Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operatorului” care a dezvăluit traseul tinerei neglijate de medicii de la Centrul Mamei și Copilului

Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii  de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF).  Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.

La câteva zile de la mediatizarea cazului tinerei care a avortat în veceul Institutului Mamei și Copilului din Chișinău, fără supraveghere medicală, portalul Telegraph.md a publicat un document de la Poliția de Frontieră, care arată că la scurt timp după ce a fost externată, femeia ar fi plecat din țară. Autorul textului menționează că ”plecarea acestei femei în Italia împreună cu soțul a fost confirmată și de surse din cadrul Poliției de Frontieră”.

Asociația Presei Independente (API) a solicitat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) explicații în privința acestei divulgări, și anume, cum și de ce o informație cu caracter privat a fost furnizată unei persoane fizice de către o instituție de stat.

IGPF a răspuns că s-ar fi autosesizat în acest caz, iar în urma examinării, s-a stabilit că datele le-ar fi furnizat un utilizator extern al bazei de date a Poliției de Frontieră: ”S-a constatat că operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal au fost efectuate de către un utilizator autorizat al unei alte entități decât IGPF”. Instituția a precizat că în calitate de utilizatori externi sunt autorităţile administraţiei publice centrale competente şi structurile internaţionale de profil. 

IGPF a suspendat operatorului extern drepturile de acces la baza de date

IGPF ține însă în secret numele acelei instituții. ”La fel, IGPF a suspendat drepturile de acces utilizatorului în cauză, până la examinarea aparentului fapt de încălcare a principiilor de protecție a datelor cu caracter personal de către entitatea a cărei angajat este acesta”, se mai mai menționează în răspunsul furnizat de IGPF.

De asemenea, nu a fost dat nici numele operatorului care a admis această scurgere de informație, argumentând ca astfel acestuia să nu-i fie lezată „onoarea și reputaţia profesională”. ”(...) Pentru neadmiterea lezării dreptului la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, precum și a dreptului la prezumţia nevinovăţiei, Poliția de Frontieră nu poate comunica identitatea utilizatorului autorizat și funcția pe care o deține, în lipsa unui substrat factologic suficient”.

În Sistemului Informațional Integrat al Poliției de Frontieră sunt colectate date generale despre traversarea frontierei de stat, atât în cazul persoanelor, cât și al unităților de transport. De asemenea, această bază de date mai include și informaţiii despre infracţionalitate şi pericole.

Dumitru Sliusarenco: ”O astfel de informație cade sub incidența legii cu privire la datele cu caracter personal”

Avocatul tinerei, Dumitru Sliusarenco, jurist la Asociația Promo-LEX, afirmă că informațiile despre traversarea frontierei de către o persoană sunt restricționate și nu pot fi prezentate fără demersul oficial al unei instituții (de ex. procuratură sau instanțe de judecată). ”Teoretic, o astfel de informație ar putea fi oferită jurnaliștilor, deși nu sunt sigur în privința blogherilor, doar în condiția în care există un interes public major pentru caz. Reieșind din faptul că informația a fost publicată doar la câteva zile de la apariția postării tinerei care a născut în toaleta IMC, îmi permit să presupun că informația a fost obținută neoficial, deci publicarea ei a fost ilegală. În afară de aceasta, o astfel de informație cade sub incidența legii cu privire la datele cu caracter personal și la fel, poate fi obținută și folosită doar în anumite condiții, foarte stricte, care sunt impuse de lege și anume, ca persoana care le publică să fie înregistrată în calitate de operator de date cu caracter personal”, a precizat juristul.

Natalia Porubin: ”Informația este utilizată pentru defăimarea și discriminarea victimei”

La rândul său, Natalia Porubin, jurnalistă la Centrul de Investigații Jurnalistice, este de părere că informațiile despre oamenii care devin victime în urma acțiunilor sau incațiunilor instituțiilor de stat sunt scoase la iveală atunci când autorităților le convine să mușamalizeze un abuz sau să distragă atenția publicului de la problemele reale. ”Este și mai grav atunci când prin aceste scurgeri de informație se încearcă să se pună responsabilitatea pentru abuzurile instituțiilor de stat pe seama celor care au ajuns victime ale sistemului. Și aici nu pot să nu îmi amintesc și de cazul Brăguța, când informațiile au fost scurse, inclusiv cu acest scop. Dacă ne referim la cazul tinerei de la Centrul Mamei și Copilului, scurgerea de informație a avut exact același scop. Fiind preluată de anumite portaluri, informația este utilizată pentru defăimarea și discriminarea victimei. Această stare de lucruri mă duce de fiecare dată la gândul că nu avem instituții independente, care să lucreze în interesul cetățeanului și nu al guvernării”, a conchis jurnalista.

Menționăm că API a cerut anterior de la Departamentul Poliției de Frontieră informații despre traversarea frontierei de către persoane cu funcții de răspundere și copiii acestora, care ar fi plecat în deplasări din bani publici. După câteva solicitări repetate, instituția a refuzat să ofere informații, invocând protecția datelor personale și argumentând că jurnaliștii ar trebui să probeze că există un interes public major. În acest caz însă, datele despre traversarea frontierei de către o victimă a sistemului medical au fost eliberate fără motivări și argumentări.

Moldova Curată va monitoriza acest caz, pentru a relata dacă persoana care a admis o astfel de ilegalitate va fi sau nu sancționată.

Lilia Zaharia