Profil candidat: Elena Bodnarenco
Integritatea în activitatea politică
Elena Bodnarenco a fost deputată în Parlamentului Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniştilor, în legislatura 2014-2018. Ea a mai deţinut mandatul de ales al poporului și anterior, între anii 2005-2009. Din 2011 până în ianuarie 2015, a fost primară a orașului Soroca. Este membră a Partidului Comuniştilor din anul 1994, iar din februarie 2016 exercită funcţia de secretar al Comitetului Central al PCRM pentru problemele organizatorice şi de partid.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Elena Bodnarenco este deputata care nu are în proprietate imobile şi maşini. În declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2017 a indicat un venit de 121.812 lei în calitate de salariu de deputat şi un credit de 6899, cu dobânda de 36,15%, contractat în anul 2015 şi scadent în 2018.
În 2016 declara un venit de 119.014 lei, salariu de la Parlament, şi diurne în sumă de 12 025 lei, de la locul de muncă. În document este indicat şi un apartament de 56,52 metri pătraţi, unde deputata are drept de abitaţie.
În 2015, Elena Bodnarenco a declarat un venit de 161.849 lei în calitate de salariu de deputat şi şef al comisiei parlamentare, la aceasta sumă adaugându-se 1400 de lei obţinuţi în calitate de consilier raional şi 42.116 lei din salariul de primar.
Potrivit portalului www.avere.md, Elena Bodnarenco a făcut donaţii la PCRM în anul 2010, 2015 şi 2016. Cea mai mare donaţie - de 20.000 de lei datează din anul 2010, când demnitara a avut un venit de 148.646 lei. În 2015 aceasta a donat mai mult de 10 % din cât a câştigat – 15.000 din 131.039 de lei. Alţi 1.100 lei au fost donaţi de parlamentară în alegerile din anul 2015.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Pe când era primară la Soroca, numele Elenei Bodnarenco apare într-o hotărâre a Curţii de Conturi din luna iunie 2013. În document se arată că, prin dispoziția acesteia au fost înstrăinate 3 apartamente de serviciu, la prețul de 1200 de lei fiecare, în timp ce prețul de piață este mult mai mare.
„Conform dispoziției primarului or. Soroca, a acceptat privatizarea a 3 apartamente de serviciu la suma totală de 1,2 mii lei. De menționat că unui fost angajat al Î.M. „DGLC Soroca” (care a lucrat la întreprindere aproximativ 3 ani, fiind demis la cererea sa în luna august 2012) i s-a repartizat apartamentul de serviciu în luna iunie 2012, iar în luna octombrie 2012 acesta l-a privatizat cu aproape 500 lei. Se relevă că numai în cazul utilizării prețurilor de piață stabilite de către Departamentul de Privatizare la situația din 01.08.1996, costul de piață al apartamentelor menționate constituie minimum 37,4 mii lei (neluîndu-se în considerație prețul de piață actual), fapt ce denotă prejudicierea bugetului local”, se arată în Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Soroca.
De menționat că, în perioada supusă auditului, Direcția Teritorială Inspectare Financiară Bălți a efectuat inspectarea financiară a activității economico-financiare a Î.M. „DGLC Soroca” (pe perioada 2009-2012), în rezultatul căreia s-a constatat o gestionare neregulamentară a mijloacelor financiare la retribuirea muncii, achitări neîntemeiate în lipsa documentelor primare, diminuarea plății pentru chirie etc”.
Într-o notă adresată unui ziar care a publicat aceste constatări ale Curții de Conturi, Elena Bodnarenco a declarat că Primăria nu se ocupă de vânzarea apartamentelor și că cele trei locuințe au fost privatizate de oamenii care locuiesc acolo, în baza documentelor pe care aceștia le dețineau. Prețul ar fi fost calculat în conformitate cu Metodologia ce reiese din legea nr. 13-24-XII din 10.03.1993 cu privire la privatizarea fondului locativ.
Un alt episod care a ajuns în atenţia presei este legat fost un panou publicitar care conţinea mesaje instigatoarea la ură. Mesajul tradus din limba rusă spunea: „18 martie, ziua eliberării orașului Soroca de sub ocupație fascistă germano-română”. Panoul ar fi fost demontat de poliție după ce mai mulţi locuitori din Soroca au depus plângeri.
„Cazier judiciar”
În ianuarie 2016 Elena Bodnarenco s-a aflat în centrul unui scandal mediatic după ce a afirmat în cadrul unui interviu pentru ziarul regional „Observatorul de Nord” că cei 14 parlamentari care la sfârşitul anului 2015 au părăsit fracţiunea PCRM şi au creat Platforma social-democratică "Pentru Moldova" ar fi primit bani sau ar fi fost şantajaţi cu dosare penale.
Ulterior, în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV 7, ea a oferit detalii noi despre tentative de corupere. Potrivit ei, un parlamentar PD i-ar fi oferit o sumă generoasă, din șase cifre, în dolari, pentru a părăsi fracțiunea comuniștilor și pentru a vota Cabinetul de miniștri condus de Pavel Filip. "O sumă exactă urma să fie stabilită la discuția finală. Dacă aș fi ales o funcție pentru mine sau rudele mele, suma ar fi fost mai mică. Dacă aș fi ales doar banii, suma ar fi putut fi mai mare. M-au lăsat să mă gândesc", a spus deputata. Elena Bodnarenco a refuzat să spună numele colegului din Legislativ care i-a făcut oferta.
Elena Bodnarenco a fost citată în mod repetat la CNA pentru a fi audiată în calitate de martor pe această presupusă tentativă de corupere.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
La Cojușna, primarul s-a „distanțat” de cumnata care îi...
Primarul comunei Cojușna din raionul Strășeni este bănuit că ar admite un conflict de interese, deoarece o are în subordine pe cumnata sa, care este directoarea Școlii de Arte din localitate. Primarul se jură că nu a știut că actualul cadru legislativ conține prevederi care ar interzice conflictul de interese.
Primar în conflict de interese și cu dosar penal
Primarul comunei Dumbrăvița, raionul Sângerei, Iurie Porcescu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat, în ședința de joi, 28 aprilie, existența situației de conflict de interese, s-a ales între timp și cu un dosar penal pentru abuz în serviciu. Primarul a încheiat contracte de prestări servicii cu firma fiului său. Consiliul Raional Sângerei a depus o sesizare la Procuratura raionului, solicitând o investigație, după ce gimnaziul din sat, care a primit căldură de la firma fului primarului, s-ar fi pomenit cu facturi prea mari la încălzire.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Unul dintre deputații aleși duminică are antecedente pe...
Unul dintre deputații noi aleși la 20 octombrie, socialistul Vitalii Evtodiev, a fost cercetat penal pentru falsificarea unei expertize. Ultima decizie în acest dosar a fost luată anul trecut de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Vitalii Evtodiev a fost recunoscut vinovat, doar că nu a ispășit nici o pedeapsă, întrucât infracțiunea s-a prescris. Deputatul nu vrea să comenteze această cauză penală, spunând că însăși durata examinării în instanțe a acestui dosar ar vorbi despre multe.
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
CEC nu va publica declarațiile de avere ale candidațilo...
La alegerile locale din acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va publica declarațiile de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de primar și consilier local. Motivul - sunt prea mulți candidați și instituția nu are capacitatea operațională de a prelucra declarațiile și de a le plasa online. Jurnaliștii spun că lipsa declarațiilor de avere le îngreunează munca și privează alegătorii de posibilitatea de a se informa în special despre candidații puțin cunoscuți opiniei publice.