Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de societatea civilă

Arhiva 31 ianuarie 2017 904
Mariana Kalughin: Rezultatul testului la poligraf va fi nesigur în fața unei instanțe de judecată

Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.



Experți: testul cu detectorul de minciuni nu ar trebui să fie decisiv

Anatolie Donciu spune că la ANI au parvenit aproape 100 de sesizări

Una dintre condițiile de concurs ar urma să fie testarea cu detectorul de minciuni a candidaților, iar rezultatele ar urma să fie hotărâtoare în ce privește acceptarea în concurs. În opinia Marianei Kalughin, vicepreședintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, testul la poligraf nu ar trebui să fie decisiv, întrucât legislația națională prevede că acesta este un mecanism complementar altor testări și nu poate fi considerat o dovadă incontestabilă că persoana spune adevărul sau nu. De asemenea, legislația spune că o persoană poate refuza să treacă testul la poligraf și acesta nu este un motiv ca să nu fie acceptată la concurs.

Ion Guzun: Declarația privind demisia înainte de termen ar trebui exclusă

”Nu este vorba să se excludă testul la poligraf, dar aceste rezultate vor fi foarte nesigure în fața unei instanțe de judecată și vor fi interpretabile”, a menționat Mariana Kalughin.

Membrii Consiliului de Integritate, Sergiu Ostaf și Dumitru Țîra

Regulamentul elaborat de membrii Consiliului de Integritate mai prevede faptul că viitorii candidați ar urma să depună o declarație pe propria răspundere că nu a fost privat(ă) de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, că în privința sa nu s-a constatat, prin act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor, că nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate, că nu a fost membru de partid și nu a desfăşurat activităţi cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice și că nu este și nu a fost ofiţer sub acoperire, informator sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială de investigaţii. Potrivit experților, acest lucru nu este prevăzut în Legea cu privire la ANI.

Demisia înainte de termen, contestată de experți

O altă declarație pe care ar urma să o semneze candidații la funcțiile de președinte și vice-președinte al ANI este ”Declarația de demisie în cazul lipsei de performanță satisfăcătoare instituțională a ANI”. Asta înseamnă că viitorii conducători ai ANI ar urma să își depună demisia înainte de termen, dacă pe durata activității lor „instituția nu înregistrează performanțele satisfăcătoare în realizarea obiectivelor asumate din Programul prezentat sau din Strategia ANI adoptată”. Experții cred că asemenea declarație ar fi ca un ”cec în alb” semnat de candidați, întrucât activitatea ANI nu va ține doar de cea a viitorului președinte și vice-președinte al instituției, dar și de Consiliul de Integritate, care elaborează strategia de activitate a ANI.

Potrivit lui Ion Guzun, consultant la Centrul de Resurse Juridice, ar putea apărea cazuri când Parlamentul ar tăia din competențele sau din bugetul ANI, fapt ce tot ar influența asupra eficienței instituției. El a optat pentru excluderea prevederii care obligă la semnarea unei asemenea declarații.

Fișele de evaluare ar trebui făcute publice

Centrul de Resurse Juridice, Asociația pentru Democrație Participativă și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare au mai formulat o serie de alte propuneri pentru îmbunătățirea regulamentului de alegere a conducerii ANI. Organizațiile propun rescrierea documentului după exemplul Regulamentului privind organizarea și desfăşurarea probei scrise a concursului public pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională din partea Guvernului și al Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor, capitolul referitor la alegerea Președintelui CSP. Organizațiile semnatare propun aplicarea în special a prevederilor referitoare la întrebările din ziua concursului, citirea lucrărilor de către o persoană terță, alta decât membrii Comisiei de examinare.

Se mai propune elaborarea unor criterii clare și detaliate pentru proba scrisă și cea de interviu și includerea în regulament a unei anexe cu o fișă de evaluare clară în privința grilei de punctaj. Fișele de evaluare precum și alte acte din cadrul procesului de evaluare a candidaților, semnate de membrii Comisiei de examinare, ar urma să fie făcute publice, se mai arată în recomandările experților.

Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, președintele CSP, Mircea Roșioru, a declarat că unele propuneri ale societății civile au fost relevante. El a propus ca acestea să fie formulate ca amendamente la regulament și să fie votate pe rând, separat.

Reprezentantul societății civile în Consiliul de Integritate, Dumitru Țîra, a declarat că la ședința de săptămâna viitoare regulamentul ar putea fi aprobat, după examinarea recomandărilor societății civile. ”Unele dintre ele sunt pertinente, au logică, în cazul altora, logica gândirii noastre în proiectul regulamentului e alta, de fapt”, a spus Dumitru Țâra.

Aproape 100 de sesizări așteaptă să fie examinate

Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, a declarat că la 1 august 2016, perioadă în care instituția nu a funcționat din cauza demarării reformei, au fost recepționate aproape 100 de sesizări. Acestea ar urma să fie examinate după ce ANI va deveni operațională, adică atunci când va avea angajați inspectorii de integritate. Deocamdată, numărul exact al acestora nu este cunoscut, o decizie urmând să fie luată de Parlament. Comisia Națională de Integritate (CNI) avea în componența sa aproximativ 15 persoane care se ocupau de controlul declarațiilor de venituri și proprietăți și al celor de interese personale. Angajații reușeau să verifice 5-7 mii de declarații anual, a menționat Anatolie Donciu. „Numărul subiecților declarării era anterior de 55 de mii, iar după adoptarea noii legislații, a crescut la 75 de mii. Chiar dacă se vehicula anterior cifra de 30-40 de inspectori de integritate, aceștia nu vor reuși să facă verificările în conformitate cu noua lege, care prevede că 40 la sută dintre toate controalele ar urma să fie făcute asupra persoanelor cu demnitate publică”, a mai spus Anatolie Donciu.

Natalia Enache
 


 


 


 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

„Implicarea societăţii civile în promovarea integrităţi...

11 septembrie 2014
854
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Magistrații de la CSJ au decis: ”Poşta Moldovei” este o...

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016.

04 octombrie 2017
1108
Arhiva

Cadouri declarate de funcționari: cană din piatră de ja...

Dintre cele 16 ministere din componența Guvernului, doar 5 au anunțat, solicitate de Moldova Curată, că au înscrise câteva obiecte în registrele cadourilor simbolice. Toate au confirmat că au deschise asemenea registre, așa cum obligă Hotărârea Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013, însă în majoritatea cazurilor acestea sunt goale. Expertul anticorupție Galina Bostan spune că acest lucru s-ar putea explica prin faptul că funcționarii au o înțelegere greșită în privința obligativității declarării cadourilor și ar putea crede că trebuie să le declare doar pe cele primite atunci când se află în componenţa delegațiilor oficiale.

04 aprilie 2014
1157
Arhiva

Preşedinţia ocolește legea: Ion Ceban, aflat în incompa...

Preşedinţia a găsit o modalitate inventivă de a-l păstra pe Ion Ceban, care este și consilier municipal, în funcţia de purtător de cuvânt al preşedintelui Republicii Moldova. După ce Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) s-a expus asupra situaţiei de incompatibilitate, Ion Ceban a fost angajat în funcţia de secretar al lui Igor Dodon, îndeplinind şi atribuţiile de purtător de cuvânt. Prin această schimbare, Ion Ceban a fost scutit de declararea veniturilor şi intereselor personale în calitate de persoană cu funcţie de demnitate  publică.

09 februarie 2017
891
Arhiva

Guvernul României a făcut legământ de integritate

Nu au fost implicați în conflicte de interese, nu au obținut avantaje materiale nejustificate, nu au fost informatori ai Securității. Sunt câteva dintre afirmațiile făcute pe propria răspundere de către cei 24 de membri ai noului Guvern al României, învestit la 17 noiembrie. Ei au semnat câte o declarație de integritate, al cărei formular a fost elaborat și propus pentru semnare de către platforma România Curată, care monitorizează integritatea funcționarilor publici și a aleșilor.

23 noiembrie 2015
844
Arhiva

O nouă iniţiativă a autorităţilor, criticată de experţi...

Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.

01 decembrie 2015
909