Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de societatea civilă
Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.
Experți: testul cu detectorul de minciuni nu ar trebui să fie decisiv
Una dintre condițiile de concurs ar urma să fie testarea cu detectorul de minciuni a candidaților, iar rezultatele ar urma să fie hotărâtoare în ce privește acceptarea în concurs. În opinia Marianei Kalughin, vicepreședintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, testul la poligraf nu ar trebui să fie decisiv, întrucât legislația națională prevede că acesta este un mecanism complementar altor testări și nu poate fi considerat o dovadă incontestabilă că persoana spune adevărul sau nu. De asemenea, legislația spune că o persoană poate refuza să treacă testul la poligraf și acesta nu este un motiv ca să nu fie acceptată la concurs.
”Nu este vorba să se excludă testul la poligraf, dar aceste rezultate vor fi foarte nesigure în fața unei instanțe de judecată și vor fi interpretabile”, a menționat Mariana Kalughin.
Regulamentul elaborat de membrii Consiliului de Integritate mai prevede faptul că viitorii candidați ar urma să depună o declarație pe propria răspundere că nu a fost privat(ă) de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, că în privința sa nu s-a constatat, prin act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor, că nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate, că nu a fost membru de partid și nu a desfăşurat activităţi cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice și că nu este și nu a fost ofiţer sub acoperire, informator sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială de investigaţii. Potrivit experților, acest lucru nu este prevăzut în Legea cu privire la ANI.
Demisia înainte de termen, contestată de experți
O altă declarație pe care ar urma să o semneze candidații la funcțiile de președinte și vice-președinte al ANI este ”Declarația de demisie în cazul lipsei de performanță satisfăcătoare instituțională a ANI”. Asta înseamnă că viitorii conducători ai ANI ar urma să își depună demisia înainte de termen, dacă pe durata activității lor „instituția nu înregistrează performanțele satisfăcătoare în realizarea obiectivelor asumate din Programul prezentat sau din Strategia ANI adoptată”. Experții cred că asemenea declarație ar fi ca un ”cec în alb” semnat de candidați, întrucât activitatea ANI nu va ține doar de cea a viitorului președinte și vice-președinte al instituției, dar și de Consiliul de Integritate, care elaborează strategia de activitate a ANI.
Potrivit lui Ion Guzun, consultant la Centrul de Resurse Juridice, ar putea apărea cazuri când Parlamentul ar tăia din competențele sau din bugetul ANI, fapt ce tot ar influența asupra eficienței instituției. El a optat pentru excluderea prevederii care obligă la semnarea unei asemenea declarații.
Fișele de evaluare ar trebui făcute publice
Centrul de Resurse Juridice, Asociația pentru Democrație Participativă și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare au mai formulat o serie de alte propuneri pentru îmbunătățirea regulamentului de alegere a conducerii ANI. Organizațiile propun rescrierea documentului după exemplul Regulamentului privind organizarea și desfăşurarea probei scrise a concursului public pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională din partea Guvernului și al Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor, capitolul referitor la alegerea Președintelui CSP. Organizațiile semnatare propun aplicarea în special a prevederilor referitoare la întrebările din ziua concursului, citirea lucrărilor de către o persoană terță, alta decât membrii Comisiei de examinare.
Se mai propune elaborarea unor criterii clare și detaliate pentru proba scrisă și cea de interviu și includerea în regulament a unei anexe cu o fișă de evaluare clară în privința grilei de punctaj. Fișele de evaluare precum și alte acte din cadrul procesului de evaluare a candidaților, semnate de membrii Comisiei de examinare, ar urma să fie făcute publice, se mai arată în recomandările experților.
Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, președintele CSP, Mircea Roșioru, a declarat că unele propuneri ale societății civile au fost relevante. El a propus ca acestea să fie formulate ca amendamente la regulament și să fie votate pe rând, separat.
Reprezentantul societății civile în Consiliul de Integritate, Dumitru Țîra, a declarat că la ședința de săptămâna viitoare regulamentul ar putea fi aprobat, după examinarea recomandărilor societății civile. ”Unele dintre ele sunt pertinente, au logică, în cazul altora, logica gândirii noastre în proiectul regulamentului e alta, de fapt”, a spus Dumitru Țâra.
Aproape 100 de sesizări așteaptă să fie examinate
Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, a declarat că la 1 august 2016, perioadă în care instituția nu a funcționat din cauza demarării reformei, au fost recepționate aproape 100 de sesizări. Acestea ar urma să fie examinate după ce ANI va deveni operațională, adică atunci când va avea angajați inspectorii de integritate. Deocamdată, numărul exact al acestora nu este cunoscut, o decizie urmând să fie luată de Parlament. Comisia Națională de Integritate (CNI) avea în componența sa aproximativ 15 persoane care se ocupau de controlul declarațiilor de venituri și proprietăți și al celor de interese personale. Angajații reușeau să verifice 5-7 mii de declarații anual, a menționat Anatolie Donciu. „Numărul subiecților declarării era anterior de 55 de mii, iar după adoptarea noii legislații, a crescut la 75 de mii. Chiar dacă se vehicula anterior cifra de 30-40 de inspectori de integritate, aceștia nu vor reuși să facă verificările în conformitate cu noua lege, care prevede că 40 la sută dintre toate controalele ar urma să fie făcute asupra persoanelor cu demnitate publică”, a mai spus Anatolie Donciu.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cazul apartamentelor pentru rudele lui Oleg Melniciuc:...
Procuratura Anticorupție a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice un posibil conflict de interese în privința președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc. Sesizarea vizează modul în care mama și soacra lui Oleg Melniciuc au cumpărat apartamente la preț redus în blocul de pe strada Hristo Botev din Chișinău, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. În prezent, Oleg Melniciuc este vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, ales la 29 noiembrie 2016, în legătură cu reorganizarea instanțelor judecătorești din țară.
Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...
Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa.
Procurorul Vasile Gherasimenco, salvat şi de judecători...
Magistraţii Judecătoriei Buiucani au dat dreptate procurorilor Anticorupţie care, sesizaţi de Comisia Naţională de Integritate (CNI) în aprilie 2014, au refuzat să pornească un dosar penal în cazul colegului lor de la Procuratura municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco. Omul legii a fost în vizorul Comisiei pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri. „Corb la corb nu scoate ochii”, a comentat Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Protestatari cu probleme de integritate
În dimineaţa zilei de 12 ianuarie curent, mai mulţi locuitori ai raionului Nisporeni au participat la un protest în fața sediului Consiliului Raional, scandând că doresc desemnarea unui premier şi instalarea unui Guvern. La manifestație a fost prezent şi preşedintele raionului Nisporeni, dar şi fostul primar al urbei – ambii membri ai Partidului Democrat (PDM). Cei doi s-au aflat anterior în atenţia portalului Moldova Curată: Ion Artene, preşedintele raionului, şi Ion Gangan, fostul primar, nu au indicat în declaraţiile de avere firmele pe care le dețin familiile lor.
Judecători supăraţi pe jurnalişti
Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.