Opt instituții publice ignoră petițiile cetățenilor

Arhiva 4 octombrie 2013 899

Managementul defectuos al sistemului de petiţionare denotă existenţa unor lacune organizatorice, instituţionale şi normative în acest domeniu de activitate a APC.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), în parteneriat cu Transparency  International – Moldova (TI-Moldova), au analizat aplicarea a şapte politici anticorupţie în 20 de Autorităţi Publice Centrale (APC). Este vorba despre următoarele politici: eficientizarea sistemului de petiţionare, tratarea conflictelor de interese şi promovarea standardelor etice; declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii; sporirea calităţii paginilor web ale autorităţilor publice; promovarea transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice; aplicarea mecanismului intern de prevenire a corupţiei; sporirea calităţii liniilor fierbinţi. Managementul sistemului de petiţionare va constitui subiectul analizei ce urmează.

Cadrul legal: Modalitatea de evidenţă şi examinare a petiţiilor persoanelor fizice şi juridice, depuse în scris sau în formă electronică, precum şi modalitatea de efectuare a controlului asupra examinării şi primirii în audienţă a petiţionarilor este reglementată de o serie de acte normative importante (1). Monitorizarea politicii anticorupţie în cadrul APC pe parcursul anului 2012 a permis să constatăm că autorităţile dispun de un cadru legal şi instituţional satisfăcător pentru eficientizarea sistemului petiţionar. Cu toate acestea, APC au asigurat o implementare selectivă a actelor normative relevante, ceea ce a diminuat din impactul politicii de anticorupţie.

Repere metodologice: În funcţie de răspunsurile parvenite de la entităţile monitorizate, în profilul fiecărei APC a fost completat un tabel de sinteză/şablon care conţine descrierea stării curente a situaţiei privind implementarea politicii (2), constatările/problemele identificate şi propunerile/recomandările de îmbunătăţire a situaţiei. Aceste informaţii oficiale au fost confruntate cu cele de pe paginile web ale instituţiilor vizate, cu informaţiile conţinute în rapoartele privind modul de examinare a petiţiilor pentru anul 2012, solicitate şi recepţionate de la autorităţi, cu informaţii conţinute în rapoartele Cancelariei de Stat, precum şi drept urmare a utilizării tehnicii „petiţionarul misterios” (3).

În funcţie de constatările efectuate, acestora le-au fost atribuite punctaje/scoruri (la o scară de la 0 la 4), fiind întocmit un clasament al APC privind eficientizarea sistemului de petiţionare (4). 

Implementare în cadrul autorităţilor. Toate APC  (5) monitorizate, în general, dispun de un sistem de evidenţă a petiţiilor, iar în opt APC (MF; MTID; MTIC; ARFC; SV; MJ; MAI şi MS) există un sistem electronic de evidenţa a petiţiilor. Instituţiile care au implementează sistemul electronic şi-au dat seama de importanţa lui, deoarece acesta contribuie la creşterea calităţii documentelor emise, se reduce numărul operaţiilor de rutină şi timpul folosit pentru prelucrarea şi căutarea informaţiei, se reduce implicarea factorului uman în procesele tehnice, inclusiv prin minimizarea erorilor cauzate de acesta, iar pe de altă parte, sporeşte calitatea deciziilor luate. Prin urmare creşte încrederea cetăţenilor şi se asigură transparenţa activităţii APC etc. Celelalte instituţii nu acordă o atenţie sporită sistemului electronic, deşi ar putea beneficia de asistenţa Cancelariei de Stat la implementarea Sistemului Informatic de Gestiune a Documentelor şi Înregistrărilor în Autorităţile Publice Centrale – SIGEDIA.

În majoritatea APC monitorizate există fie subdiviziuni specializate (secţii/direcţii/servicii), fie persoane desemnate (MJ; MAEIE; MS; MTIC; ARFC; SV) ca fiind responsabile de procesul de implementare şi evidenţă a sistemului petiţionar. Unele APC (MMPSF şi MC) au evitat să ofere informaţii privind existenţa unei subdiviziuni specializate de ţinere a evidenţei petiţiilor, iar în MTID fiecare subdiviziune este responsabilă de ţinerea propriilor petiţii, ceea ce diminuează controlul intern al sistemului petiţionar. Specificăm faptul că, pentru monitorizarea sistemului petiţionar, au fost formulate 19 întrebări la care au fost solicitate informaţii. Unele APC pur și simplu nu au răspuns la anumite întrebări. Presupunem că fie  din lipsă de acţiuni, fie pentru a nu prejudicia imaginea instituţiei,  fără a oferi vreo explicaţie, ceea ce a diminuat din punctaj la întocmirea clasamentului.

Doar nouă APC (CNA; IFPS; MAEIE; MJ; MAI; MA; MMPSF; ARFC şi SV) din cele 20 monitorizate au informat publicul, prin intermediul propriilor site-uri, despre modul de funcţionare a sistemului de petiţionare. În toate APC monitorizate există un orar al audienţei cetăţenilor, acesta fiind postat şi pe paginile oficiale ale APC, însă, nu toate orarele stabilite (MAEIE; MA; MM; MTIC şi MTS) corespund exigenţelor prevederilor Hotărârii Guvernului nr.689 din 13.11.2009 cu privire la organizarea audienţei cetăţenilor (fie numărul zilelor de primire este diminuat, fie în orar nu este inclusă toată conducerea APC).

Deşi în toate APC există un sistem de evidenţă a petiţiilor, doar în ME datele statistice prezentate corelează atât pe semestre, cât şi între ele. Întrucât patru APC (MM; MTS; MTID şi MED) au prezentat date statistice cu privire la un singur semestru sau nediferenţiat pe semestre, iar Ministerul Culturii, în general, nu a prezentat nicio informaţie, a fost imposibil de evaluat relevanţa datelor statistice în privinţa acestora. Totodată, unele date statistice, prezentate de APC, par a fi eronate. Astfel, în șapte APC (MAI; MAEIE; MA; MAIA; MM; MTS; SV), pe parcursul anului 2012 au existat funcţionari sancţionaţi pentru încălcarea legislaţiei cu privire la petiţionare (fără a fi arătate motivele sancţionării), în acelaşi timp, nefiind contabilizat niciun caz de depăşire a termenului de examinare a petiţiilor. Iar în MMPSF şi ARFC situaţia este diametral opusă: nu există date cu privire la sancţionarea funcţionarilor, deşi au fost înregistrate cazuri de depăşire a termenului de examinare a petiţiilor.

Sancţiuni administrative. Cadrul legal existent prevede sancţiuni administrative privind încălcarea legislaţiei cu privire la petiţionare. Astfel, potrivit art. 71 din Codul Contravenţional, aprobat prin Legea nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008, încălcarea de către persoana cu funcţie de răspundere a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie şi cu privire la petiţionare se sancţionează cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale, iar prezentarea, la solicitare, a unui răspuns cu date vădit eronate se sancţionează cu amendă de la 45 la 55 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Totodată, art. 312 şi 313 ale aceluiaşi act legislativ sancţionează abuzul de putere sau abuzul de serviciu, precum şi excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la trei luni la un an.

Trei APC (MAEIE; MDRC şi MTID) au indicat expres că nu au elaborat un raport privind modul de examinare a petiţiilor pentru anul 2012, şase APC (MED; MMPSF; ARFC; CNA; IFPS; SV) au evitat să răspundă la această întrebare, iar Ministerul Culturii, în general, nu a prezentat nicio informaţie. Pentru monitorizarea sistemului petiţionar au fost formulate 19 întrebări la care au fost  solicitate informaţii. Unele APC pur şi simplu nu au răspuns la anumite întrebări, probabil fie din lipsă de acţiuni,  fie pentru a nu prejudicia imaginea instituţiei, fără a oferi vreo explicaţie, ceea ce a diminuat din punctaj la întocmirea clasamentului. Pe parcursul anului 2012, în majoritatea APC, cu excepţia MF, MA, MMPSF şi MS, nu au avut loc instruiri ale funcţionarilor în domeniul petiţionării.
Aplicarea tehnicii „Petiţionarul misterios” a permis următoarele constatări: unele instituţii (MJ; MMPSF; MS) au reacţionat prompt şi profesionist, expediind răspunsuri explicite şi exhaustive la problemele abordate în petiţie; altele (MAEIE; ARFC; ME) - răspunsuri relativ clare, solicitând informaţii suplimentare/convocarea unei şedinţe comune; MDRC a manifestat o atitudine superficială la examinarea plângerii, în timp ce MTID s-a eschivat de la examinare, calificând reclamaţia ca fiind anonimă, deşi era disponibilă o adresa electronică unde putea fi expediat răspunsul; o parte din autorităţi (MTIC; SV) au remis un răspuns, prin care se constatau anumite fapte cunoscute deja petentului; MTS a readresat sesizarea, după competenţă, altor organe. Celelalte autorităţi (MF; IFPS; MC; MA; MAIA; MAI; MED; CNA; MM) au ignorat examinarea petiţiilor, petiţionarul fiind lezat în drepturile sale prevăzute de legislaţia cu privire la petiţionare.

Concluzii şi recomandări: În toate APC există un sistem de evidenţă a petiţiilor şi o structură/persoană responsabilă de sistemul de petiţionare (cu excepţia MMPSF; MC; MTID). Totuşi, managementul sistemului de petiţionare în majoritatea APC, având în vedere carenţele din datele statistice prezentate de APC, lipsa unor raportări anuale privind sistemul de petiţionare şi rezultatele aplicării tehnicii „Petiţionarul misterios”, denotă existenţa unor lacune organizatorice, instituţionale şi normative în acest domeniu de activitate a APC.

În rezultatul monitorizării au fost formulate următoarele recomandări:

• Plasarea pe paginile web ale APC a informaţiilor exhaustive privind modalitatea de depunere a petiţiilor (inclusiv a celor on-line) şi a rapoartelor anuale despre rezultatele examinării şi soluţionării petiţiilor, precum şi ale organizării audienţelor petiţionarilor;

• Crearea unor compartimente speciale pe paginile web ale autorităţilor, prin care s-ar oferi posibilitatea expedierii petiţiilor electronice;

• Revizuirea programului audienţelor conducerii instituţiilor, precum şi ale conducătorilor şi adjuncţilor conducătorilor subdiviziunilor structurale în conformitate cu exigenţele prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 689 din 13.11.2009 cu privire la organizarea audienţei cetăţenilor;

• Asigurarea unui control intern riguros în cadrul APC cu privire la examinarea în termen a petiţiilor şi organizarea audienţei petiţionarilor;

• Asigurarea instruirii profesionale continue a personalului implicat în procesul de examinare a petiţiilor în vederea formării unui corp de funcţionari publici profesionist, integru şi motivat pentru calitatea activităţilor desfăşurate;

• Modificarea cadrului legal în domeniul petiţionării, în partea ce ţine de: excluderea obligativităţii de a indica „domiciliul” la expedierea petiţiilor în formă electronică; stabilirea obligativităţii instruirii şi perfecţionării continue a specialiştilor responsabili de lucrul cu petenţii.

Rezultatele monitorizării politicilor anticorupţie în cadrul APC pe parcursul anului 2012 au fost făcute publice atât în cadrul unor conferinţe de presă pe fiecare politică în parte, cât şi în cadrul unei mese rotunde, desfăşurate în luna aprilie a anului curent, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai tuturor APC monitorizate. La eveniment a fost prezentat Raportul generalizat privind monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale. În ce priveşte sistemul petiţionar, reprezentanţii APC care au fost prezenţi la masa rotundă nu au avut nici  obiecţii, nici sugestii.  Textul integral al Raportului poate fi vizualizat aici.

Pentru a-i conferi procesului de monitorizare continuitate, CAPC şi TI-Moldova continuă să monitorizeze APC enunţate şi în anul 2013, rezultatele acesteia urmând să fie publicate estimativ în luna martie 2014.

Stela Pavlov,
expert, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

Referințe: 

1. Legea cu privire la petiţionare nr. 190-XIII din 19.07.1994; Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000; Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008; Decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind asigurarea dreptului cetăţenilor la petiţionare nr. 46-II din 17.02.1997; Hotărîrea Parlamentului privind asigurarea dreptului la petiţionare în Parlament nr.71-XIV din 02.07.1998; Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Instrucţiunilor privind ţinerea lucrărilor de secretariat referitoare la petiţiile persoanelor fizice şi juridice, adresate organelor de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor Republicii Moldova nr. 208 din 31.03.1995; Hotărârea Guvernului cu privire la eficientizarea examinării petiţiilor şi organizării audienţei nr. 141 din 08.02.2006; Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Planului de măsuri privind asigurarea respectării dreptului la petiţionare, informaţie şi acces la justiţie nr. 1013 din 12.09.2007; Hotărîrea Guvernului cu privire la organizarea audienţei cetăţenilor nr. 689 din 13.11.2009.

2. Înscrisurile din şabloane au fost preluate din scrisorile APC, în redacţia autorilor. 

3. Presupune formularea unor plângeri inspirate din cazuri reale şi expediate APC pentru a verifica gradul de receptivitate a acestora la problemele/reclamaţiile/doleanţele cetăţenilor.

4. Unde „0” semnifică neaplicarea politicii/neoferirea informaţiilor solicitate, iar „4” – aplicarea potrivită a politicii. 

5. Ministerul Economiei (ME), Ministerul Finanţelor (MF), Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), Serviciul Vamal (SV), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), Ministerul Apărării (MA), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Educaţiei (MED), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS), Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA).



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului pe...

Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.

18 februarie 2015
919
Arhiva

La ANI au ajuns primele declaraţii de avere depuse după...

Până în prezent la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) au fost înregistrate circa şase mii de declaraţii de avere şi interese personale pentru anul 2016. Conducerea ANI a declarat pentru Moldova Curată că în acest an se aşteaptă a fi înregistrate circa 70 de mii de declaraţii de avere şi interese.

21 martie 2017
1003
Arhiva

Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...

Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții. 

14 martie 2016
847
Arhiva

Muncă în vânt la Comisia Națională de Integritate

Cele mai multe dintre cazurile de incompatibilitate, de conflict de interese și de fals în declarațiile de avere, descoperite de Comisia Națională de Integritate (CNI), rămân nepedepsite. De aproape un an, Centrul Național Anticorupție refuză să aplice amenzi în baza actelor de constatare emise de CNI, motivând prin expirarea termenului de prescripție. Din același motiv, rămân nepedepsite și cazurile de nedeclarare a averilor.Doar două amenzi

23 aprilie 2014
892
Arhiva

Preşedintele CNI: „Vom rămâne la sapă de lemn, dacă nu...

Persoanele cu funcţii de răspundere în serviciul public ar putea avea posibilitatea, începând cu anul viitor, să-şi declare veniturile şi proprietăţile în formă electronică, printr-un program special numit „E-integritate”. Specialiştii afirmă că această modalitate va elimina erorile comise fără intenţie sau cu bună ştiinţă de către subiecţi, deoarece programul va include câmpuri de date obligatorii. Dacă acestea nu vor fi completate, declaraţia nu va putea fi recepţionată. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) spune însă declararea electronică va fi posibilă de la anul viitor doar în situaţia în care deputaţii vor vota proiectele de lege care presupun reformarea CNI, dar şi modificarea formularului de declarare a averilor şi intereselor personale.

13 martie 2015
818
Arhiva

Profil candidat: Remus Ciobanu

Integritatea în activitatea politică

23 ianuarie 2019
1034