Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei

Arhiva 1 august 2016 449
Comisia Națională de Integritate va fi dizovată și va fi creată Autoritatea Națională de Integritate

Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.



Astfel, președintele ANI va avea un salariu egal cu 4 salarii medii pe economie. În prezent, acest indicator constituie în Republica Moldova 5050 lei, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Un calcul simplu arată că retribuția lunară va urca la 20 de mii de lei. Pentru comparație, în prezent, actualul președinte al CNI, Anatolie Donciu, ridică lunar un salariu de 7 mii de lei, potrivit declarației sale de avere. Acolo Anatolie Donciu a indicat un venit anual din salariu de 85 046 lei.

Vicepreședintele ANI va avea un salariu egal cu 3,7 salarii medii pe economie, adică de aproximativ 18 600 lei, în comparației cu aproximativ 6 200 de lei, care este salariul actual al vicepreședintelui CNI, Victor Strătilă.

Ianina Spinei: ”Există riscul ca legile noi să fie utilizate ca o bâtă împotriva adversarilor politici”

Un inspector principal de integritate (ei vor fi în total 30, după cum a anunțat anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari) va ridica 3,2 salarii medii pe economie, un inspector superior –  3 salarii și un simplu inspector de integritate – 2,8 salarii medii pe economie, adică retribuțiile lor vor varia între 14 și 16 mii de lei lunar. Salariile actualilor șefi de direcție din cadrul CNI variază între 8500 și 11 000 lei. Modificările salariale au fost operate în Legea cu privire la sistemul de salarizare, publicate la 30 iulie în Monitorul Oficial.

Numiți pe 5 ani, fără dreptul la un nou mandat

Președintele și vice-președintele ANI vor fi numiți în funcție de președintele Republicii Moldova, la propunerea unui Consiliul de Integritate, format din 7 membri, între care va fi câte un reprezentat al Parlamentului, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Congresului Autorităților Locale și doi reprezentanți ai societății civile. Deși inițial fusese propus și un reprezentat al presei, această prevedere a fost eliminată ulterior. 

Atât durata mandatului membrilor Consiliului de Integritate, cât și a mandatelor conducerii ANI va fi de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt termen. Candidații la funcțiile de conducere ale ANI trebuie să nu fi fost membri de partid în ultimii 2 ani până la anunțarea concursului și să nu fi fost colaboratori operativi sau agenți sub acoperire ai serviciilor de informații, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991, adică în perioada Uniunii Sovietice. De asemenea, nu vor putea fi aleși în aceste funcții cei care au încălcat regimul conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor și persoanele în privința cărora există o hotărâre irevocabilă de confiscare a averii nejustificate.

Inspectorii de integritate – testați la poligraf

Inspectorii de integritate vor fi cei care vor verifica în mod efectiv declarațiile de avere și interese personale ale demnitarilor. Candidații la aceste funcții vor trece, între altele, testul la detectorul de minciuni și vor trebui să depună declarații de integritate. Aceștia vor fi aleși în baza unui concurs, al cărui regulament va trebui elaborat de Consiliul de Integritate.

Președintele și vice-președintele ANI nu vor avea dreptul să le dea dispoziții inspectorilor de integritate referitoare la controalele pe care le vor efectua și orice tentativă de acest gen va trebui comunicată Consiliului de Integritate. Dar conducerea CNI va putea face sesizări pentru inițierea din oficiu a controalelor.

De asemenea, ANI va trebui să verifice în mod prioritar declarațiile persoanelor cu demnitate publică, în proporție de cel puțin 40 la sută din controalele efectuate pe parcursul unui an calendaristic. Această propunere a fost înaintată de ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, la una dintre dezbaterile organizate înainte de votarea pachetului de integritate, deși nu a fost susținută de reprezentații CNI.

Totodată, declarațiile supuse controlului vor fi repartizate în mod aleatoriu inspectorilor de integritate, printr-un sistem electronic de distribuție. Inspectorii de integritate vor putea aplica sancțiuni contravenționale pentru ne-depunerea declarațiilor sau depunerea cu întârziere.

Averea nejustificată va putea fi confiscată și de la moștenitori

Dacă în urma controlului se va constata existența averii nejustificate, inspectorul de integritate va depune o cerere în instanță de confiscare a valorii acesteia și va putea cere măsuri de asigurare pe perioada examinării cauzei civile. Averea nejustificată va putea fi confiscată și de la moștenitori. Cazurile în care ar putea fi vizați președintele, președintele Parlamentului, prim-ministrul, procurorul general, judecătorii Curții Constituționale sau președintele Consiliului Superior al Magistraturii vor fi examinate la Curtea Supremă de Justiție.

În cazul ne-declarării sau ne-soluționării situației de conflict de interese, inspectorul de integritate va încheia un proces verbal cu privire la contravenție și îl va trimite în instanța pentru examinare. ANI va informa conducerea instituției, care va trebui să inițieze procedură disciplinară în privința persoanei care a admis un conflict de interese, până la demiterea acesteia.

Părerea expertului: ”Nivelul de salarizare nu este cel mai relevant atunci când vorbim despre asigurarea independenței instituției”

În opinia Ianinei Spinei, expertă Transparency Internațional, nivelul de salarizare al membrilor ANI este important, dar nu este cel mai relevant pentru asigurarea independenței instituției. Ea se arată îngrijorată de faptul că prevederile pachetului de integritate ar putea fi utilizate în scopuri politice, deși acestea răspund mai multor cerințe pentru asigurarea independenței și eficienței în sistemul de integritate. ”Aceste prevederi sunt absolut normale pentru un stat democratic, unde trebuie să funcționeze legea. Dar în situația de astăzi, constatăm că ne apropiem tot mai mult de un stat autocratic și în aceste circumstanțe există riscul ca legile în cauză să fie utilizate ca o bâtă  împotriva adversarilor politici, a persoanelor incomode”, spune Ianina Spinei.

De asemenea, experta consideră că nu a fost tomai oportună includerea în lege a cifrei de cel puțin 40 la sută din volumul controalelor anuale efectuate de ANI – față de persoanele cu demnitate publică. Deși este de acord cu faptul că demnitarii care ocupă funcții de răspundere importante ar trebui în primul rând verificați, Ianina Spinei crede că introducere unei cote este cel puțin stranie.

Adoptarea pachetului de integritate era așteptată încă în 2015, urmând ca acesta să intre în vigoare la începutul anului 2016, însă a fost respinsă în mai multe rânduri de Guvern, pentru că nu ar fi existat consens politic.

Legile privind reformarea CNI și modificările la legislația privind declararea averilor și intereselor personale au fost elaborate cu sprijinul societății civile, preluând experiența României. Acestea au fost adoptate în lectură finală la 17 iunie 2016, fiind una dintre condițiile puse de Guvernul României pentru acordarea unui împrumut de 150 de milioane de euro Guvernului de la Chișinău.

Natalia Enache

Inspectorii de integritate vor fi selectați în bază de concurs și vor fi testați cu detectorul de minciuni



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Şeful Fiscului din Căuşeni ar putea rămâne fără funcţie

Încă un șef de la Fisc este suspectat că se află în incompatibilitate de funcţii, după ce alte două persoane cu posturi similare s-au aflat în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Anatolie Niţelea, care în luna august 2015 a devenit şeful Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) Căuşeni, este şi consilier raional. CNI a stabilit că funcţionarul admite o incompatibilitate, iar din această cauză riscă să-şi piardă funcţia. În situații similare se află și şefii Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) din raioanele Cahul şi Ungheni.

24 ianuarie 2016
539
Arhiva

Procurorul general a dispus începerea urmăririi penale...

Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.  

06 ianuarie 2015
2006
Arhiva

Legislativul a renunţat la portretele domnitorilor

Secretariatul Parlamentului a retras de pe site-ul Legislativului cererile iniţiale referitoare la achiziţionarea serviciilor de deservire a delegaţiilor oficiale, după ce Moldova Curată a semnalat nereguli la întocmirea criteriilor de selectare. La o zi de la apariţia articolului «Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără servicii de deservire a delegaţiilor oficiale sau portrete de domnitori?» cererile au fost înlocuite cu altele, care conţin condiţii generale și nu se mai referă strict la felul în care trebuie să arate pereţii restaurantelor sau la ce tablouri trebuie atârnate pe pereţi.

23 februarie 2016
509
Arhiva

Dumitru Visterniceanu despre tăierea finanțării europen...

Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților ar fi putut fi publicate mai devreme și că nu a fost niciun motiv ca să nu fie făcute publice din timp.

20 octombrie 2017
441