Profil candidat: Nina Cereteu
Integritatea în activitatea politică
Nina Cereteu, primar al or. Drochia, este candidata Partidului Nostru în cadrul Circumscripției nr.6, Drochia. Născută la 18 august 1987, în or. Drochia, în 2009 a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Studii Europene din Moldova. Ulterior a obținut o diplomă de master în științe politice la Academia de Administrare Publică. Începând cu anul 2011 a activat în calitate de consultant la Direcția organizații necomerciale din cadrul Ministerului Justiției și secretar al Comisiei de certificare. În 2014 - 2015 a activat în calitate de asistent juridic în cabinetul avocatului ”Igor Șeremet”. În 2016 Cereteu a fost aleasă vicepreședintă a Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).
Nina Cereteu s-a lansat în politică în 2014. Inițial numele ei a apărut într-un scandal legat de plecarea ei de la Ministerul Justiției. În iunie 2014, Cereteu a apărut într-o conferință de presă alături de o colegă și omul de afaceri Renato Usatîi, acuzându-l pe ministrul Justiției de atunci că ar fi dat indicații să refuze înregistrarea Partidului Nostru, care anterior purta titulatura ”Partidul Popular Republican”. Nina Cereteu declara că s-ar fi ocupat personal de setul de acte și că documentele corespundeau întru totul legii cu privire la partide. În replică Ministerul Justiției a emis un comunicat în care a acuzat-o de încălcarea statutului funcţionarului. „Ieşirea alături de un politician, precum şi declaraţiile false denotă intenția de a exercita presiuni asupra Ministerului Justiției, prin șantaj, conflict de interese și coruptibilitate”, se spunea în comunicat.
Ulterior Renato Usatâi a publicat o informație pe site-ul său în care se spunea că fostele angajate ale Ministerului Justiției „au cerut garanții de securitate din partea lui Renato Usatîi” . Două luni mai târziu, Nina Cereteu a fost aleasă vicepreședinte al noului partid al lui Renato Usatîi „PaRUs”, devenit ulterior Partidul Nostru. Numele ei nu figurează în actele CEC la capitolul donații făcute partidului.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația pe venit pentru anul 2015, Nina Cereteu a completat un singur punct – salariul la locul de bază de muncă, 32 930 lei obținuți timp de jumătate de an în funcția de primar și pe cel obținut în Cabinetul avocatului - 16 969 lei. Potrivit documentului, aceasta nu deținea nici un fel de proprietate.
În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, candidata indică venituri de 194 177 lei din salariul său de primar și 223 755 lei – veniturile soțului, care e primar de Râșcani, precum și indemnizația pentru copil – 54 893 lei. Potrivit actului, Cereteu nu are terenuri, mașini ori locuință. În ultimii patru ani, ea a contractat credite în valoare totală de 140 de mii de lei, pe care trebuie să le întoarcă până în 2021.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să f...
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
Aparent conflict de interese: de facto - noră, de jure...
Situația de la Primăria Scorțeni, raionul Telenești, unde primara Tamara Verejan o are subordonată pe nora sa, a pus în dificultate Comisia Națională de Integritate. Contabila Primăriei, Veronica Lașcu, este soția fiului primarei, deci, în condițiile legii, nu ar fi trebuit să se afle în subordinea soacrei, întrucât intervine situație de conflict de interese. S-a aflat însă că deși locuiesc în aceeași casă, au făcut nuntă și cununie, nora și fiul primarei nu și-au înregistrat căsnicia la Oficiul Stării Civile. Respectiv, din punct de vedere juridic, primara și nora sa nu sunt persoane apropiate, adică nu fac parte din categoria de persoane care cad sub incidența Legii cu privire la conflictul de interese.
În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pen...
Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.
Primari nemulţumiţi de deciziile CNI merg în instanţă
Moldova Curată a scris despre câteva licitaţii publice desfăşurate în primăriile unor localităţi din ţară, unde rudele primarilor au câştigat concursurile de achiziţii publice. Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat pe marginea câtorva cazuri, constatând conflicte de interese. Unii primari vizaţi au contestat actele CNI în judecată.
