Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operatorului” care a dezvăluit traseul tinerei neglijate de medicii de la Centrul Mamei și Copilului

Arhiva 15 ianuarie 2018 1219
Imagine simbol

Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii  de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF).  Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.



La câteva zile de la mediatizarea cazului tinerei care a avortat în veceul Institutului Mamei și Copilului din Chișinău, fără supraveghere medicală, portalul Telegraph.md a publicat un document de la Poliția de Frontieră, care arată că la scurt timp după ce a fost externată, femeia ar fi plecat din țară. Autorul textului menționează că ”plecarea acestei femei în Italia împreună cu soțul a fost confirmată și de surse din cadrul Poliției de Frontieră”.

Asociația Presei Independente (API) a solicitat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) explicații în privința acestei divulgări, și anume, cum și de ce o informație cu caracter privat a fost furnizată unei persoane fizice de către o instituție de stat.

IGPF a răspuns că s-ar fi autosesizat în acest caz, iar în urma examinării, s-a stabilit că datele le-ar fi furnizat un utilizator extern al bazei de date a Poliției de Frontieră: ”S-a constatat că operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal au fost efectuate de către un utilizator autorizat al unei alte entități decât IGPF”. Instituția a precizat că în calitate de utilizatori externi sunt autorităţile administraţiei publice centrale competente şi structurile internaţionale de profil. 

IGPF a suspendat operatorului extern drepturile de acces la baza de date

IGPF ține însă în secret numele acelei instituții. ”La fel, IGPF a suspendat drepturile de acces utilizatorului în cauză, până la examinarea aparentului fapt de încălcare a principiilor de protecție a datelor cu caracter personal de către entitatea a cărei angajat este acesta”, se mai mai menționează în răspunsul furnizat de IGPF.

De asemenea, nu a fost dat nici numele operatorului care a admis această scurgere de informație, argumentând ca astfel acestuia să nu-i fie lezată „onoarea și reputaţia profesională”. ”(...) Pentru neadmiterea lezării dreptului la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, precum și a dreptului la prezumţia nevinovăţiei, Poliția de Frontieră nu poate comunica identitatea utilizatorului autorizat și funcția pe care o deține, în lipsa unui substrat factologic suficient”.

În Sistemului Informațional Integrat al Poliției de Frontieră sunt colectate date generale despre traversarea frontierei de stat, atât în cazul persoanelor, cât și al unităților de transport. De asemenea, această bază de date mai include și informaţiii despre infracţionalitate şi pericole.

Dumitru Sliusarenco: ”O astfel de informație cade sub incidența legii cu privire la datele cu caracter personal

Avocatul tinerei, Dumitru Sliusarenco, jurist la Asociația Promo-LEX, afirmă că informațiile despre traversarea frontierei de către o persoană sunt restricționate și nu pot fi prezentate fără demersul oficial al unei instituții (de ex. procuratură sau instanțe de judecată). ”Teoretic, o astfel de informație ar putea fi oferită jurnaliștilor, deși nu sunt sigur în privința blogherilor, doar în condiția în care există un interes public major pentru caz. Reieșind din faptul că informația a fost publicată doar la câteva zile de la apariția postării tinerei care a născut în toaleta IMC, îmi permit să presupun că informația a fost obținută neoficial, deci publicarea ei a fost ilegală. În afară de aceasta, o astfel de informație cade sub incidența legii cu privire la datele cu caracter personal și la fel, poate fi obținută și folosită doar în anumite condiții, foarte stricte, care sunt impuse de lege și anume, ca persoana care le publică să fie înregistrată în calitate de operator de date cu caracter personal”, a precizat juristul.

Natalia Porubin: ”Informația este utilizată pentru defăimarea și discriminarea victimei”

La rândul său, Natalia Porubin, jurnalistă la Centrul de Investigații Jurnalistice, este de părere că informațiile despre oamenii care devin victime în urma acțiunilor sau incațiunilor instituțiilor de stat sunt scoase la iveală atunci când autorităților le convine să mușamalizeze un abuz sau să distragă atenția publicului de la problemele reale. ”Este și mai grav atunci când prin aceste scurgeri de informație se încearcă să se pună responsabilitatea pentru abuzurile instituțiilor de stat pe seama celor care au ajuns victime ale sistemului. Și aici nu pot să nu îmi amintesc și de cazul Brăguța, când informațiile au fost scurse, inclusiv cu acest scop. Dacă ne referim la cazul tinerei de la Centrul Mamei și Copilului, scurgerea de informație a avut exact același scop. Fiind preluată de anumite portaluri, informația este utilizată pentru defăimarea și discriminarea victimei. Această stare de lucruri mă duce de fiecare dată la gândul că nu avem instituții independente, care să lucreze în interesul cetățeanului și nu al guvernării”, a conchis jurnalista.

Menționăm că API a cerut anterior de la Departamentul Poliției de Frontieră informații despre traversarea frontierei de către persoane cu funcții de răspundere și copiii acestora, care ar fi plecat în deplasări din bani publici. După câteva solicitări repetate, instituția a refuzat să ofere informații, invocând protecția datelor personale și argumentând că jurnaliștii ar trebui să probeze că există un interes public major. În acest caz însă, datele despre traversarea frontierei de către o victimă a sistemului medical au fost eliberate fără motivări și argumentări.

Moldova Curată va monitoriza acest caz, pentru a relata dacă persoana care a admis o astfel de ilegalitate va fi sau nu sancționată.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...

Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.

22 iunie 2015
1106
Arhiva

Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...

Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.  

05 martie 2015
1444
Arhiva

Un fost primar cere de la un jurnalist jumătate de mili...

Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.

02 martie 2015
1678
Arhiva

Zeci de aleși locali au fost puși sub urmărire penală a...

În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției. 

29 iulie 2016
1060
Arhiva

Primarul din Ciripcău şi-a angajat fratele şi cumnata l...

Primarul comunei Ciripcău din raionul Floreşti şi-a angajat cumnata (soţia fratelui) în funcţia de directoare a grădiniţei din localitate.  Pe fratele său însă îl angajase mai înainte în calitate de paznic al instituţiei preşcolare. Mihail Donos spune că nu ţine cont de buchea legii atunci când vine vorba să apere interesele tinerei generaţii.

21 iulie 2016
1984
Arhiva

CÂND GUVERNUL TACE, SOCIETATEA CIVILĂ CERE REPETAT

Un grup de asociații neguvernamentale a făcut astăzi un apel repetat către Guvern să inițieze o procedură corectă și transparentă de numire a unui judecător la Curtea Constituțională, întrucât există o funcție vacantă deja de 5 luni, cand a expirat mandatul lui Petru Răilean. Adresarea vine după ce un alt apel, făcut în octombrie  2014, a rămas fără răspuns.

25 martie 2015
1327