Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei

Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.

Astfel, președintele ANI va avea un salariu egal cu 4 salarii medii pe economie. În prezent, acest indicator constituie în Republica Moldova 5050 lei, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Un calcul simplu arată că retribuția lunară va urca la 20 de mii de lei. Pentru comparație, în prezent, actualul președinte al CNI, Anatolie Donciu, ridică lunar un salariu de 7 mii de lei, potrivit declarației sale de avere. Acolo Anatolie Donciu a indicat un venit anual din salariu de 85 046 lei.

Vicepreședintele ANI va avea un salariu egal cu 3,7 salarii medii pe economie, adică de aproximativ 18 600 lei, în comparației cu aproximativ 6 200 de lei, care este salariul actual al vicepreședintelui CNI, Victor Strătilă.

Ianina Spinei: ”Există riscul ca legile noi să fie utilizate ca o bâtă împotriva adversarilor politici”

Un inspector principal de integritate (ei vor fi în total 30, după cum a anunțat anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari) va ridica 3,2 salarii medii pe economie, un inspector superior –  3 salarii și un simplu inspector de integritate – 2,8 salarii medii pe economie, adică retribuțiile lor vor varia între 14 și 16 mii de lei lunar. Salariile actualilor șefi de direcție din cadrul CNI variază între 8500 și 11 000 lei. Modificările salariale au fost operate în Legea cu privire la sistemul de salarizare, publicate la 30 iulie în Monitorul Oficial.

Numiți pe 5 ani, fără dreptul la un nou mandat

Președintele și vice-președintele ANI vor fi numiți în funcție de președintele Republicii Moldova, la propunerea unui Consiliul de Integritate, format din 7 membri, între care va fi câte un reprezentat al Parlamentului, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Congresului Autorităților Locale și doi reprezentanți ai societății civile. Deși inițial fusese propus și un reprezentat al presei, această prevedere a fost eliminată ulterior. 

Atât durata mandatului membrilor Consiliului de Integritate, cât și a mandatelor conducerii ANI va fi de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt termen. Candidații la funcțiile de conducere ale ANI trebuie să nu fi fost membri de partid în ultimii 2 ani până la anunțarea concursului și să nu fi fost colaboratori operativi sau agenți sub acoperire ai serviciilor de informații, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991, adică în perioada Uniunii Sovietice. De asemenea, nu vor putea fi aleși în aceste funcții cei care au încălcat regimul conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor și persoanele în privința cărora există o hotărâre irevocabilă de confiscare a averii nejustificate.

Inspectorii de integritate – testați la poligraf

Inspectorii de integritate vor fi cei care vor verifica în mod efectiv declarațiile de avere și interese personale ale demnitarilor. Candidații la aceste funcții vor trece, între altele, testul la detectorul de minciuni și vor trebui să depună declarații de integritate. Aceștia vor fi aleși în baza unui concurs, al cărui regulament va trebui elaborat de Consiliul de Integritate.

Președintele și vice-președintele ANI nu vor avea dreptul să le dea dispoziții inspectorilor de integritate referitoare la controalele pe care le vor efectua și orice tentativă de acest gen va trebui comunicată Consiliului de Integritate. Dar conducerea CNI va putea face sesizări pentru inițierea din oficiu a controalelor.

De asemenea, ANI va trebui să verifice în mod prioritar declarațiile persoanelor cu demnitate publică, în proporție de cel puțin 40 la sută din controalele efectuate pe parcursul unui an calendaristic. Această propunere a fost înaintată de ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, la una dintre dezbaterile organizate înainte de votarea pachetului de integritate, deși nu a fost susținută de reprezentații CNI.

Totodată, declarațiile supuse controlului vor fi repartizate în mod aleatoriu inspectorilor de integritate, printr-un sistem electronic de distribuție. Inspectorii de integritate vor putea aplica sancțiuni contravenționale pentru ne-depunerea declarațiilor sau depunerea cu întârziere.

Averea nejustificată va putea fi confiscată și de la moștenitori

Dacă în urma controlului se va constata existența averii nejustificate, inspectorul de integritate va depune o cerere în instanță de confiscare a valorii acesteia și va putea cere măsuri de asigurare pe perioada examinării cauzei civile. Averea nejustificată va putea fi confiscată și de la moștenitori. Cazurile în care ar putea fi vizați președintele, președintele Parlamentului, prim-ministrul, procurorul general, judecătorii Curții Constituționale sau președintele Consiliului Superior al Magistraturii vor fi examinate la Curtea Supremă de Justiție.

În cazul ne-declarării sau ne-soluționării situației de conflict de interese, inspectorul de integritate va încheia un proces verbal cu privire la contravenție și îl va trimite în instanța pentru examinare. ANI va informa conducerea instituției, care va trebui să inițieze procedură disciplinară în privința persoanei care a admis un conflict de interese, până la demiterea acesteia.

Părerea expertului: ”Nivelul de salarizare nu este cel mai relevant atunci când vorbim despre asigurarea independenței instituției”

În opinia Ianinei Spinei, expertă Transparency Internațional, nivelul de salarizare al membrilor ANI este important, dar nu este cel mai relevant pentru asigurarea independenței instituției. Ea se arată îngrijorată de faptul că prevederile pachetului de integritate ar putea fi utilizate în scopuri politice, deși acestea răspund mai multor cerințe pentru asigurarea independenței și eficienței în sistemul de integritate. ”Aceste prevederi sunt absolut normale pentru un stat democratic, unde trebuie să funcționeze legea. Dar în situația de astăzi, constatăm că ne apropiem tot mai mult de un stat autocratic și în aceste circumstanțe există riscul ca legile în cauză să fie utilizate ca o bâtă  împotriva adversarilor politici, a persoanelor incomode”, spune Ianina Spinei.

De asemenea, experta consideră că nu a fost tomai oportună includerea în lege a cifrei de cel puțin 40 la sută din volumul controalelor anuale efectuate de ANI – față de persoanele cu demnitate publică. Deși este de acord cu faptul că demnitarii care ocupă funcții de răspundere importante ar trebui în primul rând verificați, Ianina Spinei crede că introducere unei cote este cel puțin stranie.

Adoptarea pachetului de integritate era așteptată încă în 2015, urmând ca acesta să intre în vigoare la începutul anului 2016, însă a fost respinsă în mai multe rânduri de Guvern, pentru că nu ar fi existat consens politic.

Legile privind reformarea CNI și modificările la legislația privind declararea averilor și intereselor personale au fost elaborate cu sprijinul societății civile, preluând experiența României. Acestea au fost adoptate în lectură finală la 17 iunie 2016, fiind una dintre condițiile puse de Guvernul României pentru acordarea unui împrumut de 150 de milioane de euro Guvernului de la Chișinău.

Natalia Enache

Inspectorii de integritate vor fi selectați în bază de concurs și vor fi testați cu detectorul de minciuni