre primii funcționari din Republica Moldova care s-au ales cu dosare penale pentru îmbogățire ilicită - o prevedere nouă în legislația țării, introdusă în anul 2012. Ulterior, pe măsură ce se desfășura urmărirea penală, i-au fost înaintate două capete de acuzare: fals în declarații - întrucât nu a indicat în declarațiile de avere pentru anii 2012 și 2013 o serie de imobile și conturi bancare pe care au rulat timp de un an milioane de lei - și depășirea atribuțiilor de serviciu (art. 352 prim și 328 al. 1 din Codul Penal).

Casa nefinalizată a lui Ion Vrânceanu de pe strada Onisifor Ghibu.

Procurorii au susținut în instanță, cu documente și declarații ale martorilor, că Vrânceanu a determinat doi conducători de instituții educaționale - Liceul Teoretic «Vasile Vasilache» și Centrului de Educație Estetică «Lăstărel» să dea în chirie spații unei școli auto, fără ca aceasta să plătească pentru chirie. Înțelegerea s-ar fi făcut la nivel verbal, așa cum a declarat anterior pentru Moldova Curată directoarea uneia dintre cele două instituții, și nu prin decizia Consiliului Municipal, care, între altele, stabilește și plata pentru chirie. Aceste acțiuni ar fi adus, în anul 2014, un prejudiciu de 17 mii de lei bugetului municipal. 

Blocul în care fiicele lui Ion Vrânceanu dețineau, în anul 2012, apartamente cu câte 4 camere.

În ce privește averile sale, care depășesc cu mult veniturile legale, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au demonstrat că Ion Vrânceanu a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi un preţ de două ori mai mic al unei case, fapt probat prin contractele de vânzare-cumpărare. De asemenea, el a omis din declarație faptul că fiicele sale, pe care le-a indicat ca persoane aflate la întreținerea sa, dețin apartamente în Chișinău. Anterior, Moldova Curată a făcut o radiografie a averilor lui Ion Vrânceanu și a arătat că acesta locuiește într-o casă la Durlești trecută în acte ca proprietate a fiicelor sale și deține o casă cu două etaje pe strada Onisifor Ghibu din Chișinău, aflată încă în fază de construcție. Valoarea acesteia, potrivit celor indicate de Ion Vrânceanu în declarația de avere, ar fi fost de aproape un milion de lei. De asemenea, fiicele sale, care în anul 2012 aveau 17 și 22 de ani și care la acel moment se aflau la întreținerea tatălui lor, dețineau deja apartamente cu câte 4 camere într-un bloc nou din zona Circului din Chișinău, dar și conturi bancare pe care au fost rulate sute de mii de lei. În total, procurorii susțin că Ion Vrânceanu nu a indicat în declarațiile de avere 7 conturi bancare pe care le deţinea împreună cu familia sa, închise în anul 2013, pe care se aflau sume de peste 2 milioane de lei şi 29 mii de euro. «În anul următor, acesta din nou nu a indicat conturile bancare, precum şi alte conturi noi deschise în anul 2013», se spune într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Vrânceanu susține că este nevinovat

În pofida acestor averi, singurele venituri oficiale declarate de Ion Vrânceanu sunt cele din salariul de director al Direcției Educație Buiucani, care abia depășește 100 de mii de lei anual. El nu a indicat veniturile soției sale.

Declarația de avere pentru anul 2013 a fost verificată de CNI, care însă, deși a constatat că pe conturile familiei lui Ion Vrânceanu în acel an s-au aflat milioane de lei, a clasat cauza. Actul CNI a fost prezentat în instanța de judecată drept unul dintre documentele care probează nevinovăția inculpatului. Avocatul acestuia a spus, de asemenea, la una dintre ședințele instanței: "Inculpatul Vrânceanu a negat comiterea actelor ilegale imputate, poziția acestuia fiind confirmată atât prin probele legale acumulate în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești».

Astăzi, Ion Vrânceanu nu a răspuns la telefon când l-am căutat pentru a-i solicita o reacție la sentința de anchitare. Nu ne-a răspuns nici la sms-ul prin care l-am informat despre solicitarea noastră. Anterior el ne-a recomandat să ținem cont de prezumția nevinovăției și a refuzat să facă vreun comentariu. 

În prezent, Ion Vrânceanu, care s-a aflat în funcția de șef al Direcției educație a sectorului Buiucani din anul 1997, este suspendat din funcție, din cauza anchetei penale. Direcția are un director interimar.

Încă o sentință de achitare pe dosare de corupție la Judecătoria Buiucani

Procurorii au solicitat condamnarea lui Ion Vrânceanu la doi ani privațiune de libertate într-un penitenciar de tip semiînchis și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani. Judecătoarea Silvia Gârbu l-a achitat însă pe toate capetele de acuzare. Sentința urmează să fie atacată la Curtea de Apel. 

O altă sentință de achitare într-un dosar de corupție răsunător a fost pronunțată de Judecătoria Buiucani acum jumătate de an, în dosarul fostului ministru al Tehnologiei Informației Vladimir Moldojen, despre care Moldova Curată a scris acum mai mult de un an. La 9 decembrie 2015 președintele Judecătoriei, Dorin Dolghier, a decis achitarea lui Molojen, acuzat de abuz în serviciu. Fostul ministru a dispus încheierea de către Întreprinderea de Stat «Registru», subordonată ministerului, cu firma familiei sale, a unor contracte de publicitate de peste 2 milioane de lei. Procurorii au susținut în instanță că aceste contracte nu erau necesare deoarece « Registru » este monopolist pe piața perfectării actelor de stare civilă și nu avea nevoie de publicitate, deci banii publici au fost cheltuiți în interesul familiei Molojen. Judecătorul Dorin Dolghier a notat în sentința de achitare faptul că acțiunile lui Moldojen nu au adus prejudicii unei persoane concrete. Sentința a fost atacată de către Procuratura Anticorupție și în prezent dosarul este pe rol la Curtea de Apel Chișinău. 

Viorica Manole

Judecătoarea Silvia Gârbu a emis sentința de achitare în dosarul lui Ion Vrânceanu.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Avere la vedere

Soția ministrului Justiției și-a vândut cu 4 milioane d...

Soția ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, Maria Cebotari, și-a vândut cota-parte din compania aeriană Fly One cu 4 milioane de lei sau aproximativ 200 de mii de euro. Datele apar în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016 a ministrului Justiției. Maria Cebotari avea în cadrul SRL Fly One o cotă de 40 la sută, iar valoarea de cumpărare era de 200 de mii de lei, potrivit declarației de venituri și proprietăți a demnitarului făcută pentru anul 2015. Solicitat de Moldova Curată, Vladimir Cebotari a precizat că valoarea cotei deținute a crescut pentru că s-au mai făcut investiții, a fost mărit capitalul social. ”Capitalizare pe asta nu am făcut, nu vă faceți griji”, a precizat ministrul.

02 august 2017
1559
Avere la vedere

Averile modeste ale judecătorilor din Ialoveni

Până la 14 iunie curent, pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) sunt publicate circa şase mii de declaraţii ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. Printre acestea se regăsesc și declarațiile de avere pentru anul 2012 ale celor şase judecători de la Judecătoria Ialoveni.

14 iunie 2013
1075
Avere la vedere

Cazul averilor șefului poliției raionului Orhei urmează...

Șeful Inspectoratului de Poliție al raionului Orhei, Grigore Josan, spune că va contesta în instanță actul Comisiei Naționale de Integritate, aprobat săptămâna trecută. În document, CNI cere procuraturii să deschidă un dosar penal pe numele lui Josan pentru fals în declarația de avere. 

21 septembrie 2015
1226
Avere la vedere

Viceminiștri fără locuințe, verificați astăzi de Comis...

Declarațiile de avere pentru anul 2012 depuse de șapte viceminiștri și de câțiva angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare vor fi discutate astăzi, 8 mai, în carul ședinței Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Membrii CNI au decis să examineze declarațiile viceminiștrilor după ce Moldova Curată a publicat un articol în care am arătat că oficialii nu au indicat nicio locuință în actele completate în anul 2013.

08 mai 2014
1095
Avere la vedere

CNI a iertat încă un primar

Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) „iartă” tot mai des persoane cu funcţii publice care s-au aflat în conflict de interese. Unul dintre ultimele cazuri de acest fel este al primarei comunei Băhrineşti, raionul Floreşti. Deşi CNI a recunoscut că Feodosia Bunescu a admis un conflict de interese, angajându-şi nepoata la Primărie, membrii Comisiei au clasat cazul.

20 aprilie 2016
1036
Avere la vedere

Deputatul Petrenco, dat pe mâna Procuraturii Anticorupţ...

Grigore Petrenco nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 toate bunurile pe care le deţine, iar în declaraţia de interese personale nu a menţionat faptul că este vicepreşedintele unei organizaţii internaţionale. Aceasta este concluzia membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) care au emis, la mijlocul lunii curente, un act de constatare pe numele deputatului. Petrenco însă nu este de acord cu decizia CNI şi afirmă că va contesta în instanţă actul emis de membrii acestei Comisii.

24 decembrie 2013
1030