O nouă achitare într-un dosar de corupție la Judecătoria Buiucani: Ion Vrânceanu, cu milioane pe conturi și averi nedeclarate - nevinovat

Avere la vedere 6 mai 2016 161
Ion Vrânceanu (dreapta) și avocatul său la una dintre ședințele de judecată.

Directorul Direcției Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, acuzat de fals în declarația de avere și depășirea atribuțiilor de serviciu, a fost achitat de către prima instanță. Sentința de achitare a fost pronunțată la 28 aprilie de către judecătoarea Silvia Gârbu, iar cel care a condus urmărirea penală și a susținut acuzarea a fost procurorul anticorupție Dorin Compan. Sentința motivată încă nu a fost publicată. Procuratura Generală a anunțat astăzi, printr-un comunicat, că procurorii o vor ataca la Curtea de Apel. 



Ion Vrânceanu este unul dintre primii funcționari din Republica Moldova care s-au ales cu dosare penale pentru îmbogățire ilicită - o prevedere nouă în legislația țării, introdusă în anul 2012. Ulterior, pe măsură ce se desfășura urmărirea penală, i-au fost înaintate două capete de acuzare: fals în declarații - întrucât nu a indicat în declarațiile de avere pentru anii 2012 și 2013 o serie de imobile și conturi bancare pe care au rulat timp de un an milioane de lei - și depășirea atribuțiilor de serviciu (art. 352 prim și 328 al. 1 din Codul Penal).

Casa nefinalizată a lui Ion Vrânceanu de pe strada Onisifor Ghibu.

Procurorii au susținut în instanță, cu documente și declarații ale martorilor, că Vrânceanu a determinat doi conducători de instituții educaționale - Liceul Teoretic «Vasile Vasilache» și Centrului de Educație Estetică «Lăstărel» să dea în chirie spații unei școli auto, fără ca aceasta să plătească pentru chirie. Înțelegerea s-ar fi făcut la nivel verbal, așa cum a declarat anterior pentru Moldova Curată directoarea uneia dintre cele două instituții, și nu prin decizia Consiliului Municipal, care, între altele, stabilește și plata pentru chirie. Aceste acțiuni ar fi adus, în anul 2014, un prejudiciu de 17 mii de lei bugetului municipal. 

Blocul în care fiicele lui Ion Vrânceanu dețineau, în anul 2012, apartamente cu câte 4 camere.

În ce privește averile sale, care depășesc cu mult veniturile legale, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au demonstrat că Ion Vrânceanu a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi un preţ de două ori mai mic al unei case, fapt probat prin contractele de vânzare-cumpărare. De asemenea, el a omis din declarație faptul că fiicele sale, pe care le-a indicat ca persoane aflate la întreținerea sa, dețin apartamente în Chișinău. Anterior, Moldova Curată a făcut o radiografie a averilor lui Ion Vrânceanu și a arătat că acesta locuiește într-o casă la Durlești trecută în acte ca proprietate a fiicelor sale și deține o casă cu două etaje pe strada Onisifor Ghibu din Chișinău, aflată încă în fază de construcție. Valoarea acesteia, potrivit celor indicate de Ion Vrânceanu în declarația de avere, ar fi fost de aproape un milion de lei. De asemenea, fiicele sale, care în anul 2012 aveau 17 și 22 de ani și care la acel moment se aflau la întreținerea tatălui lor, dețineau deja apartamente cu câte 4 camere într-un bloc nou din zona Circului din Chișinău, dar și conturi bancare pe care au fost rulate sute de mii de lei. În total, procurorii susțin că Ion Vrânceanu nu a indicat în declarațiile de avere 7 conturi bancare pe care le deţinea împreună cu familia sa, închise în anul 2013, pe care se aflau sume de peste 2 milioane de lei şi 29 mii de euro. «În anul următor, acesta din nou nu a indicat conturile bancare, precum şi alte conturi noi deschise în anul 2013», se spune într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Vrânceanu susține că este nevinovat

În pofida acestor averi, singurele venituri oficiale declarate de Ion Vrânceanu sunt cele din salariul de director al Direcției Educație Buiucani, care abia depășește 100 de mii de lei anual. El nu a indicat veniturile soției sale.

Declarația de avere pentru anul 2013 a fost verificată de CNI, care însă, deși a constatat că pe conturile familiei lui Ion Vrânceanu în acel an s-au aflat milioane de lei, a clasat cauza. Actul CNI a fost prezentat în instanța de judecată drept unul dintre documentele care probează nevinovăția inculpatului. Avocatul acestuia a spus, de asemenea, la una dintre ședințele instanței: "Inculpatul Vrânceanu a negat comiterea actelor ilegale imputate, poziția acestuia fiind confirmată atât prin probele legale acumulate în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești».

Astăzi, Ion Vrânceanu nu a răspuns la telefon când l-am căutat pentru a-i solicita o reacție la sentința de anchitare. Nu ne-a răspuns nici la sms-ul prin care l-am informat despre solicitarea noastră. Anterior el ne-a recomandat să ținem cont de prezumția nevinovăției și a refuzat să facă vreun comentariu. 

În prezent, Ion Vrânceanu, care s-a aflat în funcția de șef al Direcției educație a sectorului Buiucani din anul 1997, este suspendat din funcție, din cauza anchetei penale. Direcția are un director interimar.

Încă o sentință de achitare pe dosare de corupție la Judecătoria Buiucani

Procurorii au solicitat condamnarea lui Ion Vrânceanu la doi ani privațiune de libertate într-un penitenciar de tip semiînchis și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani. Judecătoarea Silvia Gârbu l-a achitat însă pe toate capetele de acuzare. Sentința urmează să fie atacată la Curtea de Apel. 

O altă sentință de achitare într-un dosar de corupție răsunător a fost pronunțată de Judecătoria Buiucani acum jumătate de an, în dosarul fostului ministru al Tehnologiei Informației Vladimir Moldojen, despre care Moldova Curată a scris acum mai mult de un an. La 9 decembrie 2015 președintele Judecătoriei, Dorin Dolghier, a decis achitarea lui Molojen, acuzat de abuz în serviciu. Fostul ministru a dispus încheierea de către Întreprinderea de Stat «Registru», subordonată ministerului, cu firma familiei sale, a unor contracte de publicitate de peste 2 milioane de lei. Procurorii au susținut în instanță că aceste contracte nu erau necesare deoarece « Registru » este monopolist pe piața perfectării actelor de stare civilă și nu avea nevoie de publicitate, deci banii publici au fost cheltuiți în interesul familiei Molojen. Judecătorul Dorin Dolghier a notat în sentința de achitare faptul că acțiunile lui Moldojen nu au adus prejudicii unei persoane concrete. Sentința a fost atacată de către Procuratura Anticorupție și în prezent dosarul este pe rol la Curtea de Apel Chișinău. 

Viorica Manole

Judecătoarea Silvia Gârbu a emis sentința de achitare în dosarul lui Ion Vrânceanu.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Avere la vedere

Vilele ascunse ale liderului PDM

Președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, deține proprietăți în străinătate pe care nu le-a indicat în declarațiile de avere atunci când a fost deputat în Parlament (2010 - 2014). În prezent el nu deține nici o funcție publică, de aceea nu depune declarații de venituri și interese. Reporterii RISE Moldova au identificat 3 vile și o cabană de munte în Elveția, Franța și România, care ar aparține liderului PDM. Una dintre ele a fost cumpărată în anul 2012 cu o sumă echivalentă a 26 de milioane de euro. Cu alte 11 milioane de euro casa a fost reamenajată, anume s-a construit piscina și amenajată grădina. 

05 septembrie 2018
222
Avere la vedere

Şefa Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău va fi trim...

Diana Gurschi este suspectată deja al doilea an de către Comisia Naţională de Integritate (CNI) că şi-ar fi tăinuit o parte din averi. După ce anul trecut CNI suspecta un eventual fals în declaraţii comis de funcţionara care nu a indicat în declaraţia de avere pe 2013 câteva imobile, în acest an şefa Direcţiei Juridice ar fi uitat să indice cotele părţi pe care le deţine într-un teren şi mai multe construcţii din capitală. Diana Gurschi spune că ceea ce a găsit Comisia este de fapt o proprietate veche şi părăsită moştenită de la străbunica sa.

13 aprilie 2016
161
Avere la vedere

Viceministrul Mediului, Valentina Țapiș, nu și-a declar...

Viceministrul Mediului, Valentina Țapiș, deține o avere impunătoare în suburbia Codru a Chișinăului, însă nu a indicat-o pe toată în declarația de venituri și proprietăți. Astfel, din cele două case, una cu 3 etaje și alta cu un etaj, situate una lângă alta și înregistrate la ”Cadastru” pe numele Valentinei Ţapiş, doar una a fost declarată. Mai mult, spre curțile celor două case nu poți pătrunde, întrucât familia a îngrădit o parte din spațiul public.

08 mai 2014
147
Avere la vedere

Amendă pentru miniştrii care nu şi-au declarat averile

Judecătoria sectorului Râşcani din municipiul Chişinău a sancţionat cinci miniştri, deoarece demnitarii nu şi-au declarat averile atunci când au fost numiţi în funcţie în Guvernul condus de Iurie Leancă. Din cei cinci miniştri, doar doi au achitat amenda.

13 noiembrie 2013
152
Avere la vedere

ZDG: „Cetatea” şi afacerile de familie ale lui Moldovan...

Mihail Moldovanu, liberalul care nu s-a mai numărat printre vicepremierii din noua coaliție de guvernare proeuropeană, a revenit în funcția pe care o deținea anterior – cea de șef al Direcției sănătate din municipiul Chișinău.

19 iulie 2013
149
Avere la vedere

Familia deputatului Nicolae Juravschi – al treilea an m...

Din anul 2015, familia deputatului democrat Nicolae Juravschi înregistrează venituri ce depășesc un milion de lei. Dacă în anul 2016 familia câștiga lunar peste 143 de mii de lei, anul trecut a fost unul și mai bănos pentru soții Juravschi. Aceștia au avut un venit anual de peste două milioane de lei, ceea ce, împărțit la 12 luni, ar însemna circa 167 de mii de lei lunar.

18 mai 2018
223