Plahotniuc, Muruianu, Toma și alți funcționari, pe agenda CNI
În şedinţa de joi, 31 octombrie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) va decide iniţierea procedurii de control pe numele a şapte persoane cu funcţii de răspundere şi va examina rezultatele controlului pe numele a încă cinci funcționari.
Vladimir Plahotniuc, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, şi Vasile Gherasimenco, procuror adjunct al municipiului Chişinău, sunt bănuiţi de către CNI că nu şi-ar fi declarat toate averile pe care le deţin.
Au intrat în atenţia Comisiei şi patru persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Consiliului raional Ungheni, despre care Moldova Curată a relatat că au plecat într-o deplasare în Lituania, pe bani publici, fiind însoţiţi de rude şi prieteni. Este vorba Iurie Toma, preşedinte al raionului Ungheni, Petru Langa, vicepreşedinte al Consiliului raional (CR) Ungheni, Tatiana Scripcari, contabil al Secţiei cultură şi turism al CR Ungheni, şi Eugenia Rotari, consultant al Centrului de Resurse şi Atragere a Investiţiilor din cadrul aceleiaşi instituţii. CNI urmează să decidă dacă va porni, pe numele acestora, procedura de control privind eventualele încălcari ale regimului juridic privind conflictul de interese.
Un alt caz care va fi discutat la CNI, fiind sesizat de Moldova Curată, este cel al primarului comunei Regina Maria din raionul Soroca. Acesta este bănuit că ar fi favorizat câştigarea unei licitaţii publice de către firma soţiei sale.
Tot în cadrul şedinţei vor fi expuse şi rezultatele controlului pe marginea eventualelor cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii de către Eduard Bănăruc, secretar general adjunct al Cancelariei de Stat, Ion Muruianu, judecător al Curţii de Apel Chişinău, Ion Bobeica, primar al orăşelului Vatra din municipiul Chişinău, şi Lida Carpenco, primar al satului Iujnoe, raionul Cahul.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Găsit vinovat de fals în declarația de avere și condamn...
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, găsit vinovat de Curtea de Apel Chișinău de fals în declarația de avere și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, a fost restabilit în funcție. Judecătoarea Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chișinău a dispus marți, 23 aprilie 2019, ca Ion Vrânceanu să fie reangajat, cu plata salariului neachitat și a despăgubirilor pentru absența de la serviciu în perioada 12 martie 2018 – 23 aprilie 2019. Solicitată timp două zile să explice cum va rezolva această situație, de vreme ce funcția este ocupată de mult timp, Direcția Educație a municipiului Chișinău a refuzat să ofere un răspuns.
Primăria Chişinău i-a plătit preşedintelui Judecătoriei...
Anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldo...
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova a oferit un interviu portalului Moldova Curată în care spune ce trebuie să facă ţara noastră pentru reformarea sistemului justiţiei. De asemenea, Excelenţa Sa vorbeşte despre experienţa României în promovarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice în perioada preaderare şi cea de aderare la marea familie Europeană.