Șefa Trezoreriei de la Cantemir și-a depus mandatul de consilier raional, după ce a fost verificată de CNI
Încă un funcționar public și-a depus mandatul de consilier local, după ce a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI). Este vorba despre Tatiana Verdeș, fost șef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Teritorial Cantemir, care deține în prezent funcția de șefă la Direcția Trezoreria Teritorială din Cantemir. Funcționara era până în prezent și consilier raional din partea Partidului Liberal Democrat, însă și-a depus mandatul după ce CNI a inițiat un control pe numele ei pentru incompatibilitate de funcții. Anterior, alți câțiva consilieri din diferite raioane au renunțat la mandate în favoarea funcțiilor publice în urma deciziilor CNI.
Acest lucru a fost confirmat de secretariatul Consiliului raional, de unde am fost informați că cererea de depunere a mandatului a fost expediată la Comisia Electorală Centrală, care urmează să ia act de aceasta. În consecință, CNI a clasat cauza și nu a sancționat-o pe șefa Trezoreriei de la Cantemir, deși anterior, în cazuri similare, a emis hotărâri de constatare a incompatibilității de funcții. Potrivit Legii cu privire la funcția publică, funcționarul nu are dreptul să ocupe și alte posturi remunerate, iar situația de incompatibilitate urmează să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariţiei. Dacă nu a eliminat incompatibilitatea în termen de o lună, funcţionarul public este destituit, mai prevede legea.
Deși CNI a constatat nesoluționarea situației de incompatibilitate în termen, a dispus clasarea cauzei în legătură cu „soluționarea situației de incompatibilitate”.
De la consilier local, la consilier raional
Tatiana Verdeș a fost, în perioada 2011-2015, şi consilier local în satul Gotești, raionul Cantemir, deținând în același timp funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Fiscal de la Cantemir. Din august 2014, aceasta a fost numită șefă la Direcția Trezoreria Teritorială Cantemir, iar în iunie 2015 a fost aleasă consilier raional la Cantemir.
Solicitată anterior de Moldova Curată la acest subiect, Tatiana Verdeș era sigură că nu se afla în situație de incompatibilitate. După decizia CNI însă ea a spus doar că a hotărât să își depună mandatul de consilier raional, și a declarat pentru Moldova Curată că nu dorește să mai comenteze această situație. ”Ținând cont de circumstanțele expuse și întru evitarea inițierii unei noi proceduri de control, la data de 17.06.2016 am depus cerere către Comisia Electorală Centrală, prin care am inițiat procedura de depunere a mandatului de consilier în Consiliul raional Cantemir”, se spune într-o notă expediată de către Tatiana Verdeș Comisiei Naționale de Integritate.
Indemnizații de câteva mii de lei pentru participarea la ședințele Consiliului local
În 2014, Tatiana Verdeș a primit indemnizaţii în valoare de 1200 de lei, potrivit declaraţiei sale de venituri şi proprietăţi, iar în 2015 – 450 de lei. În total, pe parcursul mandatului său de consilier local la Gotești, în perioada 2011-2015, ea a beneficiat de indemnizații de 3602 lei și de o indemnizației unică la expirarea mandatului de 7143 de lei.
În ceea ce priveşte indemnizaţiile pe care consilierii le primesc pentru participarea la şedinţe, funcţionara declara anterior că acestea nu sunt plăți și nu pot fi considerate remunerări. Potrivit ei, jumătate dintre funcţionarii din Republica Moldova s-ar afla în situaţii similare, astfel că ar trebui dizolvate toate consiliile în acest caz.
CNI vs. funcționarii cu mandate de consilieri – o luptă continuă
Anterior, CNI a emis acte de constatare diferite în cazuri similare în care angajați ai oficiilor teritoriale ale inspectoratelor fiscale dețineau și funcții de consilieri. Astfel, în cazul șefului adjunct al IFS Ștefan Vodă, Alexei Negru, care și-a depus mandatul de consilier local în timpul controlului, CNI a decis clasarea dosarului, iar în cazul șefului IFS Edineț, Valeriu Diacioc, care este și consilier raional, s-a stabilit incompatibilitate de funcții.
Curtea de Apel a pronunțat recent o hotărâre prin care a dat dreptate Comisiei Naționale de Integritate, în cazul șefului IFS Ungheni, Victor Reznic, care deține în același timp și funcția de consilier raional. Instanța a decis că funcționarul se afla în incompatibilitate de funcții, așa cum a constatat CNI.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procuror care locuiește în sediul Procuraturii
Noul procuror al raionului Șoldănești, Petru Botnaru, ales în funcție acum o lună, locuiește în sediul procuraturii, deoarece autoritățile locale încă nu i-au repartizat o locuință de serviciu. Botnaru nu se arată deranjat de această situație și spune că timpul va arăta ce va fi în continuare și unde va locui. Petru Botnaru a venit la Șoldănești de la Nisporeni, unde a condus procuratura teritorială timp de două mandate. „Aș fi candidat încă o dată, dar legea nu-mi permite să fac acest lucru pentru a treia oară”, a explicat Botnaru mutarea la Șoldănești. El a fost ales de Consiliul Superior al Procurorilor să ocupe această funcție după ce contracandidatul său, Vladimir Erhan, s-a retras din concurs pe ultima sută de metri, chiar dacă la evaluare acumulase cel mai mare punctaj.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Un nou membru al Consiliului de Integritate al ANI – Vi...
Consiliul de Integritate (CI), care va alege președintele și vice-președintele viitoarei Autorități Naționale de Integritate (ANI), are încă un membru desemnat. Este vorba despre președintele Consililui Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, numit în această funcție de instituția pe care o conduce, la ședința din 6 septembrie 2016.
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Proiectul de lege care interzice funcționarilor publici...
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a deputatului Iurie Bolboceanu, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 88 din 04.03.2013), prin care se pretinde eficientizarea procesului de declarare şi control al intereselor personale. Astfel, se propun modificări și completări la Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, la Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese și la Codul Penal.