Primul dosar de fals în declarația de avere care ajunge în instanță vizează un șef din MAI

Un înalt funcționar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne riscă să fie condamnat la un an de închisoare pentru fals în declarația de avere. Procuratura Anticorupție a anunțat ieri că a încheiat urmărirea penală și a transmis în judecată dosarul în privința directorului Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul MAI, Vladimir Țurcan. El este cercetat penal pentru că nu a indicat în declarațiile de avere și de interese mai multe proprietăți și acțiuni pe care le deține în câteva întreprinderi. Acesta este primul caz penal pentru fals în declarații care a ajuns în instanță.

O declarație de avere trunchiată?

Potrivit deciziei Comisiei Naționale de Integritate din 25 iulie 2013, Vladimir Țurcan nu a indicat în declarațiile de avere și interese faptul că este asociat la companiile „Euro Metal” și „Tevas Grup”, că a dat cu împrumut câteva zeci de milioane de lei omului de afaceri Leonid Volneanschi, președintele SA „Elat”, că a ascuns o mașină „Dacia Logan”, o casă deținută de fiul său și mai multe conturi bancare curente și de credit.  De asemenea, a constatat CNI, Țurcan, contrar prevederilor legale, este administrator al SRL „Elat-Constructor”. Astfel, CNI l-a acuzat de fals în declarații și incompatibilitate în funcție și a expediat dovezile Procuraturii Generale, de unde au ajuns la Procuratura Anticorupție.
CNI a pornit controlul în privința lui Vladimir Țurcan în urma unei sesizări venite din partea Centrului Național Anticorupție.

Coincidențe

Sesizarea a coincis cu perioada în care instituția, în colaborare cu Procuratura Generală, desfășurau acțiuni de urmărire penală în privința fostului patron al companiei „Elat” Leonid Volneanschi, bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari. În cadrul urmăririi penale, ofițerii CNA au descoperit că Volneanschi, în numele companiei „Elat”, împrumutase peste șase milioane de euro de la mai mulți oameni de afaceri, bani pe care nu i-a mai restituit. În lista creditorilor se regăsea și numele lui Vladimir Țurcan, care îi împrumutase 450 de mii de dolari și 200 de mii de euro. Șeful de la MAI bănuiește acum că dosarul penal în privința sa a fost instrumentat la insistența noilor acționari ai companiei „Elat” care refuză să îi restituie datoria.

Un polițist milionar

Vladimir Țurcan neagă faptul că ar fi ascuns intenționat proprietățile. Potrivit lui, casa la care face referire CNI îi aparține fiului său, care a trecut de majorat, iar acțiunile și datoria a fost indicată în declarația de avere din aprilie 2013, după ce în declarația depusă în luna februarie 2013 nu se pomenește nimic despre ea. Țurcan respinge și acuzațiile legate de incompatibilitate. Potrivit lui, la numirea în funcția de șef al Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul MAI, își dăduse deja demisia din funcția de administrator al firmei „Elat Constructor”. Precizăm însă că potrivit informației de pe siteul Ministerului Afacerilor Interne, Țurcanu activează în cadrul instituției încă din anul 1993,perioadă în care a deținut diferite funcții de conducere.

„Sperăm să devină o tradiție”

Compania „Tevas Grup”, în care Țurcan deține un pachet de 25 % de acțiuni, a fost implicată în anul 2011 într-un scandal de proporții, fiind acuzată de o firmă italiană de  implicare într-o schemă de atac de tip raider. Șeful de la MAI afirmă însă că a devenit acționar al companiei mult mai târziu.
Galina Bostan, directorul Centrului de analiză și prevenire a corupției, salută transmiterea în judecată a primului dosar penal pornit pentru fals în declarații. „Indiferent de circumstanțele în care au fost descoperite aceste încălcări, important este faptul că acestea au existat. Vladimir Țurcan nu a indicat în declarația de avere mai multe bunuri. Explicațiile pe care le aduce el acum nu sunt relevante, sunt o linie de apărare care nu are cum să țină. Important este ca astfel de cazuri să devină o tradiție”, a precizat experta. 
Până în prezent, CNI a transmis Procuraturii Generale 16 cazuri în care au fost constate falsuri în declarații. Acestea vizează funcționari locali și ministeriali, primari, deputați.

Mariana Rață