Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de societatea civilă
Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.
Experți: testul cu detectorul de minciuni nu ar trebui să fie decisiv
Una dintre condițiile de concurs ar urma să fie testarea cu detectorul de minciuni a candidaților, iar rezultatele ar urma să fie hotărâtoare în ce privește acceptarea în concurs. În opinia Marianei Kalughin, vicepreședintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, testul la poligraf nu ar trebui să fie decisiv, întrucât legislația națională prevede că acesta este un mecanism complementar altor testări și nu poate fi considerat o dovadă incontestabilă că persoana spune adevărul sau nu. De asemenea, legislația spune că o persoană poate refuza să treacă testul la poligraf și acesta nu este un motiv ca să nu fie acceptată la concurs.
”Nu este vorba să se excludă testul la poligraf, dar aceste rezultate vor fi foarte nesigure în fața unei instanțe de judecată și vor fi interpretabile”, a menționat Mariana Kalughin.
Regulamentul elaborat de membrii Consiliului de Integritate mai prevede faptul că viitorii candidați ar urma să depună o declarație pe propria răspundere că nu a fost privat(ă) de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, că în privința sa nu s-a constatat, prin act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor, că nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate, că nu a fost membru de partid și nu a desfăşurat activităţi cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice și că nu este și nu a fost ofiţer sub acoperire, informator sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială de investigaţii. Potrivit experților, acest lucru nu este prevăzut în Legea cu privire la ANI.
Demisia înainte de termen, contestată de experți
O altă declarație pe care ar urma să o semneze candidații la funcțiile de președinte și vice-președinte al ANI este ”Declarația de demisie în cazul lipsei de performanță satisfăcătoare instituțională a ANI”. Asta înseamnă că viitorii conducători ai ANI ar urma să își depună demisia înainte de termen, dacă pe durata activității lor „instituția nu înregistrează performanțele satisfăcătoare în realizarea obiectivelor asumate din Programul prezentat sau din Strategia ANI adoptată”. Experții cred că asemenea declarație ar fi ca un ”cec în alb” semnat de candidați, întrucât activitatea ANI nu va ține doar de cea a viitorului președinte și vice-președinte al instituției, dar și de Consiliul de Integritate, care elaborează strategia de activitate a ANI.
Potrivit lui Ion Guzun, consultant la Centrul de Resurse Juridice, ar putea apărea cazuri când Parlamentul ar tăia din competențele sau din bugetul ANI, fapt ce tot ar influența asupra eficienței instituției. El a optat pentru excluderea prevederii care obligă la semnarea unei asemenea declarații.
Fișele de evaluare ar trebui făcute publice
Centrul de Resurse Juridice, Asociația pentru Democrație Participativă și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare au mai formulat o serie de alte propuneri pentru îmbunătățirea regulamentului de alegere a conducerii ANI. Organizațiile propun rescrierea documentului după exemplul Regulamentului privind organizarea și desfăşurarea probei scrise a concursului public pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională din partea Guvernului și al Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor, capitolul referitor la alegerea Președintelui CSP. Organizațiile semnatare propun aplicarea în special a prevederilor referitoare la întrebările din ziua concursului, citirea lucrărilor de către o persoană terță, alta decât membrii Comisiei de examinare.
Se mai propune elaborarea unor criterii clare și detaliate pentru proba scrisă și cea de interviu și includerea în regulament a unei anexe cu o fișă de evaluare clară în privința grilei de punctaj. Fișele de evaluare precum și alte acte din cadrul procesului de evaluare a candidaților, semnate de membrii Comisiei de examinare, ar urma să fie făcute publice, se mai arată în recomandările experților.
Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, președintele CSP, Mircea Roșioru, a declarat că unele propuneri ale societății civile au fost relevante. El a propus ca acestea să fie formulate ca amendamente la regulament și să fie votate pe rând, separat.
Reprezentantul societății civile în Consiliul de Integritate, Dumitru Țîra, a declarat că la ședința de săptămâna viitoare regulamentul ar putea fi aprobat, după examinarea recomandărilor societății civile. ”Unele dintre ele sunt pertinente, au logică, în cazul altora, logica gândirii noastre în proiectul regulamentului e alta, de fapt”, a spus Dumitru Țâra.
Aproape 100 de sesizări așteaptă să fie examinate
Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, a declarat că la 1 august 2016, perioadă în care instituția nu a funcționat din cauza demarării reformei, au fost recepționate aproape 100 de sesizări. Acestea ar urma să fie examinate după ce ANI va deveni operațională, adică atunci când va avea angajați inspectorii de integritate. Deocamdată, numărul exact al acestora nu este cunoscut, o decizie urmând să fie luată de Parlament. Comisia Națională de Integritate (CNI) avea în componența sa aproximativ 15 persoane care se ocupau de controlul declarațiilor de venituri și proprietăți și al celor de interese personale. Angajații reușeau să verifice 5-7 mii de declarații anual, a menționat Anatolie Donciu. „Numărul subiecților declarării era anterior de 55 de mii, iar după adoptarea noii legislații, a crescut la 75 de mii. Chiar dacă se vehicula anterior cifra de 30-40 de inspectori de integritate, aceștia nu vor reuși să facă verificările în conformitate cu noua lege, care prevede că 40 la sută dintre toate controalele ar urma să fie făcute asupra persoanelor cu demnitate publică”, a mai spus Anatolie Donciu.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
Deputatul Vladimir Hotineanu, acuzat de malpraxis
Vladimir Hotineanu, fostul ministru al Sănătății și actual deputat, este acuzat de malpraxis și de intenție de a face contrabandă cu spirt în regiunea transnistreană. Acuzațiile vin din partea președintelui Asociației „Moldova Mea”, Fiodor Ghelici. Hotineanu respinge învinuirile.
Primar în conflict de interese și cu dosar penal
Primarul comunei Dumbrăvița, raionul Sângerei, Iurie Porcescu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat, în ședința de joi, 28 aprilie, existența situației de conflict de interese, s-a ales între timp și cu un dosar penal pentru abuz în serviciu. Primarul a încheiat contracte de prestări servicii cu firma fiului său. Consiliul Raional Sângerei a depus o sesizare la Procuratura raionului, solicitând o investigație, după ce gimnaziul din sat, care a primit căldură de la firma fului primarului, s-ar fi pomenit cu facturi prea mari la încălzire.
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
Primarul chinuit de datorii, inclusiv față de stat
Cinci locuitori ai satului Holercani din raionul Dubăsari stau în aceste zile cu teama că le vor fi sechestrate casele și averea, pentru că întreprinderea primarului din sat, Tudor Tanasev, a acumulat datorii, iar ei figurează pe lista fondatorilor acesteia. Cooperativa Agricolă de Producere ”Holercani Triumf” are față de 4 creditori datorii în sumă totală de 3 milioane de lei și în prezent se află în procedură de insolvalbilitate. Primarul spune că a fondat această întreprindere împreună cu finul său pentru că a vrut să facă afaceri în domeniul agricol, însă seceta din anul 2007 le-a stricat planurile.
Aici așteptăm comentariul tău!