Profil candidat: Chiril Gaburici
Integritatea în activitatea politică
Chiril Gaburici, candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM) în circumscripția nr. 31, Chișinău, deține postul de ministru al Economiei și Infrastructurii din luna decembrie 2017, fiind numit în funcție de PDM și anunțat de la tribuna partidului de către președintele formațiunii, Vladimir Plahotniuc.
În perioada în care a ocupat fotoliul de ministru, Gaburici s-a remarcat prin promovarea politicilor partidului din partea căruia candidează la funcția de deputat, fiind promotorul programelor „Drumuri bune pentru Moldova” sau „Cetățenie pentru investiții” sau „Arena Chișinău”, toate criticate de unii experți din domeniu.
Chiril Gaburici a ajuns în politică în februarie 2015, după ce a condus mai mulți ani compania de telecomunicații „Moldcell”, fiind candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) la funcția de prim-ministru. A demisionat însă peste câteva luni, după ce, Ziarul de Gardă a scris, într-o anchetă jurnalistică publicată la data de 5 martie 2015, că Chiril Gaburici a picat BAC-ul și a făcut studii economice „fără frecvență” la o universitate nelicențiată în acel moment.
După acel articol, Procuratura a inițiat un proces penal privind studiile fostului premier, iar la scurt timp a fost pornită o cauză penală. Ulterior s-a stabilit că Chiril Gaburici a ajuns la Universitate, inițial la Academia de Studii Economice din Moldova, iar ulterior, la Universitatea Slavonă, în baza unei diplome care conține elemente de falsificare, diplomă eliberată de Liceul Ștefan cel Mare, fostul gimnaziu nr. 8 din Chişinău, instituție pe care Gaburici nu a frecventat-o. Diploma a fost eliberată în 1994, când Gaburici era, de fapt, elev la Colegiul Republican de Microelectronică și Tehnică de Calcul din Chișinău, acolo unde nu a susținut BAC-ul.
Chiril Gaburici şi-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru la 12 iunie 2015, la o zi după ce a fost audiat de procurori în dosarul penal privind studiile sale. „Consider că cetățenii sunt egali în fața legii… Îmi pare rău ca am lăsat subiectul prezenței sau absentei unei diplome sa fie subiect politic. E un anunț fără precedent – îmi anunț demisia. Subiectul diplomei mele este lipsit de importanță în condițiile social-economice”, declara Gaburici.
Nici în perioada în care a deținut funcția de premier și nici ulterior, când a ajuns în fotoliul de ministru, Chiril Gaburici nu a vorbit despre circumstanțele prin care a ajuns să fie înmatriculat la universitate în baza unei diplome false, evitând discuțiile cu presa la acest subiect.
Dosarul penal în care a figurat Chiril Gaburici a fost clasat pe motivul expirării termenului de prescripție la scurt timp după demisia sa. În 2018, la o interpelare făcută de ZdG, Procuratura Generală a anunțat motivele pentru care dosarul penal a fost clasat, lăsând de înțeles că diploma de studii a lui Chiril Gaburici a fost falsă. „În aprilie 2015, a fost pornită urmărirea penală în cauza indicată, în legătură cu unele publicații în mass-media cu referire la fabricarea şi punerea în aplicare a unui document oficial care se prezuma că nu a fost eliberat de autoritatea emitentă. În procesul urmăririi penale au fost audiate mai multe persoane, a fost petrecută expertiza judiciară, acțiuni care în ansamblu au întărit suspiciunea în veridicitatea actului în litigiu. În procesul investigațiilor, cet. Chiril Gaburici şi avocații săi au înaintat o cerere prin care s-a solicitat încetarea urmăririi penale din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală pentru astfel de infracțiuni. Fiind întrunite toate condițiile de fapt şi de drept necesare în acest sens, la 26.06.2015, în temeiul art.275 pct.4), 285 Cod de procedură penală, urmărirea penală în privința lui Ch. Gaburici a fost încetată”, se spunea în răspunsul PG.
În februarie 2015, portalul deschide.md scria că Chiril Gaburici ar fi fost cercetat penal și în Federația Rusă.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În perioada în care a fost premier, Chiril Gaburici a semnat, la 30 martie 2015, o hotărâre de Guvern pentru creditarea celor trei bănci care ulterior au fost lichidate, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cu 5,3 miliarde de lei. Atunci, Guvernul a acceptat propunerea Comitetului Național de Stabilitate Financiară de acordare de către Banca Națională a Moldovei băncilor licențiate a creditelor de urgență de 5,340 miliarde de lei, în vederea asigurării stabilității sistemului financiar și de emitere a garanției (garanțiilor) de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de BNM.
Integritatea în gestionarea averii
Chiril Gaburici este unul dintre cei mai prosperi candidați la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova.
Conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, Chiril Gaburici și soția sa dețineau șase automobile, majoritatea de lux: Tesla Model S (30 mii de euro), Hyundai Tucson (26 mii de euro), Porsche Cayenne (62,5 mii de euro), BMW 750 LI (42,4 mii de euro), Mercedes 315 CDI (camion - 5 mii de euro) și o motocicletă BMW care costă 8 mii de euro. În aceeași declarație, Gaburici mai indica ceasuri în valoare de 120 mii de lei, 2 case de locuit, un apartament, un spațiu comercial de producție și cinci terenuri, toate bunurile fiind dobândite în perioada 2003-2014.
Totodată, Chiril Gaburici împreună cu soția sa declara în 2017 că deține calitatea de asociat, fondator sau co-fondator la cinci companii: „M-Docs” S.R.L., „Green Property” S.R.L., „Legal4Business”, „Mobil Import” SRL sau „Crazy Kart” SRL.
Totodată, Chiril Gaburici este fondator și la două Asociații Obștești: „Clubul Național de Autosport” și „Ecofarm”. În 2017, Chiril Gaburici și soția sa declarau că au obținut venituri salariale de la 5 companii: „Green Property” SRL - 7,7 mii de lei, „Deplast Pro” SRL - 2890 MDL, „Propap Prim” - 4,4 mii de lei, „Sisteme IT Solutii” SRL - 4,1 mii de lei, „Almor Plus” SRL - 46,5mii de lei. Companiile familiei Gaburici activează în mai multe domenii: IT, agricultură sau comerț.
Cazier judiciar
Dosar penal clasat, deschis în 2015 pentru „Confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false”.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Procesul de judecată în cazul Valentin Crudu vs ME decu...
„Clientul meu a fost demis din funcţie ilegal, iar dacă va câştiga judecata, el va fi restabilit în funcţie la Ministerul Educaţiei”. Declaraţia a fost făcută la 4 iunie curent, în cadrul unui club de discuţii, organizat de Amnesty International Moldova, de către avocatul Vitalie Nagacevschi. Acesta este apărătorul lui Valentin Crudu, fostul şef al Direcţiei generale învățământ preșcolar, primar și secundar-general a Ministerului Educaţiei.
Președintele raionului Dondușeni, fondator la o firmă c...
Victor Chiriac, președintele raionului Dondușeni, a ales să rămână în această funcție, deși putea să ajungă deputat după demisia din Legislativ a lui Igor Corman. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 el a fost al 27-lea pe lista Partidului Democrat (PDM). La alegerile locale din 14 iunie 2015, fiind președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PDM, Victor Chiriac a fost cap de listă, devenind ulterior consilier raional, iar pe 8 iulie 2015 a fost ales președinte de raion cu voturile democraților, liberal-democraților, liberalilor și comuniștilor. Printre cei care l-au votat se regăsește și un văr de-al său, însă președintele raionului nu crede că la mijloc e un conflict de interese. De meserie medic, Chiriac este fondator, împreună cu alți câțiva apropiați, inclusiv cu verișorul care l-a votat președinte, la un SRL cu activități în agricultură, care a raportat, în 2012, venituri din vânzări de 100 de milioane de lei.
Mai grav decât bormașina. Ce SURPRIZE se mai ascund în...
Bormașinile de la Spitalul pentru copii „V. Ignatenco” nu sunt cele mai ciudate instrumente folosite în instituțiile medicale din R. Moldova. Ministrul Sănătății, Andrei Usatâi, recunoaște că în multe instituții sunt utilizate chiar și burghie manuale, care se foloseau prin 1944. De asemenea, afirmă oficialul, câmpul de improvizare în domeniul traumatologie este foarte mare. „Ei lucrează cu șuruburi, piulițe, schije. Nu există doar bormașini performante care costă foarte scump. Asta e problema, spitalele nu sunt dotate cu echipament medical sută la sută. Dar avem elaborat un proiect de reechipare a instituțiilor medicale”, a declarat oficialul într-un interviu pentru „Moldova Curată”. Referindu-se la scandalul bormașinilor, ministrul nu exclude că acesta a avut și un substrat politic, iar instrumentul care apare în scandalosul filmuleț apărut în presă a fost adus de acasă de medicul de la spitalul „V. Ignatenco”. „Când am vizitat blocul de operații al spitalului „V. Ignatenco”, nu am văzut acolo bormașini industriale, ci doar din cele acreditate medical. Mi s-a spus că mașinile folosite în filmuleț au fost aduse de acei medici care apoi le-au dus acasă. Cu toate acestea, știam despre faptul că în spitale sunt folosite astfel de instrumente”, a recunoscut Usatâi. Interviul integral îl puteţi citi aici http://moldovacurata.md/interview/ministrul-sanatatii-interviu
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Aici așteptăm comentariul tău!