Profil candidat: Elena Bodnarenco
Integritatea în activitatea politică
Elena Bodnarenco a fost deputată în Parlamentului Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniştilor, în legislatura 2014-2018. Ea a mai deţinut mandatul de ales al poporului și anterior, între anii 2005-2009. Din 2011 până în ianuarie 2015, a fost primară a orașului Soroca. Este membră a Partidului Comuniştilor din anul 1994, iar din februarie 2016 exercită funcţia de secretar al Comitetului Central al PCRM pentru problemele organizatorice şi de partid.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Elena Bodnarenco este deputata care nu are în proprietate imobile şi maşini. În declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2017 a indicat un venit de 121.812 lei în calitate de salariu de deputat şi un credit de 6899, cu dobânda de 36,15%, contractat în anul 2015 şi scadent în 2018.
În 2016 declara un venit de 119.014 lei, salariu de la Parlament, şi diurne în sumă de 12 025 lei, de la locul de muncă. În document este indicat şi un apartament de 56,52 metri pătraţi, unde deputata are drept de abitaţie.
În 2015, Elena Bodnarenco a declarat un venit de 161.849 lei în calitate de salariu de deputat şi şef al comisiei parlamentare, la aceasta sumă adaugându-se 1400 de lei obţinuţi în calitate de consilier raional şi 42.116 lei din salariul de primar.
Potrivit portalului www.avere.md, Elena Bodnarenco a făcut donaţii la PCRM în anul 2010, 2015 şi 2016. Cea mai mare donaţie - de 20.000 de lei datează din anul 2010, când demnitara a avut un venit de 148.646 lei. În 2015 aceasta a donat mai mult de 10 % din cât a câştigat – 15.000 din 131.039 de lei. Alţi 1.100 lei au fost donaţi de parlamentară în alegerile din anul 2015.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Pe când era primară la Soroca, numele Elenei Bodnarenco apare într-o hotărâre a Curţii de Conturi din luna iunie 2013. În document se arată că, prin dispoziția acesteia au fost înstrăinate 3 apartamente de serviciu, la prețul de 1200 de lei fiecare, în timp ce prețul de piață este mult mai mare.
„Conform dispoziției primarului or. Soroca, a acceptat privatizarea a 3 apartamente de serviciu la suma totală de 1,2 mii lei. De menționat că unui fost angajat al Î.M. „DGLC Soroca” (care a lucrat la întreprindere aproximativ 3 ani, fiind demis la cererea sa în luna august 2012) i s-a repartizat apartamentul de serviciu în luna iunie 2012, iar în luna octombrie 2012 acesta l-a privatizat cu aproape 500 lei. Se relevă că numai în cazul utilizării prețurilor de piață stabilite de către Departamentul de Privatizare la situația din 01.08.1996, costul de piață al apartamentelor menționate constituie minimum 37,4 mii lei (neluîndu-se în considerație prețul de piață actual), fapt ce denotă prejudicierea bugetului local”, se arată în Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Soroca.
De menționat că, în perioada supusă auditului, Direcția Teritorială Inspectare Financiară Bălți a efectuat inspectarea financiară a activității economico-financiare a Î.M. „DGLC Soroca” (pe perioada 2009-2012), în rezultatul căreia s-a constatat o gestionare neregulamentară a mijloacelor financiare la retribuirea muncii, achitări neîntemeiate în lipsa documentelor primare, diminuarea plății pentru chirie etc”.
Într-o notă adresată unui ziar care a publicat aceste constatări ale Curții de Conturi, Elena Bodnarenco a declarat că Primăria nu se ocupă de vânzarea apartamentelor și că cele trei locuințe au fost privatizate de oamenii care locuiesc acolo, în baza documentelor pe care aceștia le dețineau. Prețul ar fi fost calculat în conformitate cu Metodologia ce reiese din legea nr. 13-24-XII din 10.03.1993 cu privire la privatizarea fondului locativ.
Un alt episod care a ajuns în atenţia presei este legat fost un panou publicitar care conţinea mesaje instigatoarea la ură. Mesajul tradus din limba rusă spunea: „18 martie, ziua eliberării orașului Soroca de sub ocupație fascistă germano-română”. Panoul ar fi fost demontat de poliție după ce mai mulţi locuitori din Soroca au depus plângeri.
„Cazier judiciar”
În ianuarie 2016 Elena Bodnarenco s-a aflat în centrul unui scandal mediatic după ce a afirmat în cadrul unui interviu pentru ziarul regional „Observatorul de Nord” că cei 14 parlamentari care la sfârşitul anului 2015 au părăsit fracţiunea PCRM şi au creat Platforma social-democratică "Pentru Moldova" ar fi primit bani sau ar fi fost şantajaţi cu dosare penale.
Ulterior, în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV 7, ea a oferit detalii noi despre tentative de corupere. Potrivit ei, un parlamentar PD i-ar fi oferit o sumă generoasă, din șase cifre, în dolari, pentru a părăsi fracțiunea comuniștilor și pentru a vota Cabinetul de miniștri condus de Pavel Filip. "O sumă exactă urma să fie stabilită la discuția finală. Dacă aș fi ales o funcție pentru mine sau rudele mele, suma ar fi fost mai mică. Dacă aș fi ales doar banii, suma ar fi putut fi mai mare. M-au lăsat să mă gândesc", a spus deputata. Elena Bodnarenco a refuzat să spună numele colegului din Legislativ care i-a făcut oferta.
Elena Bodnarenco a fost citată în mod repetat la CNA pentru a fi audiată în calitate de martor pe această presupusă tentativă de corupere.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Viorel Morari: Mi-am stabilit un termen: până la 1 augu...
Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, ales recent pentru un mandat de 5 ani, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, despre cum planifică să reorganizeze Procuratura Anticorupţie şi despre angajarea unor noi procurori. El a declarat că accederea în funcţia de Procuror Anticorupţie este o provocare profesională şi că îşi acordă termenul de până la 1 august 2016 pentru a obţine primele rezultate. „În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a adăugat Viorel Morari.
Adrian Lupușor: Amnistia de capital ar putea transforma...
Instrumentul pe care l-au ales autoritățile pentru a aduce capital în țară - aministia fiscală și amnistia de capital - este total inadecvat scopului propus, de aceea solicităm retragerea acestui proiect, întrucât el implică riscuri majore pentru economie, a declarat directorul executiv al Organizației Expert-Grup, Adrian Lupușor, despre proiectul de lege referitor la amnistie votat deja în prima lectură. În cadrul unei mesei rotunde organizate la 22 decembrie de către Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, expertul a numit 7 riscuri care reprezintă argumente solide în favoarea retragerii proiectului.
Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădin...
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
Aici așteptăm comentariul tău!