Revenirea la reprezentarea în instanță de către alte persoane decât avocații contravine standardelor internaționale și jurisprudenței Curții Constituționale
Un grup de deputați a depus la Parlament un proiect de lege, cu titlu de iniţiativă legislativă, privind modificarea Codului de procedură civilă (numărul 147 din 10 aprilie 2014), al cărui scop este revenirea la practica existentă până în anul 2010, când dreptul de a reprezenta în instanță o persoană sau o instituție îl aveau nu doar avocații, ci și alte persoane.
Principalele modificări care se introduc prin acest proiect de lege constau în faptul că poate fi reprezentant în judecată:
- orice persoană licențiată în drept, care are împuternicirile repsective, legalizate în modul stabilit, în interesul rudelor pînă la gradul III inclusiv;
- asociația obștească care, potrivit statutului, promovează și protejează drepturile omului în interesul membrilor și beneficiarilor săi;
- persoana juridică care, potrivit statutului, prestează servicii de consultanță și asistență juridică calificată, în baza contractului de prestări de servicii.
Drept motive pentru modificările propuse deputații invocă: pierderea încrederii oamenilor faţă de avocaţi, în urma implicării unora dintre ei în diverse acţiuni de corupţie și refuzul tinerilor specialişti de a face stagiere şi a susţine examenul în avocatură, deoarece nu ar exista o apreciere obiectivă a cunoştinţelor. Un alt motiv invocat este și faptul că la Parlament ajung multe petiţii în care oamenii se plîng pe avocaţii care nu şi-ar onora obligaţiile asumate.
În fapt, Nota informativă a proiectului nu conţine o argumentare suficientă și nici o justificare temeinică a faptului că excluderea posibilităţii reprezentării în judecată de către alte persoane decît avocaţii a provocat îngrădirea accesului la justiţie. Accesul liber la justiţie este un concept de natură complexă şi multilaterală, care include şi dreptul la apărare. Or, acesta se realizează prin intermediul mai multor instituţii care asigură reprezentarea judiciară, consacrate într-un şir de legi, cum ar fi: Codul familiei, ce instituie reprezentarea legală, Legea cu privire la mediere, care instituie posibilitatea de a recurge la serviciile unui mediator, Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, ce acordă posibilitatea de a beneficia gratuit de serviciile unui jurist calificat, precum şi alte acte normative ca Legea sindicatelor, Legea privind protecţia consumatorilor, Legea insolvabilităţii etc.
Argumentele formulate de către autorii proiectului sunt de natură subiectivă, reprezentînd deficienţe cu care se confruntă şi alte domenii sau profesiuni, nu doar avocatura, şi care solicită sporirea eforturilor pentru îmbunătăţirea situaţiei, şi nu atragerea într-o asemenea activitate a altor persoane, a căror profesionalism ridică şi mai multe semne de întrebare.
În esență, acest proiect de lege vine să afecteze principiul dreptului la apărare, deoarece apărarea trebuie să fie una calificată şi asigurată de persoane autorizate, care se află sub controlul şi supravegherea instituțiilor competente, iar acestor condiţii pot corespunde doar avocaţii, nu şi reprezentanţii. Aceştia din urma, activînd în cadrul unor structuri ce ar presta servicii de asistenţă juridică, ar putea avea un efect distructiv asupra întregului sistem de avocatură, reducînd şi mai mult calitatea serviciilor în acest domeniu. Astfel, licenţiaţii în drept nu ar mai fi motivaţi să obţină licenţa de avocat, putînd fără mari eforturi şi cunoştinţe să devină angajaţi ai unor asemenea persoane juridice. În consecinţă, persoanele care ar avea nevoie de asistenţă calificată într-un proces civil, ar putea fi prejudiciate, din cauza neprofesionalismului reprezentantului lor, care nu se ştie dacă va răspunde pînă la urmă pentru pagubele cauzate.
Codul de procedură civilă, prin art. 75, prevede că în procesul civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin avocat. De asemenea, Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, prin art. 5, stabileşte că pentru realizarea principiului liberului acces la asistenţă juridică, statul asigură organizarea şi funcţionarea instituţiilor responsabile de acordarea asistenţei juridice garantate de stat. Art. 29 al aceluiaşi act normativ prevede că asistenţa juridică calificată se acordă de către avocaţi publici şi avocaţi care acordă asistenţă juridică la cerere.
În aceeaşi ordine de idei, art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură prevede că persoanele fizice şi juridice sunt în drept să beneficieze, în modul stabilit, de asistenţa juridică a oricărui avocat în bază de acord al părţilor.
Avînd în vedere aceste dispoziţii legale, constatăm că legiuitorul acordă un rol primordial în protejarea drepturilor şi libertăţilor omului anume avocatului. Acesta este exponentul unei profesii accesibile doar persoanelor bine pregătite şi care se ghidează de anumite standarde deontologice, iar în caz de nesocotire a acestor standarde suportă sancţiuni disciplinare şi pecuniare. Aceste constatări nu sunt, însă, valabile pentru persoanele care, deşi sunt licenţiate în drept și ar avea dreptul la asistenţă juridică calificată, ar putea cauza prejudicii celor pe care îi reprezintă în instanță, fără a suporta vreo consecinţă. În cel mai rău caz, despăgubirile s-ar putea limita la capitalul social al persoanei juridice, care, în cazul unui SRL, nu depăşeşte 5400 lei. Or, asigurarea unei asistenţe juridice de calitate îndoielnică vine în contradicţie cu politicile pe care le promovează statul.
Cît priveşte reprezentarea în instanţă prin intermediul asociaţiilor obşteşti, subliniem faptul că Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, art.35 alin. (1), prevede că asociaţiile obşteşti sunt în drept să acorde asistenţă juridică calificată, cu excepţia reprezentării în cadrul procesului penal şi contravenţional. Această dispoziţie este în corespundere cu scopul instituirii asociaţiilor obşteşti, determinat prin art. 2 din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti. Însă introducerea unor dispoziţii în Codul de procedură civilă, prin care asociaţia obştească ar fi în drept să exercite atribuţia de reprezentare în procesul civil, contravine scopului instituirii acestor asociaţii, presupunînd realizarea unui profit.
Coraborînd prevederile proiectului de lege cu cadrul normativ internațional, evidențiem faptul că, în conformitate cu pct. 5 din Rezoluţia nr. (78) 8 a Comitetului de Ministri către statele-membre privind asistenţa juridică şi consultanţa juridică, asistenţa juridică trebuie întotdeauna să presupună concursul unei persoane calificate pentru exercitarea unei profesii juridice conform reglementărilor statului interesat, nu doar atunci cînd sistemul naţional de asistenţă juridică implică un asemenea concurs, dar şi atunci cînd reprezentarea părţilor în faţa unei jurisdicţii a statului interesat trebuie, în mod obligatoriu, să fie asigurată de o asemenea persoană conform legii acelui stat.
Prevederile proiectului de lege pentru modificarea Codului de procedură civilă vin în contradicţie cu dispoziţiile acestei rezoluţii, deoarece serviciile de asistenţă juridică prestate de către alţi subiecţi, în afară de avocaţi, ar putea afecta grav calitatea actului justiţiei, fapt confirmat prin practicile constatate pînă în anul 2010.
De asemenea, proiectul vine în contradicţie și cu jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale (Hotărîrea Curții Constituționale nr.3 din 10.02.2011) prin care se recunosc drept constituţionale prevederile referitoare la acordarea asistenţei juridice în instanţele judecătoreşti doar de către avocaţi.
Concluzionînd, subliniem că impactul pe care îl poate avea acest proiect de lege necesită a fi analizat prin prisma următoarelor aspecte:
a) instituirea posibilităţii prin care persoanele să fie reprezentate în proces de către un reprezentant, licenţiat în drept, cu care se află în raporturi de rudenie pînă la gradul III, va fi recepţionată pozitiv de către populaţie, care ar putea apela la persoane în care au o mai mare încredere şi ale căror servicii ar putea fi gratuite. Eventuale consecinţe negative legate de neprofesionalismul acestor reprezentanţi ar fi la un nivel redus datorită numărului nesemnificativ de asemenea cazuri de reprezentare;
b) cît priveşte posibilitatea participării reprezentantului în alte cazuri decît cele în care se constată un grad de rudenie între reprezentant şi reprezentat, astfel de prevederi ar afecta profund calitatea actului de justiţie în general şi, în special, eficienţa dreptului la apărare, de care urmează să beneficieze persoanele care au nevoie de asistenţă juridică calificată într-un proces civil. Acordarea dreptului de a fi reprezentanţi în procesele civile persoanelor juridice care prestează servicii de consultanţă şi asistenţă juridică ar însemna revenirea la situaţia existentă pînă în anul 2010. În acest caz orice absolvent al facultăţii de drept, indiferent de gradul de pregătire, ar putea dobîndi calitatea de reprezentant, şi atunci, avînd în vedere problemele grave care se constată şi în învăţămîntul superior, calitatea serviciilor prestate ar putea fi una cel puţin dubioasă. Legiuitorul însă, prin reformele care le promovează, trebuie să creeze un cadru legal adecvat pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate de către avocaţi şi nu pentru introducerea unor elemente care ar înrăutăţi situaţia.
de analiză și prevenire a corupției
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
CNI nu va verifica averea de peste hotare a lui Vladimi...
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au respins solicitarea deputatului comunist Grigore Petrenco de a verifica averea lui Vladimir Plahotniuc, pe care acesta ar deţine-o în Franţa, dar nu a inclus-o în declarația de avere acum doi ani, când era deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat. Potrivit vicepreședintelui CNI, Victor Strătilă, parlamentarul nu a confirmat acuzațiile cu documente. Reprezentantul Comisiei susține că Grigore Petrenco ar urmări interese electorale.
Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău...
Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) care a înlocuit numele ”Plahotniuc” cu ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon nu a fost sancționat. Președintele instanței a motivat că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată, deoarece de la data săvârșirii abaterii disciplinare a expirat termenul de prescripție.
Procurorii vor fi reprezentați în Consiliul de Integrit...
Viitorul Consiliu de Integritate, instituție care urmează să fie creată până la finalul acestei luni și care va avea misiunea să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, are deja primul membru. Este vorba despre procurorul Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, desemnat prin hotărârea CSP din 11 august 2016.
Ce se ascunde în spatele afacerilor de pe piața farmace...
Situația de pe piața farmaceutică din R. Moldova este alarmantă, atenționează comisia parlamentară de anchetă privind examinarea situației pe această piață. Portalul "Moldova Curată” a făcut rost de raportul acestei comisii care dezvăluie ce se ascunde în spatele medicamentelor care ne sunt administrate atunci când ne îmbolnăvim.
Aici așteptăm comentariul tău!