Profil candidat: Maria Albot
Integritatea în activitatea politică
Maria Albot, 33 de ani, candidata cu numărul patru în lista Partidului „Șor” la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, a fost colegă de liceu cu Ilan Șor și Marina Tauber, președintele, respectiv vicepreședinta Partidului. Albot este director comercial la „DFM” SRL, companie care face parte din holdingul gestionat de familia Șor. Este secretar general al Partidului „Șor”, condus de Ilan Șor, primarul orașului Orhei și figurant în rapoartele companiei Kroll, care a investigat frauda bancară din R. Moldova, în urma căreia, din sistemul bancar (Banca de Economii, Banca Socială, Unibank) a fost sustras aproximativ 1 miliard de USD.
Formațiunea condusă de Ilan Șor începând cu perioada alegerilor locale din 2015, este prima tangență cu politica pentru Maria Albot. În aprilie 2017, la câteva luni după ce partidul și-a schimbat oficial denumirea, din „Ravnopravie” în Partidul „Șor”, Maria Albot a fost desemnată în funcția de secretar general al formațiunii.
Albot este director comercial la „DFM” SRL, companie fondată de „Dufremol” SRL și administrată de Ilona Șor, mama vitregă a lui Ilan Șor. Anterior, conform informațiilor publice, Albot a activat și în cadrul „Dufremol”, companie care gestionează magazinele duty-free de la frontiera R. Moldova.
Maria Albot este de profesie jurist și deține titlul de magistru în drept, se arată în datele biografice publicate de CEC. Aceasta a studiat anterior la liceul „Logica”, acolo unde au mai învățat Ilan Șor și Marina Tauber. Conform informațiilor făcute publice de Ilan Șor, instituția de învățământ a fost deschisă de către tatăl acestuia, Miron.
Maria Albot a deținut, din august 2015, timp de un an, și funcția de președintă a Asociației „Pentru Orhei”, entitate implicată în mai multe proiecte din orașul Orhei, după ce Ilan Șor a fost ales în funcția de primar, dar și funcția de vicepreședintă a Fundației de Caritate „Miron Șor”. Albot este membră a Consiliului de Administrație al Asociației „Pentru Orhei”.
În 2011, Maria Albot (Guțuleac) era prezentată de presă drept asistenta lui Ilan Șor. În 2015, numele ei apare și în autodenunțul depus de Ilan Șor împotriva fostului premier, Vladimir Filat, Șor declarând că Maria Guțuleac (Albot după căsătorie) s-ar fi ocupat de transferarea pe conturile apropiaților lui Filat a unor sume de bani sau de achitarea unor curse charter, arendarea iahturilor sau a mașinilor în străinătate. Ulterior, în 2016, Maria Albot-Guțuleac a fost audiată în dosarul Filat în calitate de martor al acuzării. Ea a confirmat declarațiile oferite anterior de Ilan Șor.
Integritatea în declararea averii și intereselor personale
Maria Albot nu a ocupat funcții publice și nu a depus, până acum, declarații de avere și interese. În declarația pe proprie răspundere depusă la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidată la funcția de deputat, Albot a indicat că, în ultimii doi ani, 2017-2018 a obținut venituri din salariu doar de la compania „DFM” SRL în sumă de 17,4 mii de lei. În schimb, familia Albot a primit donații generoase. Sergiu Albot a încasat 200 de mii de lei cu titlul de donație, iar Maria Albot, o donație de 150 de mii de lei. Ea a beneficiat și de îndemnizație pentru creșterea copilului de 53,3 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale.
Maria Albot și soțul său sunt proprietarii unui apartament de 87 m.p. achiziționat de candidată în anul 1997 cu suma de 810 mii de lei. Deși în ultimii doi ani împreună cu soțul a declarat venituri totale de 420 de mii de lei, în 2018 Maria Albot și-a cumpărat o mașină nouă, un Mercedes 250D, fabricat în același an, pentru suma de 56 de mii de euro, echivalentul a aproximativ 1 milion de lei. Automobilul a fost cumpărat în leasing până în 2021 și cu o rată a dobânzii de 8,99%.
Maria Albot deține și 4,9% din acțiunile Băncii Sociale, bancă aflată în proces de lichidare.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid
Nu există informații despre încălcările admise de către candidată în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Directorul Agenției Achiziții Publice: ”Riscul de corup...
Directorul Agenției Achiziții Publice, Ruslan Malai, a declarat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată că instituția pe care o conduce va rămâne fără mai multe atribuții, din 1 ianuarie 2017, potrivit unor modificări operate de Parlament la noua Lege privind achizițiile publice.
Testele la poligraf – efectuate la aparate necertificat...
Cadrul legal general privind testarea la poligraf, dar și legislația specifică referitoare la unele instituții care trebuie să testeze personalul la ”detectorul de minciuni”, trebuie să fie modificate, consideră experții reuniți în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, la tema “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”.
Zeci de aleși locali au fost puși sub urmărire penală a...
În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.
Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
