Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în declaraţiile de avere
Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat 66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.
Membrii Comisiei s-au sesizat în cea mai mare parte din informaţiile apărute în presă potrivit cărora funcţionarii nu au declarat case de locuit, apartamente, terenuri, autoturisme, conturi bancare, dar şi veniturile obţinute de familiile lor.
Potrivit Raportului privind activitatea CNI pentru primul semestru al anului 2014, „cei mai vulnerabili la compartimentul „respectarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii” s-au dovedit a fi: procurorii (6 cazuri), primarii şi viceprimarii (6 cazuri); funcţionarii publici din cadrul primăriilor (4 cazuri), aceştia fiind urmaţi de deputaţi şi conducători ai autorităţilor publice centrale”.
Printre persoanele pe numele cărora au fost adoptate acte de constatare pentru nedeclararea averilor sunt şi multe despre care a scris Moldova Curată: Claudia Ivanov, primar al oraşului Iargara, raionul Leova; Oleg Budnea, primarul satului Ilenuţa, raionul Făleşti; Ghenadie Rabei, primarul satului Cimişeni, raionul Criuleni, dar şi Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţa Energetică, şi Victor Ioniţă, şeful Direcţiei Situaţii Excepţionale Hânceşti. De asemenea, Moldova Curată a scris şi despre procurorul Elena Neaga, după scandalul în presă când aceasta a publicat pe o reţea de socializare poze cu locuinţa sa luxoasă.
După adoptarea actelor de constatare, CNI a suspendat controalele, actele fiind expediate la Procuratura Generală. Acum toate cele 27 de persoane vizate sunt verificate de procurori, fiind bănuite că au inclus date inexacte şi incomplete în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, ilegalitatea fiind sancţionată penal. Astfel, potrivit Codului Penal, declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Liberalul Mihai Moldovanu a pierdut procesul împotriva...
Șeful Direcției Sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, liberalul Mihai Moldovanu, nu a reușit să obțină despăgubirile de 10 mii de lei, dar nici dezmințire și scuze publice, pe care le ceruse de la consiliera socialistă Eugenia Ceban. Aceasta declarase, între altele, într-o conferință de presă susținută cu alți membri ai PSRM, că Moldovanu ”a distrus tot procesul de sănătate din municipiul Chișinău” și că ar avea ”cotă-parte în fiecare instituție medicală”.
Mandatul primarului din Alexandreni ar putea să încetez...
Vladimir Joian, primarul comunei Alexandreni, raionul Sângerei, este bănuit de Comisia Naţională de Integritate (CNI) că ar fi încălcat regimul conflictului de interese şi al incompatibilităţii, deoarece nu a renunţat la atribuţiile de administrator de firmă. Alesul local din Alexandreni spune însă că el nu deţine nicio altă funcţie. Dacă CNI va constata încălcarea regimului conflictului de interese şi al incompatibilităţii, mandatul de primar ar putea înceta înainte de termen.
Moldova Curată – un an de supraveghere a integrităţii p...
Din luna aprilie 2013, de când Asociaţia Presei Independente a lansat portalul www.moldovacurata.md, am publicat o serie de articole în care au fost vizaţi mai mulţi demnitari şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, care reprezintă toate partidele parlamentare. În această perioadă, unii subiecţi ai articolelor ne-au reproşat că materialele fac parte dintr-o campanie preelectorală de denigrare a lor. Acum, după un an de activitate, facem un prim bilanţ tocmai pentru a număra ”bobocii” pomeniţi şi pentru a argumenta că nimeni nu a fost menajat pe motiv că reprezintă guvernarea sau opoziţia. Astfel, de exemplu, dintre primarii vizaţi în articole, 12 au candidat din partea PLDM, 7 - de la PCRM, 6 de la PD, 5 de la PL şi 4 - independenţi. Iar dintre deputaţi, câte 3 de la PCRM, PD şi PLR , 2 sunt de la PLDM şi unul de la PL.
CNA: rezultatele monitorizării „stilului de viaţă” al c...
Membrii Colegiului disciplinar din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au stabilit vineri, 4 aprilie 2014, că stilul de viaţă a trei colaboratori nu corespunde Codului de conduită a colaboratorului CNA, în privinţa acestora urmând să fie aplicate sancţiuni disciplinare. Despre această decizie a comunicat Cristina Ţărnă, Vicedirector al CNA, la şedinţa Grupului de Monitorizare a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie.
Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădin...
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
