Profil candidat: Călin Vieru
Integritatea în activitatea politică
Călin Vieru, de meserie medic neurolog și jurist, s-a lansat în politică în anul 2009, când a devenit deputat pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), fiind al 7-lea în lista condusă de Vladimir Filat. La sfârșitul anului 2010 însă a plecat din Parlament, dar și din partid, acuzând lipsa de democrație. În actuala campanie electorală candidează independent, pe circumscripția nr. 33 Chișinău.
În 2016, Călin Vieru a fost conducătorul grupului de inițiativă al pretendentului la funcția de candidat independent pentru funcția de Președinte al R. Moldova, Roman Mihăieș, un analist politic cunoscut pentru apropierea față de Partidul Democrat din Moldova (PDM). Atunci, Mihăieș nu a trecut de etapa colectării semnăturilor. Vieru a fost singurul finanțator al campaniei de strângere a semnăturilor lui Mihăieș, donând 18,5 mii de lei.
În 2017, presa scria că Vieru ar putea adera la Partidului Unității Naționale, fondat de Anatol Șalaru. Ulterior, Vieru a declarat că nu a devenit membru al acestei formațiuni politice.
Călin Vieru s-a lansat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 la bustul tatălui său, poetul Grigore Vieru, având ca obiectiv declarat Unirea R. Moldova cu România.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Călin Vieru nu a deținut funcții publice, cu excepția perioadei 2009-2010, când a fost deputat în Parlamentul R. Moldova. Anterior a activat ca medic neurolog în cadrul Spitalului Clinic Republican. Ulterior, s-a lansat în afaceri.
Integritatea în gestionarea averii
Călin Vieru, candidat independent în circumscripția nr. 33 din capitală, este fondator sau cofondator la opt companii. Acesta însă a trecut în declarația de avere și interese depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) doar patru companii și a raportat venituri de 166,9 mii de lei în ultimii doi ani.
Călin Vieru raportează că este fondator la „Tafes-Lux” SRL, o companie care activează în Chișinău și care are activități declarate în mai multe domenii (mobilă sau publicitate). Compania arendează un teren de 5 ari în sectorul Râșcani al Capitalei.
În octombrie 2018, în urma unei note informative a consilierului municipal Vasile Chirtoca, Consiliul Municipal Chișinău a decis să fie inițiată procedura de reziliere a contractului de arendă încheiat cu această companie, pe motiv că arendașul nu ar fi respectat mai multe clauze contractuale. Terenul arendat anterior de compania lui Călin Vieru este amplasat pe str. Dimo, în Pădurea-Parc „Râșcani”.
Datele de la Cadastru din data de 11 februarie 2019 arată însă că terenul este în continuare arendat de compania lui Călin Vieru, iar pe rolul instanțelor de judecată nu există înregistrat un proces de judecată privind rezilierea contractului.
Călin Vieru declară că este și unul dintre fondatorii companiei „Terra-Resta” SRL” . Anterior, compania a deținut terasa care activa în preajma Palatului Național „Nicolae Sulac”. Călin Vieru mai deține, împreună cu un partener, compania „Opera Magna” SRL, care deține rețeaua de restaurante Mojito din capitală. Vieru mai declară că este unicul fondator al companiei „Cistatric” SRL, cu activități în același domeniu. Anterior, compania a deținut clubul de noapte Haos din Chișinău.
Ziarul de Gardă a scris anterior despre Călin Vieru că deținea, prin intermediul companiilor, „Trilux” SRL și „Au 79 Gust” SRL cluburile de noapte City şi Military Pub (deschis în locul fostului Booz Time), situate în aceeaşi clădire, pe str. 31 august 1989 din centrul Chişinăului. În imediata apropiere a celor două cluburi se afla un alt local al ex-deputatului, Studio Nightclub, deţinut de firma „Studio Plus” SRL. În noiembrie 2018, Călin Vieru a ieșit din lista fondatorilor companiei „Studio Plus”. Datele Agenției Servicii Publice arată că Vieru este fondator sau cofondator la opt companii, inclusiv la companiile „Trilux” și „Au 79 Gust” SRL (doc atașat).
Totodată, acesta este fondatorul companiei „Gradistar” care gestiona anterior, conform datelor publice, o cafenea pe str. Hristo Botev din capitală și cofondator la firma „Stradinfo”. La fel ca „Trilux” SRL și „Au 79 Gust”, aceste companii nu se regăsesc în declarația de avere și interese depusă de Călin Vieru la CEC.
Călin Vieru mai indică în documentul depus la CEC faptul că deține un apartament de 222 m.p., procurat în anul 2011.
”Acele companii nedeclarate sau nu sunt active sau sunt pe cale de a fi închise. „Trilux” e pe cale de a fi închisă. „Au 79 Gust” e de demult în proces de lichidare. „Gradistar”, la fel. Ea nici nu a activat. „Stradinfo”? Ea este activă. Da, eu sunt cofondator cu 40%. Poate e o scăpare. Această firmă este activă. E o scăpare, așa cum este și cu automobilul. Mașina nu este trecută în declarație, dar am înțeles de ce. Mașina este trecută pe firmă, dar este mașina mea pe care o conduc și pe care o folosesc. Conduc un Audi Q7. Companiile „Trilux”, „Au 79 Gust” au fost închise după ce au fost închise cluburile. Încă nu-s lichidate, pentru că procedura durează. Cluburile s-au închis acum, în 2018”, a explicat Călin Vieru pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat.
Întrebat dacă în ultimii doi ani a avut venituri de doar 166 de mii de lei, Călin Vieru ne-a spus că am deține informații greșite, deși acestea se regăsesc în declarația de avere și interese depusă de acesta la CEC. „Peste 200 de mii. Aproape 300 de mii pe an au fost veniturile. 240 sau 250 de mii, ceva de genul ăsta. Și asta în afara dividendelor, care nu sunt luate de la firma „Opera Magna”. Nu, nu. Citiți mai atent. În 2018, pe leafă sunt declarate peste 200 de mii, pe 2017, mai puțin. Dar asta fără dividende”.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Primăriile din Bălţi şi Soroca explică procurorilor de...
La 28 iunie curent, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a emis un decret prin care a declarat ziua de 29 iunie 2013 „Zi de doliu naţional în legătură cu decesul scriitorului academician Dumitru Matcovschi”. Potrivit decretului nr.687, în ziua când a fost înmormântat scriitorul, în toate localităţile republicii trebuiau să fie coborâte în bernă drapelele de stat. Autorităţile publice locale din Soroca şi Bălţi nu au respectat acest decret, de aceea cazul este examinat de procuratură.
Dumitru Visterniceanu despre tăierea finanțării europen...
Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților ar fi putut fi publicate mai devreme și că nu a fost niciun motiv ca să nu fie făcute publice din timp.
Şi în acest an declaraţiile de avere şi de interese vor...
Deja ne-am obişnuit ca pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul precedent să fie făcute publice abia la sfârşitul anului. Chiar dacă actualul cadru legislativ obligă Comisia să plaseze pe pagina sa web declaraţiile în termen de 30 de zile de la primire, de fiecare dată, această întârziere este explicată de reprezentanţii CNI prin lipsa de bani alocaţi instituţiei.
Standarde duble la CNI
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) aplică legislația diferit pentru același fel de dosare. În cazurile a doi şefi ai Inspectoratelor Fiscale (IFS) din Ungheni şi Cahul, care dețineau şi funcţiile elective de consilieri, opiniile CNI au fost diferite. Într-un caz s-a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţii de funcţii, iar în al doilea - CNI se mai gândeşte dacă deținerea concomitentă a două funcții este sau nu o încălcare de lege.
Aici așteptăm comentariul tău!