Oleg Efrim, avocat care reprezintă Guvernul în Consiliul de Integritate
Fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, în prezent avocat, este noul reprezentant al Guvernului în Consiliul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate. Locul tămăsese vacant după ce Victoria Iftodi a ales funcția de judecător al Curții Constituționale.
Oleg Efrim a fost ministru până în anul 2015, când a demisionat Cabinetul Chiril Gaburici. În declarația de avere depusă la plecarea din funcție, Efrim a indicat că deține un apartament care valorează peste jumătate de milion de lei, o treime dintr-un alt apartament și o casă primită prin moștenire. În anul 2015 a câștigat din activitatea de avocat 190 630 de lei. De asemenea, Oleg Efrim este profesor la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și manager-partener al Casei de Avocatură "Efrim, Roșca și Avocații".
Potrivit declarației de avere, soția sa deține o cotă de participare de 45% în societatea "Legal4Business", unde unul dintre cofondatori este fostul premier Chiril Gaburici. Această societate deține portalul de știri juridice Bizlaw.md. De asemenea, potrivit declarației de avere a lui Oleg Efrim, soția sa este co-fondatoare și la "Elvicom-Impex" SRL, specializată, potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în comerțul cu amănuntul al pieselor și accesorilor pentru autovehicule.
Întrebat de Moldova Curată de ce a decis să facă parte din CI și de ce anume din partea Guvernului, Oleg Efrim a răspuns scurt că a văzut anunțul și a decis să candideze.
Consiliul de Integritate este format din 7 membri, care activează fără remunerare. CI urmează să aleagă președintele și vicepreședintele ANI, instituție aflată, în prezent, la etapa de constituire. Ea este succesoarea fostei Comisii Naționale de Integritate, care a activat din anul 2013 și până la 1 august 2016.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
VLADIMIR CEBOTARI: ”ÎI VOI DEZAMĂGI PE CEI CARE SE GRĂB...
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, se declară optimist cu privire la mersul reformelor în sectorul justiţiei, în pofida unor păreri critice în această privinţă. El crede că schimbările se simt deja. “În sistemul judecătoresc, de exemplu, știu că judecătorii se gândesc mult mai mult decât înainte, dacă să comită sau nu un lucru incorect sau la limita legii. Și noi, ca minister, facem presiune în cadrul procedurilor disciplinare ca multe procese să fie duse până la capăt, ca oamenii să fie pedepsiți pentru abordările incorecte”, a spus Vladimir Cebotari într-un interviu pentru Moldova Curată.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Pentru cine votăm la alegeri? Igor Dodon: Moldov(e)an s...
Igor Dodon este candidatul „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM) înregistrat de CEC cu nr. 8 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. Activează în perioada anilor 1997–2001 la Bursa de Valori a Moldovei, în 2001–2005 — preşedinte, membru al Consiliului de directori, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, în 2002–2005 — preşedinte, membru al Comitetului de bursă, Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei S.R.L. În perioada anilor 2005–2006 a ocupat funcția de viceministru al Economiei şi Comerţului, 2006–2008 — ministru al Economiei şi Comerţului, 2008–2009 — prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei şi Comerţului. Între anii 2009–2011 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, fracţiunea PCRM, iar din 2011este deputat, fracţiunea PSRM[1].
Procuratura Anticorupție a clasat dosarul penal pentru...
Dosarul penal deschis la 22 decembrie 2017 pe numele judecătoarei Judecătoriei Căușeni Maria Tertea (Țugui) a fost clasat la mai puțin de două luni de la pornire. La 9 februarie procurorul de caz a dispus „scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală și clasarea procesului penal”. Maria Tertea fusese învinuită că a tăinuit din declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2016 sume mari de bani pe care le datora unor creditori. Cauza penală a fost pornită în urma unui articol al portalului Crimemoldova.md, bazat pe declarațiile fostului soț al magistratei.
Un funcţionar din Căuşeni lucrează în două instituţii p...
Artemie Cătănoi, şeful Secţiei administraţie publică din cadrul Consiliului Raional Căuşeni, deţine, concomitent, două funcţii în două instituţii publice: cea de funcţionar în cadrul Aparatului preşedintelui raionului Căuşeni şi de jurist la Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Traficului de Fiinţe Umane din aceeaşi localitate. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat în acest caz incompatibilitate de funcţii.
Posibilă cauză penală: cineva a emis un demers fals în...
Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va cere Procuraturii Generale (PG) să investigheze cum au apărut două documente false, trimise din numele CSJ în adresa Adunării Populare din Găgăuzia (APG), cu solicitarea să modifice Codul electoral local. Preşedintele APG susţine că nu a ştiut că actele primite ar fi false.
Aici așteptăm comentariul tău!