O parte din compensațiile AIPA pentru seceta din 2020 s-au dat cu tolerarea conflictelor de interese la nivel local

Averi nedeclarate și conflicte de interese 30 martie 2023 2076

ANI este acuzată de duble standarde și pasivitate în anularea actelor emise cu încălcarea legii



Câteva milioane de lei, plătite de stat unor agricultori în anul 2020 drept compensație pentru pagubele aduse de seceta din același an, au avut la bază decizii luate în situație de conflict de interese. Cei care evaluaseră valoarea pagubelor erau primari sau consilieri locali, dar, în același timp, șefi de întreprinderi agricole sau rude cu fondatori ai acestor întreprinderi. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a examinat câteva din aceste cazuri la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. În patru cazuri, deși situațiile erau similare, ANI a dat soluții diferite. Situația, considerată discreționară, a fost semnalată de Curtea de Conturi, care cere ANI cel puțin să înceapă procedura de declarare a nulității deciziilor de alocare a banilor în situație de conflict de interese. De cealaltă parte, funcționarii sau aleșii locali implicați spun că au făcut parte din comisiile de evaluare a pagubelor fiind desemnați de urgență, fără să mai aibă timp să realizeze că procedural comit vreo greșeală.  

CEC a decis lipsirea unui consilier local de mandat, la cerere ANI

Dintre cele patru dosare cu istorii similare, cele mai dure consecințe le suportă Oleg Malîi, consilier local la Fîrlădeni și consilier raional la Căușeni, ales pe lista Partidului Socialiștilor. El este și director al întreprinderii agricole „Farlad-Agro”, fiind asociat cu o cotă de 25%.

În august 2020 el a făcut parte, în calitate de consilier local, din Comisia formată de Primăria Fîrlădeni pentru evaluarea pagubelor secetei din vara anului 2020. Corespunzător, a semnat actul prin care se constatau o serie de prejudicii aduse recoltei de pe câmpurile pe care el însuși le cultiva, iar în baza acestui act întreprinderea sa a primit de la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (AIPA) suma de 1 092 240 de lei în calitate de compensații.

Fiind sesizată de SIS, Autoritatea Națională de Integritate a examinat cazul și a constatat că Oleg Malîi a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese. Hotărârea a rămas definitivă prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din noiembrie 2022.

Imediat după emiterea actului de constatare, inspectorul de integritate Sergiu Rența a inițiat procedura de retragere a mandatelor de consilier local și raional ale lui Oleg Malîi, prin demersuri depuse la Comisia Electorală Centrală. CEC a decis, la 20 ianuarie 2023, să-i retragă mandatele, iar cele două funcții de consilier să fie ocupate de candidații supleanți.

„Dacă cineva consideră că în toată Moldova a fost secetă și numai la Fîrlădeni nu, să ne ceară banii înapoi. Cred că ar fi o rușine...”

Solicitat de Moldova Curată, Oleg Malîi spune că a contestat în instanță decizia Comisiei Electorale Centrale prin care i-au fost retrase mandatele de consilier local și raional, dar încă nu există o hotărâre a instanței.

Cât privește însuși actul de constatare,  el spune  că nu știa că nu ar fi trebuit să facă  parte din  Comisia de evaluare: „A fost formată  o comisie  de urgență. Eram pe deal și am  fost  invitat de  primar, care ne-a spus că  trebuie de  format o  echipă și să mergem pe  câmp să  constatăm  pagubele. A fost o  comisie de a  constatat  pagubele și nu una  care decide ce compensații  se dau. Astfel de  comisii au mai fost formate și  în  alți ani și nu  a fost nici o consecință atunci”.  Întrebat dacă  se așteaptă ca deciziile prin care i-au fost  date compensațiile să fie anulate și astfel să  fie determinat să restituie banii, agricultorul a  răspuns:

„Nu știam că nu trebuie să fac parte din comisie și să-mi pun semnătura. Oricum, știu că necunoașterea legii nu te scutește de răspundere. Dar, totuși, dacă cineva consideră că în toată Moldova a fost secetă și numai la Fârlădeni n-a fost și trebuie de dat cuiva în cap, rămâne să decidă organele de stat. Dar ar fi o rușine pentru cineva să meargă la pasul ăsta. Dacă e să luăm procentul de afectare, atunci la culturile mele e mai mic, din 1800 de hectare au fost afectate 600 ha. Dar dacă cineva vrea neapărat să ne dea în cap pentru asta, ce putem face? Noi, țăranii, suntem bătuți de toți...”

Alt primar, alt conflict de interese, dar fără retragerea mandatului

Într-un alt caz, Mariana Chiriac, primară a satului Climăuți, r. Dondușeni, a condus Comisia de evaluare a pagubelor și a semnat actul prin care se constata că seceta a afectat 503 hectare de culturi agricole ale SRL „Climăuțanul-Agro”, administrată de soțul său, care deține în această întreprindere o cotă de participare de 30%. Drept urmare, în baza acelui act, întreprinderea a primit 2,6 milioane de lei despăgubiri de la AIPA.

 Și în acest caz ANI a constatat existența unui   conflict de interese consumat, întrucât       Mariana Chiriac nu a anunțat ANI, așa cum     prevede legea, despre faptul că urmează să   semneze un act care-l privește pe soțul său.   Actul de constatare a devenit definitiv.

 Solicitată de Moldova Curată, Mariana   Chiriac a făcut un scurt comentariu pe     marginea situației: „Climautanul-Agro”, unde   soțul meu deține 30 % din acțiuni, este în   conflict de interese cu mine doar în satul   Climăuți. Această întreprindere are în gestiune   peste 10000 de ha în foarte multe sate, unde   nu apare nici un conflict de interese. 2,6   milioane de lei nu s-au dat doar pentru terenul   din Climăuți. Faptul că sunt soția unui acționar   nu înseamnă ca paguba produsă și seceta nu   a avut loc”.

 

 

„Soțul meu lucrează șofer la cooperativa agricolă. Cum puteam să am vreun interes?”

În cazul Liliei Vlas, specialistă în reglementarea regimului funciar în cadrul Primăriei Sărata-Galbenă, r. Hâncești, ANI la fel a constatat încălcarea regimului conflictelor de interese. Dacă actul a rămas sau nu definitiv nu este clar: ANI, în răspunsul pe care ni l-a dat în luna februarie, susține că actul a fost contestat, iar cauza se judecă la Curtea de Apel.

Lilia Vlas însă ne-a informat că încă la 22 septembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie în favoarea sa, deci actul de constatare ar fi anulat. Nu am putut verifica veridicitatea ambelor declarații, întrucât pe portalul instanțelor de judecată nu am găsit, așa cum ar fi trebuit, hotărârea publicată, dar nici vreo mențiune pe agenda ședințelor referitor la judecarea cauzei.

Plantație de floarea soarelui din Cimișlia, afectată de seceta din anul 2020; sursa: Media TV 

Lilia Vlas a făcut parte din Comisia de evaluare a pagubelor, formată prin dispoziția primarului din Sărata-Galbenă și a semnat patru acte în privința Întreprinderii „Agrosargal”, unde soțul său lucrează în calitate de șofer. Întreprinderea a primit în total 1,87 milioane de lei și 13 624 de litri de motorină drept ajutor din partea statului pentru diminuarea consecințelor seceti din 2020. „În toate cazurile documentele au fost emise cu participarea dnei Lilia Vlas, în calitate de specialist în reglementarea regimului funciar/membru al Comisiei de evaluare a prejudiciaului cauzat, iar în baza lor, CAP „Agrosargal” a accesat ajutoare prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură”, a notat în actul de constatare inspectorul de integritate Serghei Pleșca.

„Nu am incalcat nimic, nu am beneficiat de nimic, cred că de asta și am câștigat procesul în instanță. Eu nu am în proprietate cotă de teren, așa cum am fost învinuită. Soțul are o cotă, dar și aceea este moștenită. El nu avea în proprietate cotă de teren, respectiv eu nu am avut nici un interes ca cooperativa să beneficieze de subenții. Ca inginer cadastral am participat în comisie, noi am stabilit că într-adevăr cooperativa și ceilalți au fost afectați de secetă. Mai departe ei s-au dus și singuri au depus dosarul și au obținut subvenții. Eu nici nu am știut cât au primit. Da, am participat la fixarea pagubelor, dar nu am luat eu decizia să beneficieze de subvenții. Asta am spus și în instanță, că a întrebat judecătoarea. Îmi pare rău că noi, cei care lucrăm la sat, și avem salariu de 5 mii de lei, eu trebuie să iau avocat să-i plătesc 10 mii de lei. Plus la asta, m-au purtat atâta pe drum”, a spus Lilia Vlas pentru Moldova Curată.

Alt caz – decizie diferită

În ședința Curții de Conturi la care s-a examinat modul cum AIPA a distribuit agricultorilor ajutoarele pentru calamitățile naturale din 2020 s-a produs o dispută aprinsă între membrii Curții și șefa Inspectoratului de Integritate al ANI Alina Munteanu în privința celui de-al patrulea caz examinat de ANI care ar implica un conflict de interese – cazul primarului satului Ermoclia, r. Ștefan Vodă, Mihail Țurcan. Deși nu a făcut parte din Comisia de evaluare a pagubelor, Mihail Țurcan, potrivit ANI, a aprobat, ca primar, prin semnătură și ștampilă, potrivit ANI și Curții de Conturi, actele de constatare a pagubelor. În baza lor, întreprinderii „Miturix-Agro”, care aparține familiei primarului, i-au fost plătite 2,4 milioane de lei drept compensații și acordate 12 mii de litri de motorină. Cu toate acestea, inspectorul de integritate care a examinat cazul Cristina Ciubotaru a constatat lipsa conflictului de interese, ceea ce i-a făcut pe unii membri ai Curții de Conturi să acuze ANI de duble standarde:

Tatiana Șevciuc, CC: Conform calculelor, valoarea compensației și a ajutorului umanitar obținut cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese care au fost examinate de catre ANI însumează 8, 624 milioane de lei. Responsabilii din cadrul ANI abordează diferit, neuniform, situații similare și, evident, sunt emise decizii contradictorii. Mai precis, în cadrul celor 4 cazuri, situațiile, deși sunt similare, dar în trei cazuri s-a constatat prezența conflictului de interese, iar într-un caz este lipsa încălcării. Asta denotă nu altceva decât aplicarea standardelor duble la examinarea și emiterea deciziilor pe marginea conflictelor de interese consumate.

Alina Munteanu, ANI: Într-adevăr în cadrul Autorității au existat 4 proceduri de control, însă în unul din cazuri procedura de control a fost încetată din motiv că persoana supusă controlului nu a avut calitatea de membru sau președinte al comisiei. Prin urmare, inspectorul de integritate a emis un act de încetare a controlului, prin care s-a constatat lipsa încălcărilor. Persoana nu a participat la luarea deciziei, prin urmare aceasta nu poate fi sancționată.

Tatiana Șevciuc, CC: Eu am să vă contrazic. Am in față informația veridică legată de aceste dosare și vreau să menționez că în aceste dosare, deși nu este direct implicată persoana, cum ați spus Dvs., dar sunt membri ai familiei, și avem situații contradictorii. Același situații, dar tratate diferit.

Alina Munteanu, ANI: Nici primarul, nici consilierul nu a participat, el nu a deținut funcții de decizie în cadrul examinării acestor dosare. Nu a participat. Prin urmare persoana nu a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese. Deși viza persoane apropiate lui, au fost alte persoane care au luat decizii, dar nu primarul și nici consilierul.

Regina Bogatâreț, CC: Deși de către inspectorul de integritate nu a fost constatat un conflict de interese, de facto a avut loc un conflict de interese consumat și persoana cu funcție de răspundere, în cazul dat - primarul, a aprobat actul, procesul-verbal, prin semnătură și a fost aplicată și ștampila. Deci este semnătura lui personală și este aplicată și ștampila.  

Alina Munteanu, ANI: Decizia au luat-o alte persoane, nu a participat primarul propriu-zis.

Ion Dudnicenco, CC: În toate cazurile, chiar și în cele în care s-a constatat conflict de interese, este același exemplu: primarul aprobă actul de constatare. În trei cazuri se constată, la ultimul – nu. Toate actele le am în față și le verific a cincea oară deja.

Tatiana Șevciuc, CC: Exact. Și eu le am în față și confirm ceea ce menționează auditorul.

În opinia expusă la examinarea cazului de către ANI, Mihail Țurcan a negat că s-ar fi aflat în vreun conflict de interese, întrucât nu a făcut parte din Comisia care a constatat pagubele și susține că nu a influențat în niciun fel deciziile acesteia.

Putea AIPA opri plățile dacă verifica dosarele mai bine?

Deciziile de plată a compensațiilor către agenții economici vizați mai sus au fost luate de AIPA, prin Direcția autorizare a plăților, în baza dosarelor primite din raioane. Am întrebat Agenția dacă, la momentul verificării dosarelor propuse pentru acordarea compensațiilor, avea pârghii și voință să intervină pentru a opri acordarea de ajutoare cu încălcarea legii, adică în baza unor acte semnate în situație de conflict de interese?

Răspuns AIPA: „Conform art.28 din Legea nr.276/2016 cu privirile la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, AIPA este responsabilă de: a) recepţionarea dosarului cu documentele solicitate și înregistrarea acestuia în modul stabilit; b) verificarea obiectului investiției la fața locului; c) examinarea cererii de acordare a subvenției și autorizarea plăţilor. Astfel, aferent respectării regimului juridic al conflictelor de interese ține de responsabilitatea angajatorului entității în interiorul căreia este stabilit acest conflict, nicidecum de terțe părți”.

Va solicita ANI anularea actelor emise în conflict de interese și va recupera prejudiciul?

Curtea de Conturi a notat în Raportul său că în cele două cazuri din patru în care actele de constatare sunt definitive, al lui Oleg Malîi și al Marianei Chiriac, ANI nu a inițiat în instanță, așa cum cere legea, declararea nulității actelor semnate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

În răspunsul pe care ni l-a oferit, ANI confirmă că nu a inițiat o astfel de procedură, însă susține că o va face, menționând că legea oferă pentru asta un termen de un an de la data în care actul de constatare a devenit definitiv.

De asemenea, am solicitat Autorității Naționale de Integritate să ne comunice în câte cazuri, pe durata activității sale, a inițiat proceduri de declarare a nulității absolute a actelor emise cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și câte se află în prezent pe rol în instanțele de judecată.

Răspuns ANI: Autoritatea a înaintat cincisprezece cereri de chemare în judecată cu privire la nulitatea absolută a actelor administrative, a actului juridic sau a deciziei luate cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictele de interese, din care a obținut cinci hotărâri/decizii irevocabile.

Alte posibile conflicte de interese identificate de Curtea de Conturi

„Activitatea comisiilor locale de evaluare a pagubelor a fost compromisă de tolerarea conflictelor de interese”, a notat Curtea de Conturi în Raportul de audit. Pe lângă cele patru cazuri explicate mai sus, auditorii au identificat alte 18 cazuri în care, aparent, primari, consilieri sau alți funcționari ai primăriilor s-au aflat în conflicte de interese, dar a identificat și alte zeci de abateri la calcularea și distribuirea ajutorului. Potrivit Curții, unii fermieri au primit ajutoare exagerate, iar alții – diminuate.

AIPA, în răspunsul către Moldova Curată, susține că va remite somații pentru recuperarea sumelor compensațiilor acordate eronat și restituirea banilor la bugetul de stat. De asemenea, Agenția susține că va identifica „sursele financiare necesare pentru stingerea obligațiilor asumate față de producătorii agricoli, care la zi nu au avut acoperire financiară”.

AIPA, cauze penale deschise anterior pe acordarea ilegală de subvenții

În timp ce documentam acest material, la începutul lunii februarie 2023, Centrul Național Anticorupție a anunțat că desfășoară percheziții la unii agenți economici din Nordul țării și că a reținut 6 persoane în cadrul unor urmăriri penale pentru acordare ilegală de subenții. În total, CNA a anunțat că a pornit 28 de cauze penale.

O urmărire penală cu implicarea unor persoane din conducerea AIPA a fost anunțată de CNA și în luna mai 2021, însă ea nu s-a soldat deocamdată cu vreun rezultat. Într-un răspuns pentru Moldova Curată. Procuratura Anticorupție ne-a anunțat că urmărirea penală în cadrul acelui dosar încă este în desfășurare, fiind condusă de CNA, refuzând să ne informeze cel puțin câte persoane sunt puse sub acuzare la 2 ani de la pornirea dosarului și dacă cineva din conducerea AIPA are calitate de învinuit.

Viorica Zaharia

 

 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Interese la vedere

Fațadele caselor de cultură din Drochia, Cahul și Slobo...

La scurt timp după ce, la începutul lunii iunie, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) a fost „decorată” cu un banner enorm al Partidului Democrat din Moldova (PDM), fațadele altor trei instituții de stat - din Drochia și Cahul și din satul Slobozia Dușca, raionul Criuleni - au fost amenajate în același mod, cu ocazia unor evenimente politice organizate de democrați. Pereții de la intrarea în casele de cultură au fost „îmbrăcați” cu bannere albastre cu trandafiri. În timp ce experții afirmă că astfel PDM acaparează instituțiile statului, purtătorul de cuvânt al partidului spune că bannerele au avut rol de indicatoare pentru participanți.

05 iulie 2018
1276
Interese la vedere

Localitatea Ghidighici, „afacerea” familiei Begleţ

„Conflict vădit de interese la Ghidighici”. Aceasta este concluzia la care a ajuns Comisia Naţională de Integritate (CNI) care s-a autosesizat în baza constatărilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova, precum că în localitatea respectivă funcţia de viceprimar este deţinută ilegal de către Alexandru Begleţ, feciorul primarului de Ghidighici, Ion Begleţ.

29 aprilie 2013
1245
Interese la vedere

Conflict de interese, salvat de divorţ?

Primarul satului Chiştelniţa, Teleneşti, Constantin Ciobanu, lucrează de doi ani deja în aceeaşi instituţie cu soţia sa, ea fiind contabila primăriei din localitate. Asta deşi cadrul legislativ interzice ca un funcţionar public să fie în subordinea unei rude. În prezent, cei doi sunt în proces de divorţ. Specialiştii spun că funcţionarii publici nu vor scăpa de sancţiunile prevăzute de lege, deoarece atât primarul, cât şi contabila nu au întreprins nimic timp de doi ani pentru a soluţiona această situaţie.

09 iulie 2013
1215
Interese la vedere

Naşul şi fina în primăria Bălăbăneşti

În comuna Bălăbăneşti, raionul Criuleni, naşul-primar şi-a angajat fina în funcţia de secretar al Consiliului local. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, susţine că actualul cadru legislativ nu interzice ca un funcţionar public să activeze în subordinea cumetrilor sau naşilor. Totuşi, ar fi necesar ca să fie interzise asemenea relaţii într-o instituţie publică unde una dintre persoanele publice este conducător, fiindcă şi această situaţie poate fi o formă de protecţionism.

02 iulie 2013
1790
Avere la vedere

Andrian Candu locuiește, de anul trecut, în apartamentu...

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a trecut cu traiul într-un apartament spațios ce aparține nașului său, Vladimir Plahotniuc, care este și președinte al Partidului Democrat. Candu indică acest lucru în declarația de avere pentru anul 2016. Locuința are o suprafață de peste 200 de metri pătrați și se află în centrul Chișinăului, în același bloc în care locuiește și familia Plahotniuc. 

11 august 2017
1149
Avere la vedere

CNI cu VAZ-uri nedeclarate

Preşedintele şi trei membrii ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) nu şi-au declarat în anul 2011 toate bunurile aflate în posesie. Aceasta a fost una dintre concluziile Raportului Comisiei speciale de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale reprezentanţilor CNI. Declarația de interese personale și declarația cu privire la venituri și proprietate ale lui Victor Strătilă, desemnat membru al CNI la 28 februarie 2013, nu au fost supuse controlului, pe motiv că acesta a fost numit mai târziu în funcție.

29 aprilie 2013
1229