Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în declaraţiile de avere
Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat 66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.
Membrii Comisiei s-au sesizat în cea mai mare parte din informaţiile apărute în presă potrivit cărora funcţionarii nu au declarat case de locuit, apartamente, terenuri, autoturisme, conturi bancare, dar şi veniturile obţinute de familiile lor.
Potrivit Raportului privind activitatea CNI pentru primul semestru al anului 2014, „cei mai vulnerabili la compartimentul „respectarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii” s-au dovedit a fi: procurorii (6 cazuri), primarii şi viceprimarii (6 cazuri); funcţionarii publici din cadrul primăriilor (4 cazuri), aceştia fiind urmaţi de deputaţi şi conducători ai autorităţilor publice centrale”.
Printre persoanele pe numele cărora au fost adoptate acte de constatare pentru nedeclararea averilor sunt şi multe despre care a scris Moldova Curată: Claudia Ivanov, primar al oraşului Iargara, raionul Leova; Oleg Budnea, primarul satului Ilenuţa, raionul Făleşti; Ghenadie Rabei, primarul satului Cimişeni, raionul Criuleni, dar şi Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţa Energetică, şi Victor Ioniţă, şeful Direcţiei Situaţii Excepţionale Hânceşti. De asemenea, Moldova Curată a scris şi despre procurorul Elena Neaga, după scandalul în presă când aceasta a publicat pe o reţea de socializare poze cu locuinţa sa luxoasă.
După adoptarea actelor de constatare, CNI a suspendat controalele, actele fiind expediate la Procuratura Generală. Acum toate cele 27 de persoane vizate sunt verificate de procurori, fiind bănuite că au inclus date inexacte şi incomplete în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, ilegalitatea fiind sancţionată penal. Astfel, potrivit Codului Penal, declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Primarul din Cricova și-a angajat soția în funcția de d...
Valentin Guțan, primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău, a fost verificat de două ori în acest an de către Comisia Națională de Integritate (CNI) și în ambele cazuri a rămas nesancționat, chiar dacă s-a constatat situația de conflict de interese. Primarul a semnat decizia prin care soția sa a fost angajată directoare a grădiniței din localitate, în urma unui concurs public.
Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate...
În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldo...
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova a oferit un interviu portalului Moldova Curată în care spune ce trebuie să facă ţara noastră pentru reformarea sistemului justiţiei. De asemenea, Excelenţa Sa vorbeşte despre experienţa României în promovarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice în perioada preaderare şi cea de aderare la marea familie Europeană.