Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în declaraţiile de avere

Arhiva 13 octombrie 2014 224

Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat  66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.



Membrii Comisiei s-au sesizat în cea mai mare parte din informaţiile apărute în presă potrivit cărora funcţionarii nu au declarat case de locuit, apartamente, terenuri, autoturisme, conturi bancare, dar şi veniturile obţinute de familiile lor.

Potrivit Raportului privind activitatea CNI pentru primul semestru al anului 2014, „cei mai vulnerabili la compartimentul respectarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii” s-au dovedit a fi: procurorii (6 cazuri), primarii şi viceprimarii (6 cazuri); funcţionarii publici din cadrul primăriilor (4 cazuri), aceştia fiind urmaţi de deputaţi şi conducători ai autorităţilor publice centrale”.

Printre persoanele pe numele cărora au fost adoptate acte de constatare pentru nedeclararea averilor sunt şi multe despre care a scris Moldova Curată: Claudia Ivanov, primar al oraşului Iargara, raionul Leova; Oleg Budnea, primarul satului Ilenuţa, raionul Făleşti; Ghenadie Rabei, primarul satului Cimişeni, raionul Criuleni, dar şi Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţa Energetică, şi Victor Ioniţă, şeful Direcţiei Situaţii Excepţionale Hânceşti. De asemenea, Moldova Curată a scris şi despre procurorul Elena Neaga, după scandalul în presă când aceasta a publicat pe o reţea de socializare poze cu locuinţa sa luxoasă. 

După adoptarea actelor de constatare, CNI a suspendat controalele, actele fiind expediate la Procuratura Generală. Acum toate cele 27 de persoane vizate sunt verificate de procurori, fiind bănuite că au inclus date inexacte şi incomplete în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, ilegalitatea fiind sancţionată penal. Astfel, potrivit Codului Penal, declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Apel Public: Organizaţiile societăţii civile sunt îngr...

8 februarie 2016

08 februarie 2016
198
Arhiva

Profil candidat: Oazu Nantoi

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
291
Arhiva

Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...

Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.

03 aprilie 2017
199
Arhiva

Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal

O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.

17 noiembrie 2014
207
Arhiva

Grefierul care a înlocuit într-un proces-verbal numele...

Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău, care a schimbat numele ”Plahotniuc” în ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon încă nu a fost sancționat, deși a trecut jumătate de an de la descoperirea erorii. Vicepreședintele instanței a declarat, într-un răspuns expediat Asociației Presei Independente (API), că în acest caz a fost sesizată Comisia disciplinară din cadrul judecătoriei.

12 ianuarie 2018
335
Arhiva

Studiu: partidele, Parlamentul şi sistemul de justiție...

Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost  lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii și autorităţi.

29 iulie 2014
222