Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de societatea civilă
Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.
Experți: testul cu detectorul de minciuni nu ar trebui să fie decisiv
Una dintre condițiile de concurs ar urma să fie testarea cu detectorul de minciuni a candidaților, iar rezultatele ar urma să fie hotărâtoare în ce privește acceptarea în concurs. În opinia Marianei Kalughin, vicepreședintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, testul la poligraf nu ar trebui să fie decisiv, întrucât legislația națională prevede că acesta este un mecanism complementar altor testări și nu poate fi considerat o dovadă incontestabilă că persoana spune adevărul sau nu. De asemenea, legislația spune că o persoană poate refuza să treacă testul la poligraf și acesta nu este un motiv ca să nu fie acceptată la concurs.
”Nu este vorba să se excludă testul la poligraf, dar aceste rezultate vor fi foarte nesigure în fața unei instanțe de judecată și vor fi interpretabile”, a menționat Mariana Kalughin.
Regulamentul elaborat de membrii Consiliului de Integritate mai prevede faptul că viitorii candidați ar urma să depună o declarație pe propria răspundere că nu a fost privat(ă) de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, că în privința sa nu s-a constatat, prin act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor, că nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate, că nu a fost membru de partid și nu a desfăşurat activităţi cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice și că nu este și nu a fost ofiţer sub acoperire, informator sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială de investigaţii. Potrivit experților, acest lucru nu este prevăzut în Legea cu privire la ANI.
Demisia înainte de termen, contestată de experți
O altă declarație pe care ar urma să o semneze candidații la funcțiile de președinte și vice-președinte al ANI este ”Declarația de demisie în cazul lipsei de performanță satisfăcătoare instituțională a ANI”. Asta înseamnă că viitorii conducători ai ANI ar urma să își depună demisia înainte de termen, dacă pe durata activității lor „instituția nu înregistrează performanțele satisfăcătoare în realizarea obiectivelor asumate din Programul prezentat sau din Strategia ANI adoptată”. Experții cred că asemenea declarație ar fi ca un ”cec în alb” semnat de candidați, întrucât activitatea ANI nu va ține doar de cea a viitorului președinte și vice-președinte al instituției, dar și de Consiliul de Integritate, care elaborează strategia de activitate a ANI.
Potrivit lui Ion Guzun, consultant la Centrul de Resurse Juridice, ar putea apărea cazuri când Parlamentul ar tăia din competențele sau din bugetul ANI, fapt ce tot ar influența asupra eficienței instituției. El a optat pentru excluderea prevederii care obligă la semnarea unei asemenea declarații.
Fișele de evaluare ar trebui făcute publice
Centrul de Resurse Juridice, Asociația pentru Democrație Participativă și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare au mai formulat o serie de alte propuneri pentru îmbunătățirea regulamentului de alegere a conducerii ANI. Organizațiile propun rescrierea documentului după exemplul Regulamentului privind organizarea și desfăşurarea probei scrise a concursului public pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională din partea Guvernului și al Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor, capitolul referitor la alegerea Președintelui CSP. Organizațiile semnatare propun aplicarea în special a prevederilor referitoare la întrebările din ziua concursului, citirea lucrărilor de către o persoană terță, alta decât membrii Comisiei de examinare.
Se mai propune elaborarea unor criterii clare și detaliate pentru proba scrisă și cea de interviu și includerea în regulament a unei anexe cu o fișă de evaluare clară în privința grilei de punctaj. Fișele de evaluare precum și alte acte din cadrul procesului de evaluare a candidaților, semnate de membrii Comisiei de examinare, ar urma să fie făcute publice, se mai arată în recomandările experților.
Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, președintele CSP, Mircea Roșioru, a declarat că unele propuneri ale societății civile au fost relevante. El a propus ca acestea să fie formulate ca amendamente la regulament și să fie votate pe rând, separat.
Reprezentantul societății civile în Consiliul de Integritate, Dumitru Țîra, a declarat că la ședința de săptămâna viitoare regulamentul ar putea fi aprobat, după examinarea recomandărilor societății civile. ”Unele dintre ele sunt pertinente, au logică, în cazul altora, logica gândirii noastre în proiectul regulamentului e alta, de fapt”, a spus Dumitru Țâra.
Aproape 100 de sesizări așteaptă să fie examinate
Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, a declarat că la 1 august 2016, perioadă în care instituția nu a funcționat din cauza demarării reformei, au fost recepționate aproape 100 de sesizări. Acestea ar urma să fie examinate după ce ANI va deveni operațională, adică atunci când va avea angajați inspectorii de integritate. Deocamdată, numărul exact al acestora nu este cunoscut, o decizie urmând să fie luată de Parlament. Comisia Națională de Integritate (CNI) avea în componența sa aproximativ 15 persoane care se ocupau de controlul declarațiilor de venituri și proprietăți și al celor de interese personale. Angajații reușeau să verifice 5-7 mii de declarații anual, a menționat Anatolie Donciu. „Numărul subiecților declarării era anterior de 55 de mii, iar după adoptarea noii legislații, a crescut la 75 de mii. Chiar dacă se vehicula anterior cifra de 30-40 de inspectori de integritate, aceștia nu vor reuși să facă verificările în conformitate cu noua lege, care prevede că 40 la sută dintre toate controalele ar urma să fie făcute asupra persoanelor cu demnitate publică”, a mai spus Anatolie Donciu.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Funcţia de mediator comunitar este incompatibilă cu man...
În localităţile din Republica Moldova populate compact sau mixt de persoane de etnie romă există deja de trei ani o funcţie nouă - cea de mediator comunitar. Acesta este angajat în primărie şi îşi ajută comunitatea în rezolvarea problemelor de incluziune socială sau educaţională. Deoarece este remunerat din bugetul primăriei, mediatorul comunitar nu poate deţine şi mandatul de consilier local.
Fostul ministru Vladimir Molojen, achitat definitiv în...
Fostul ministru al Dezvoltării Informaționale (2005-2008), Vladimir Molojen, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea Supemă de Justiție. Molojen a fost pus sub acuzare pentru abuz de putere soldat cu urmări grave și neglijență în serviciu soldată cu urmări grave, art. 327 și 329 Cod penal. Alături de el, fuseseră inculpați doi foști subalterni - Anatolie Gumeniuc (învinuit de neglijență în serviciu soldată cu urmări grave) și Valeriu Goncearov (învinuit de exces de putere, soldată cu urmări grave). Toți au pledat nevinovat în toate instanțele și au fost achitați. Hotărârea irevocabilă a CSJ a fost pronunțată la 10 august 2017. Judecătorul Ghenadie Nicolaev a făcut opinie separată, în care a notat că inculpații ar fi trebuit condamnați, deoarece procurorii au prezentat toate probele necesare.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Alegerea preşedintelui raionului Glodeni este contestat...
Democratul Ion Leucă, ales în luna iulie președinte al raionului Glodeni, riscă să-şi piardă noua funcție. Consilierii socialişti îl acuză că ar fi fost ales ilegal și au acţionat Consiliul raional Glodeni în judecată. O ședință în acest dosar va avea loc pe 30 octombrie, iar Ion Leucă spune că a fost ales fără nicio încălcare de lege.