Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în declaraţiile de avere
Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat 66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.
Membrii Comisiei s-au sesizat în cea mai mare parte din informaţiile apărute în presă potrivit cărora funcţionarii nu au declarat case de locuit, apartamente, terenuri, autoturisme, conturi bancare, dar şi veniturile obţinute de familiile lor.
Potrivit Raportului privind activitatea CNI pentru primul semestru al anului 2014, „cei mai vulnerabili la compartimentul „respectarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii” s-au dovedit a fi: procurorii (6 cazuri), primarii şi viceprimarii (6 cazuri); funcţionarii publici din cadrul primăriilor (4 cazuri), aceştia fiind urmaţi de deputaţi şi conducători ai autorităţilor publice centrale”.
Printre persoanele pe numele cărora au fost adoptate acte de constatare pentru nedeclararea averilor sunt şi multe despre care a scris Moldova Curată: Claudia Ivanov, primar al oraşului Iargara, raionul Leova; Oleg Budnea, primarul satului Ilenuţa, raionul Făleşti; Ghenadie Rabei, primarul satului Cimişeni, raionul Criuleni, dar şi Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţa Energetică, şi Victor Ioniţă, şeful Direcţiei Situaţii Excepţionale Hânceşti. De asemenea, Moldova Curată a scris şi despre procurorul Elena Neaga, după scandalul în presă când aceasta a publicat pe o reţea de socializare poze cu locuinţa sa luxoasă.
După adoptarea actelor de constatare, CNI a suspendat controalele, actele fiind expediate la Procuratura Generală. Acum toate cele 27 de persoane vizate sunt verificate de procurori, fiind bănuite că au inclus date inexacte şi incomplete în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, ilegalitatea fiind sancţionată penal. Astfel, potrivit Codului Penal, declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...
Anul trecut, Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.
Directoarea liceului din Zăbriceni este acuzată că a fo...
Învingătoarea concursului public pentru funcţia de director al Liceului Teoretic “Valeriu Topală” din comuna Zăbriceni, raionul Edineţ, Angelica Botnariuc, este acuzată de contracandidata sa, Ludmila Botnariuc, că ar fi obţinut funcţia datorită rudeniei cu vicepreşedintele raionului, care este membru al Partidului Democrat. Directoarea respinge acuzaţia.
Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...
Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.