Profil candidat: Remus Ciobanu
Integritatea în activitatea politică
Remus Ciobanu, 48 de ani, este om de afaceri, director al propriei întreprinderi ”Construct-Comfort” SRL, fondată în anul 2007. Este membru al PPDA din 2016. Deține funcția de președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PPDA.
Nu a mai făcut parte din alte partide.
De profesie este inginer ameliorator. A absolvit Universitatea Agrară în anul 1993. La algerile parlamentare din februarie 2019 va candida pe circumscripția nr. 2 or. Ocnița.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Remus Ciobanu a declarat pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat că nu a deținut niciodată funcții publice și că a locuit o perioadă îndelungată în România. În prezent, familia sa este stabilită în orașul Dondușeni și trăiește din veniturile din activitatea firmei ”Construct-Comfort”, dar și din darea în arendă a mai multor terenuri agricole, pe care le-a moștenit de la bunei și părinți.
În declarația de avere și interese personale depusă la CEC în campania electorală 2019 candidatul arată că în ultimii doi ani, împreună cu soția, a avut venituri din salariu de 47 227 de lei, din darea în arendă a terenului – 19 000 de lei, iar din activitatea SRL ”Constructor-Comfort” a obținut alte 29 602 lei.
Remus Ciobanu deține 3 hectare de teren agricol. Este vorba despre două loturi – unul obținut prin donație în anul 2005, iar altul – prin moștenire în 2010. Familia sa deține o casă și un apartament. La capitolul vehicule, declară că este proprietarul unui camion MAZ 5548 fabricat în 1988 și cumpărat în 2006, și al două autoturisme: un Renault fabricat în anul 2000 și cumpărat în anul 2005 și un Hunday Santa Fe din 2014, cumpărat în același an cu 573 645 lei.
Integritatea în gestionarea funcției publice sau de partid
Nu există informații despre încălcările admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Moldova Curată – un an de supraveghere a integrităţii p...
Din luna aprilie 2013, de când Asociaţia Presei Independente a lansat portalul www.moldovacurata.md, am publicat o serie de articole în care au fost vizaţi mai mulţi demnitari şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, care reprezintă toate partidele parlamentare. În această perioadă, unii subiecţi ai articolelor ne-au reproşat că materialele fac parte dintr-o campanie preelectorală de denigrare a lor. Acum, după un an de activitate, facem un prim bilanţ tocmai pentru a număra ”bobocii” pomeniţi şi pentru a argumenta că nimeni nu a fost menajat pe motiv că reprezintă guvernarea sau opoziţia. Astfel, de exemplu, dintre primarii vizaţi în articole, 12 au candidat din partea PLDM, 7 - de la PCRM, 6 de la PD, 5 de la PL şi 4 - independenţi. Iar dintre deputaţi, câte 3 de la PCRM, PD şi PLR , 2 sunt de la PLDM şi unul de la PL.
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Mister plătit din bani publici: Secretariatul Parlament...
Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a cheltuit anul trecut circa 158 de mii de lei ca să-i înveţe limba engleză pe funcţionarii instituţiei. Deşi cursurile au fost achitate din bani publici, Secretariatul a refuzat să ne furnizeze numele celor instruiţi, menţionând că va face acest lucru doar după ce aceştia îşi vor da acordul.
Dosarul liderilor sindicatelor din agricultură: condamn...
Liderii sindicatelor din agricultură, Sergiu Bernevec și Sergiu Boța, condamnați joi, 12 aprilie, la 8,6 ani și, respectiv, 8 ani de închisoare cu executare, au fost lăsați în libertate, deși sentința este executorie din momentul pronunțării.
Primarul oraşului Durleşti riscă încă un dosar penal
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, s-ar putea alege cu un al doilea dosar penal, pentru fals în declaraţia de avere, după cel deschis de Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) în aprilie 2014 pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz în serviciu, legat de înstrăinarea unor terenuri. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că alesul local a omis din declaraţia de avere patru terenuri, un autoturism deţinut prin comodat, o remorcă, 256 de acţiuni în cadrul unei societăţi comerciale şi un venit al soţiei de 4 900 de lei.
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.