Profil candidat: Chiril Gaburici

Arhiva 5 februarie 2019 2720

Integritatea în activitatea politică



Chiril Gaburici, candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM) în circumscripția nr. 31, Chișinău, deține postul de ministru al Economiei și Infrastructurii din luna decembrie 2017, fiind numit în funcție de PDM și anunțat de la tribuna partidului de către președintele formațiunii, Vladimir Plahotniuc.

În perioada în care a ocupat fotoliul de ministru, Gaburici s-a remarcat prin promovarea politicilor partidului din partea căruia candidează la funcția de deputat, fiind promotorul programelor „Drumuri bune pentru Moldova” sau „Cetățenie pentru investiții” sau „Arena Chișinău”, toate criticate de unii experți din domeniu.

Chiril Gaburici a ajuns în politică în februarie 2015, după ce a condus mai mulți ani compania de telecomunicații „Moldcell”, fiind candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) la funcția de prim-ministru. A demisionat însă peste câteva luni, după ce, Ziarul de Gardă a scris, într-o anchetă jurnalistică publicată la data de 5 martie 2015, că Chiril Gaburici a picat BAC-ul și a făcut studii economice „fără frecvență” la o universitate nelicențiată în acel moment.

După acel articol, Procuratura a inițiat un proces penal privind studiile fostului premier, iar la scurt timp a fost pornită o cauză penală. Ulterior s-a stabilit că Chiril Gaburici a ajuns la Universitate, inițial la Academia de Studii Economice din Moldova, iar ulterior, la Universitatea Slavonă, în baza unei diplome care conține elemente de falsificare, diplomă eliberată de Liceul Ștefan cel Mare, fostul gimnaziu nr. 8 din Chişinău, instituție pe care Gaburici nu a frecventat-o. Diploma a fost eliberată în 1994, când Gaburici era, de fapt, elev la Colegiul Republican de Microelectronică și Tehnică de Calcul din Chișinău, acolo unde nu a susținut BAC-ul.

Chiril Gaburici şi-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru la 12 iunie 2015, la o zi după ce a fost audiat de procurori în dosarul penal privind studiile sale. „Consider că cetățenii sunt egali în fața legii… Îmi pare rău ca am lăsat subiectul prezenței sau absentei unei diplome sa fie subiect politic. E un anunț fără precedent – îmi anunț demisia. Subiectul diplomei mele este lipsit de importanță în condițiile social-economice”, declara Gaburici.

Nici în perioada în care a deținut funcția de premier și nici ulterior, când a ajuns în fotoliul de ministru, Chiril Gaburici nu a vorbit despre circumstanțele prin care a ajuns să fie înmatriculat la universitate în baza unei diplome false, evitând discuțiile cu presa la acest subiect.

Dosarul penal în care a figurat Chiril Gaburici a fost clasat pe motivul expirării termenului de prescripție la scurt timp după demisia sa. În 2018, la o interpelare făcută de ZdG, Procuratura Generală a anunțat motivele pentru care dosarul penal a fost clasat, lăsând de înțeles că diploma de studii a lui Chiril Gaburici a fost falsă. „În aprilie 2015, a fost pornită urmărirea penală în cauza indicată, în legătură cu unele publicații în mass-media cu referire la fabricarea şi punerea în aplicare a unui document oficial care se prezuma că nu a fost eliberat de autoritatea emitentă. În procesul urmăririi penale au fost audiate mai multe persoane, a fost petrecută expertiza judiciară, acțiuni care în ansamblu au întărit suspiciunea în veridicitatea actului în litigiu. În procesul investigațiilor, cet. Chiril Gaburici şi avocații săi au înaintat o cerere prin care s-a solicitat încetarea urmăririi penale din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală pentru astfel de infracțiuni. Fiind întrunite toate condițiile de fapt şi de drept necesare în acest sens, la 26.06.2015, în temeiul art.275 pct.4), 285 Cod de procedură penală, urmărirea penală în privința lui Ch. Gaburici a fost încetată”, se spunea în răspunsul PG.

În februarie 2015, portalul deschide.md scria că Chiril Gaburici ar fi fost cercetat penal și în Federația Rusă. 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În perioada în care a fost premier, Chiril Gaburici a semnat, la 30 martie 2015, o hotărâre de Guvern pentru creditarea celor trei bănci care ulterior au fost lichidate, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cu 5,3 miliarde de lei. Atunci, Guvernul a acceptat propunerea Comitetului Național de Stabilitate Financiară de acordare de către Banca Națională a Moldovei băncilor licențiate a creditelor de urgență de 5,340 miliarde de lei, în vederea asigurării stabilității sistemului financiar și de emitere a garanției (garanțiilor) de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de BNM.

Integritatea în gestionarea averii

Chiril Gaburici este unul dintre cei mai prosperi candidați la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova.

Conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, Chiril Gaburici și soția sa dețineau șase automobile, majoritatea de lux: Tesla Model S (30 mii de euro), Hyundai Tucson (26 mii de euro), Porsche Cayenne (62,5 mii de euro), BMW 750 LI (42,4 mii de euro), Mercedes 315 CDI (camion - 5 mii de euro) și o motocicletă BMW care costă 8 mii de euro. În aceeași declarație, Gaburici mai indica ceasuri în valoare de 120 mii de lei, 2 case de locuit, un apartament, un spațiu comercial de producție și cinci terenuri, toate bunurile fiind dobândite în perioada 2003-2014.

Totodată, Chiril Gaburici împreună cu soția sa declara în 2017 că deține calitatea de asociat, fondator sau co-fondator la cinci companii: „M-Docs” S.R.L., „Green Property” S.R.L., „Legal4Business”, „Mobil Import” SRL sau „Crazy Kart” SRL.

Totodată, Chiril Gaburici este fondator și la două Asociații Obștești: „Clubul Național de Autosport” și „Ecofarm”. În 2017, Chiril Gaburici și soția sa declarau că au obținut venituri salariale de la 5 companii: „Green Property” SRL  - 7,7 mii de lei, „Deplast Pro” SRL - 2890 MDL, „Propap Prim” - 4,4 mii de lei, „Sisteme IT Solutii” SRL  - 4,1 mii de lei, „Almor Plus” SRL - 46,5mii de lei. Companiile familiei Gaburici activează în mai multe domenii: IT, agricultură sau comerț.

Cazier judiciar

Dosar penal clasat, deschis în 2015 pentru „Confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false”.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...

Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a  expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?

30 noiembrie 2017
2657
Arhiva

O firmă la care primara este fondatoare câștigă licitaț...

Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, deține o cotă de 28% din capitalul social al unei întreprinderi agricole, care în ultimii trei ani livrează produse alimentare pentru instituțiile publice din sat. Primara spune că nu s-a aflat în conflict de interese atunci când firma era selectată drept câștigătoare a licitațiilor publice. Reprezentanții CNI afirmă însă că Valentina Nadulișneac nu a depus declarații privind interesul personal, așa cum cere legea. 

05 aprilie 2016
1632
Arhiva

Profil candidat: Mihai Stratulat

Integritate în activitatea politică

09 februarie 2019
2411
Arhiva

Membrii CNI se pronunţă împotriva adoptării proiectului...

Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) critică proiectul de reformare a acestei instituții și acuză Ministerul Justiției că intenționează să creeze o ”instituție monstru” și să deraieze de la cursul european în combaterea corupției.  Într-o scrisoare deschisă semnată de către 4 dintre cei 5 membri ai CNI (nu a semnaat doar președintele Comisiei, Anatolie Donciu) aceștia își exprimă îngrijorarea că instituția, care urmează să fie redenumită în Centrul Național de Integritate va fi transformată într-o instituție de tip ”dictatorial”. Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, spune că dimpotrivă, competențele vor fi divizate între președinte și inspectorii de integritate.   

13 iunie 2015
1787
Arhiva

Profil candidat: Ion Ceban

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
3528
Arhiva

Unele prevederi ale noii legi a achiziţiilor publice ar...

O nouă lege a achiziţiilor publice va intra în vigoare la 1 mai curent. Documentul conţine mai multe restricţii pentru autorităţile contractante şi pentru agenţii economici participanţi la tendere. Chiar dacă noul instrument legislativ a reglementat şi conflictul de interese în procesul de achiziţii publice, legea conţine prevederi neclare, care lasă loc de interpretări, ceea ce ar putea permite părţilor implicate în proces să recurgă la subterfugii pentru a ocoli legea.

24 martie 2016
1941