Profil candidat: Maria Albot

Arhiva 20 ianuarie 2019 1542

Integritatea în activitatea politică



Maria Albot, 33 de ani, candidata cu numărul patru în lista Partidului „Șor” la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, a fost colegă de liceu cu Ilan Șor și Marina Tauber, președintele, respectiv vicepreședinta Partidului. Albot este director comercial la „DFM” SRL, companie care face parte din holdingul gestionat de familia Șor. Este secretar general al Partidului „Șor”, condus de Ilan Șor, primarul orașului Orhei și figurant în rapoartele companiei Kroll, care a investigat frauda bancară din R. Moldova, în urma căreia, din sistemul bancar (Banca de Economii, Banca Socială, Unibank) a fost sustras aproximativ 1 miliard de USD.

Formațiunea condusă de Ilan Șor începând cu perioada alegerilor locale din 2015, este prima tangență cu politica pentru Maria Albot. În aprilie 2017, la câteva luni după ce partidul și-a schimbat oficial denumirea, din „Ravnopravie” în Partidul „Șor”, Maria Albot a fost desemnată în funcția de secretar general al formațiunii.

Albot este director comercial la „DFM” SRL, companie fondată de „Dufremol” SRL și administrată de Ilona Șor, mama vitregă a lui Ilan Șor. Anterior, conform informațiilor publice, Albot a activat și în cadrul „Dufremol”, companie care gestionează magazinele duty-free de la frontiera R. Moldova.

Maria Albot este de profesie jurist și deține titlul de magistru în drept, se arată în datele biografice publicate de CEC. Aceasta a studiat anterior la liceul „Logica”, acolo unde au mai învățat Ilan Șor și Marina Tauber. Conform informațiilor făcute publice de Ilan Șor, instituția de învățământ a fost deschisă de către tatăl acestuia, Miron.

Maria Albot a deținut, din august 2015, timp de un an, și funcția de președintă a Asociației „Pentru Orhei”, entitate implicată în mai multe proiecte din orașul Orhei, după ce Ilan Șor a fost ales în funcția de primar, dar și funcția de vicepreședintă a Fundației de Caritate „Miron Șor”. Albot este membră a Consiliului de Administrație al Asociației „Pentru Orhei”.

În 2011, Maria Albot (Guțuleac) era prezentată de presă drept asistenta lui Ilan Șor. În 2015, numele ei apare și în autodenunțul depus de Ilan Șor împotriva fostului premier, Vladimir Filat, Șor declarând că Maria Guțuleac (Albot după căsătorie) s-ar fi ocupat de transferarea pe conturile apropiaților lui Filat a unor sume de bani sau de achitarea unor curse charter, arendarea iahturilor sau a mașinilor în străinătate. Ulterior, în 2016, Maria Albot-Guțuleac a fost audiată în dosarul Filat în calitate de martor al acuzării. Ea a confirmat declarațiile oferite anterior de Ilan Șor.

Integritatea în declararea averii și intereselor personale

Maria Albot nu a ocupat funcții publice și nu a depus, până acum, declarații de avere și interese. În declarația pe proprie răspundere depusă la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidată la funcția de deputat, Albot a indicat că, în ultimii doi ani, 2017-2018 a obținut venituri din salariu doar de la compania „DFM” SRL în sumă de 17,4 mii de lei. În schimb, familia Albot a primit donații generoase. Sergiu Albot a încasat 200 de mii de lei cu titlul de donație, iar Maria Albot, o donație de 150 de mii de lei. Ea a beneficiat și de îndemnizație pentru creșterea copilului de 53,3 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Maria Albot și soțul său sunt proprietarii unui apartament de 87 m.p. achiziționat de candidată în anul 1997 cu suma de 810 mii de lei. Deși în ultimii doi ani împreună cu soțul a declarat venituri totale de 420 de mii de lei, în 2018 Maria Albot și-a cumpărat o mașină nouă, un Mercedes 250D, fabricat în același an, pentru suma de 56 de mii de euro, echivalentul a aproximativ 1 milion de lei. Automobilul a fost cumpărat în leasing până în 2021 și cu o rată a dobânzii de 8,99%.

Maria Albot deține și 4,9% din acțiunile Băncii Sociale, bancă aflată în proces de lichidare.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid

Nu există informații despre încălcările admise de către candidată în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să f...

Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.

10 august 2015
1144
Arhiva

DECLARAŢIE. Iniţiativa Civică pentru Integritate în Se...

Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISP) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Guvernul demisionar al Republicii Moldova nu a aprobat la ultima sa şedinţă proiectele de legi privind reformarea sistemului naţional de integritate (proiectul de Lege cu privire la declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative).

17 iunie 2015
782
Arhiva

Proiectele de lege care propun amnistia fiscală au fost...

Iniţiativele legislative privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, înaintate de un grup de deputaţi democraţi, au fost votate în prima lectură, astăzi, 16 decembrie 2016, în pofida apelurilor societăţii civile, care au solicitat deputaţilor cel puţin să amâne examinarea. În timp ce unii parlamentari din opoziţie argumentau că cele două iniţiative ascund interese majore şi nu au fost consultate cu societatea civilă şi cu partenerii externi, deputaţii democraţi au insistat că iniţiativele vor aduce mai multă claritate şi precizie în averile celor care încă nu şi le-au declarat.

16 decembrie 2016
800
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Ce trebuie să întreprindem în cazul în care o instituți...

Întrebare: La 4 octombrie a.c., Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociației Presei Independente (API) informații despre firmele care au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poștale din țară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Deja a trecut mai mult de o lună de la emiterea hotărârii CSJ, iar Î.S. „Poșta Moldovei” așa și nu a oferit informația solicitată. Ce trebuie să mai întreprindă API pentru a determina entitatea respectivă să se conformeze deciziei CSJ?

07 noiembrie 2017
1236
Arhiva

Profil candidat: Grigore Cobzac

Integritate în activitatea politică

09 februarie 2019
1233
Arhiva

Interesele opace ale judecătorilor

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.

12 iunie 2015
902