Profil candidat: Chiril Gaburici
Integritatea în activitatea politică
Chiril Gaburici, candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM) în circumscripția nr. 31, Chișinău, deține postul de ministru al Economiei și Infrastructurii din luna decembrie 2017, fiind numit în funcție de PDM și anunțat de la tribuna partidului de către președintele formațiunii, Vladimir Plahotniuc.
În perioada în care a ocupat fotoliul de ministru, Gaburici s-a remarcat prin promovarea politicilor partidului din partea căruia candidează la funcția de deputat, fiind promotorul programelor „Drumuri bune pentru Moldova” sau „Cetățenie pentru investiții” sau „Arena Chișinău”, toate criticate de unii experți din domeniu.
Chiril Gaburici a ajuns în politică în februarie 2015, după ce a condus mai mulți ani compania de telecomunicații „Moldcell”, fiind candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) la funcția de prim-ministru. A demisionat însă peste câteva luni, după ce, Ziarul de Gardă a scris, într-o anchetă jurnalistică publicată la data de 5 martie 2015, că Chiril Gaburici a picat BAC-ul și a făcut studii economice „fără frecvență” la o universitate nelicențiată în acel moment.
După acel articol, Procuratura a inițiat un proces penal privind studiile fostului premier, iar la scurt timp a fost pornită o cauză penală. Ulterior s-a stabilit că Chiril Gaburici a ajuns la Universitate, inițial la Academia de Studii Economice din Moldova, iar ulterior, la Universitatea Slavonă, în baza unei diplome care conține elemente de falsificare, diplomă eliberată de Liceul Ștefan cel Mare, fostul gimnaziu nr. 8 din Chişinău, instituție pe care Gaburici nu a frecventat-o. Diploma a fost eliberată în 1994, când Gaburici era, de fapt, elev la Colegiul Republican de Microelectronică și Tehnică de Calcul din Chișinău, acolo unde nu a susținut BAC-ul.
Chiril Gaburici şi-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru la 12 iunie 2015, la o zi după ce a fost audiat de procurori în dosarul penal privind studiile sale. „Consider că cetățenii sunt egali în fața legii… Îmi pare rău ca am lăsat subiectul prezenței sau absentei unei diplome sa fie subiect politic. E un anunț fără precedent – îmi anunț demisia. Subiectul diplomei mele este lipsit de importanță în condițiile social-economice”, declara Gaburici.
Nici în perioada în care a deținut funcția de premier și nici ulterior, când a ajuns în fotoliul de ministru, Chiril Gaburici nu a vorbit despre circumstanțele prin care a ajuns să fie înmatriculat la universitate în baza unei diplome false, evitând discuțiile cu presa la acest subiect.
Dosarul penal în care a figurat Chiril Gaburici a fost clasat pe motivul expirării termenului de prescripție la scurt timp după demisia sa. În 2018, la o interpelare făcută de ZdG, Procuratura Generală a anunțat motivele pentru care dosarul penal a fost clasat, lăsând de înțeles că diploma de studii a lui Chiril Gaburici a fost falsă. „În aprilie 2015, a fost pornită urmărirea penală în cauza indicată, în legătură cu unele publicații în mass-media cu referire la fabricarea şi punerea în aplicare a unui document oficial care se prezuma că nu a fost eliberat de autoritatea emitentă. În procesul urmăririi penale au fost audiate mai multe persoane, a fost petrecută expertiza judiciară, acțiuni care în ansamblu au întărit suspiciunea în veridicitatea actului în litigiu. În procesul investigațiilor, cet. Chiril Gaburici şi avocații săi au înaintat o cerere prin care s-a solicitat încetarea urmăririi penale din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală pentru astfel de infracțiuni. Fiind întrunite toate condițiile de fapt şi de drept necesare în acest sens, la 26.06.2015, în temeiul art.275 pct.4), 285 Cod de procedură penală, urmărirea penală în privința lui Ch. Gaburici a fost încetată”, se spunea în răspunsul PG.
În februarie 2015, portalul deschide.md scria că Chiril Gaburici ar fi fost cercetat penal și în Federația Rusă.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În perioada în care a fost premier, Chiril Gaburici a semnat, la 30 martie 2015, o hotărâre de Guvern pentru creditarea celor trei bănci care ulterior au fost lichidate, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cu 5,3 miliarde de lei. Atunci, Guvernul a acceptat propunerea Comitetului Național de Stabilitate Financiară de acordare de către Banca Națională a Moldovei băncilor licențiate a creditelor de urgență de 5,340 miliarde de lei, în vederea asigurării stabilității sistemului financiar și de emitere a garanției (garanțiilor) de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de BNM.
Integritatea în gestionarea averii
Chiril Gaburici este unul dintre cei mai prosperi candidați la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova.
Conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, Chiril Gaburici și soția sa dețineau șase automobile, majoritatea de lux: Tesla Model S (30 mii de euro), Hyundai Tucson (26 mii de euro), Porsche Cayenne (62,5 mii de euro), BMW 750 LI (42,4 mii de euro), Mercedes 315 CDI (camion - 5 mii de euro) și o motocicletă BMW care costă 8 mii de euro. În aceeași declarație, Gaburici mai indica ceasuri în valoare de 120 mii de lei, 2 case de locuit, un apartament, un spațiu comercial de producție și cinci terenuri, toate bunurile fiind dobândite în perioada 2003-2014.
Totodată, Chiril Gaburici împreună cu soția sa declara în 2017 că deține calitatea de asociat, fondator sau co-fondator la cinci companii: „M-Docs” S.R.L., „Green Property” S.R.L., „Legal4Business”, „Mobil Import” SRL sau „Crazy Kart” SRL.
Totodată, Chiril Gaburici este fondator și la două Asociații Obștești: „Clubul Național de Autosport” și „Ecofarm”. În 2017, Chiril Gaburici și soția sa declarau că au obținut venituri salariale de la 5 companii: „Green Property” SRL - 7,7 mii de lei, „Deplast Pro” SRL - 2890 MDL, „Propap Prim” - 4,4 mii de lei, „Sisteme IT Solutii” SRL - 4,1 mii de lei, „Almor Plus” SRL - 46,5mii de lei. Companiile familiei Gaburici activează în mai multe domenii: IT, agricultură sau comerț.
Cazier judiciar
Dosar penal clasat, deschis în 2015 pentru „Confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false”.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
Fostul şef de direcţie de la MDRC, bănuit că s-ar fi îm...
Valerian Bânzaru, fost şef al Direcţiei generale dezvoltare regională de la Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC), va compărea în faţa judecătorilor, fiind bănuit de îmbogăţire ilicită. Astăzi, 28 februarie, este planificată prima şedinţă de judecată în dosarul acestuia.
Preşedintele raionului Edineţ refuză să-şi facă public...
Noul președinte al raionului Edineț, democratul Iurii Garas, refuză să dea publicităţii declarația sa de avere, în pofida faptului că o hotărâre de Guvern din 4 aprilie 2012 obligă persoanele cu funcţii publice să-şi afişeze declaraţiile pe paginile oficiale. În locul declarațiilor referitoare la proprietăți, site-ul Consiliului Raional Edineț e plin de știri ce conțin declarații ale unor consilieri orășenești care pleacă din PLDM. Preşedintele de raion, reprezentant al PDM, a refuzat să comenteze de ce aceste declaraţii politice sunt plasate pe site-ul Consiliului Raional. Iurii Garas a refuzat să ne ofere o copie a declarației de avere chiar și atunci când am solicitat documentul.
CV-ul și averea „din declarații” a medicului din frunte...
Ghenadie Buza, președintele raionului Hâncești, urmează, „în curând” să finalizeze construcția unei case în orașul Hâncești, acolo unde locuiește. El conduce un Mercedes și este pasionat de vinificație, participând la concursuri organizate pentru producători. Ghenadie Buza este de profesie medic-chirurg și a activat practic toată viața în cadrul Spitalului Raional Hâncești. S-a implicat în politică inițial din partea PCRM, fiind consilier orășenesc, iar din 2010 a ajuns în Consiliul Raional ca reprezentat al Partidului Democrat (PDM). A ajuns președinte de raion fiind susținut și de un deputat socialist, care, a plătit pentru vot cu calitatea sa de membru de partid. Liberal-democrații, în momentul când s-a votat președintele raionului, au acuzat că negocierile ar fi fost înlocuite cu ”metode de șantaj și cumpărare”.
Integritatea persoanelor de pe listele electorale, o aș...
Liste noi, nume vechi. O mare parte a numelor de pe listele partidelor care candidează la alegerile din 30 noiembrie sunt deja bine cunoscute Comisiei Naționale de Integritate (CNI) sau chiar instituțiilor de drept. Moldova Curată a analizat profilul de integritate al primelor 20 de persoane de pe listele a cinci partide, care, potrivit sondajelor de opinie, vor trece pragul electoral, deci vor avea reprezentanți în Parlament.
Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal
O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.