Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei

Arhiva 1 august 2016 818
Comisia Națională de Integritate va fi dizovată și va fi creată Autoritatea Națională de Integritate

Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.



Astfel, președintele ANI va avea un salariu egal cu 4 salarii medii pe economie. În prezent, acest indicator constituie în Republica Moldova 5050 lei, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Un calcul simplu arată că retribuția lunară va urca la 20 de mii de lei. Pentru comparație, în prezent, actualul președinte al CNI, Anatolie Donciu, ridică lunar un salariu de 7 mii de lei, potrivit declarației sale de avere. Acolo Anatolie Donciu a indicat un venit anual din salariu de 85 046 lei.

Vicepreședintele ANI va avea un salariu egal cu 3,7 salarii medii pe economie, adică de aproximativ 18 600 lei, în comparației cu aproximativ 6 200 de lei, care este salariul actual al vicepreședintelui CNI, Victor Strătilă.

Ianina Spinei: ”Există riscul ca legile noi să fie utilizate ca o bâtă împotriva adversarilor politici”

Un inspector principal de integritate (ei vor fi în total 30, după cum a anunțat anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari) va ridica 3,2 salarii medii pe economie, un inspector superior –  3 salarii și un simplu inspector de integritate – 2,8 salarii medii pe economie, adică retribuțiile lor vor varia între 14 și 16 mii de lei lunar. Salariile actualilor șefi de direcție din cadrul CNI variază între 8500 și 11 000 lei. Modificările salariale au fost operate în Legea cu privire la sistemul de salarizare, publicate la 30 iulie în Monitorul Oficial.

Numiți pe 5 ani, fără dreptul la un nou mandat

Președintele și vice-președintele ANI vor fi numiți în funcție de președintele Republicii Moldova, la propunerea unui Consiliul de Integritate, format din 7 membri, între care va fi câte un reprezentat al Parlamentului, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Congresului Autorităților Locale și doi reprezentanți ai societății civile. Deși inițial fusese propus și un reprezentat al presei, această prevedere a fost eliminată ulterior. 

Atât durata mandatului membrilor Consiliului de Integritate, cât și a mandatelor conducerii ANI va fi de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt termen. Candidații la funcțiile de conducere ale ANI trebuie să nu fi fost membri de partid în ultimii 2 ani până la anunțarea concursului și să nu fi fost colaboratori operativi sau agenți sub acoperire ai serviciilor de informații, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991, adică în perioada Uniunii Sovietice. De asemenea, nu vor putea fi aleși în aceste funcții cei care au încălcat regimul conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor și persoanele în privința cărora există o hotărâre irevocabilă de confiscare a averii nejustificate.

Inspectorii de integritate – testați la poligraf

Inspectorii de integritate vor fi cei care vor verifica în mod efectiv declarațiile de avere și interese personale ale demnitarilor. Candidații la aceste funcții vor trece, între altele, testul la detectorul de minciuni și vor trebui să depună declarații de integritate. Aceștia vor fi aleși în baza unui concurs, al cărui regulament va trebui elaborat de Consiliul de Integritate.

Președintele și vice-președintele ANI nu vor avea dreptul să le dea dispoziții inspectorilor de integritate referitoare la controalele pe care le vor efectua și orice tentativă de acest gen va trebui comunicată Consiliului de Integritate. Dar conducerea CNI va putea face sesizări pentru inițierea din oficiu a controalelor.

De asemenea, ANI va trebui să verifice în mod prioritar declarațiile persoanelor cu demnitate publică, în proporție de cel puțin 40 la sută din controalele efectuate pe parcursul unui an calendaristic. Această propunere a fost înaintată de ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, la una dintre dezbaterile organizate înainte de votarea pachetului de integritate, deși nu a fost susținută de reprezentații CNI.

Totodată, declarațiile supuse controlului vor fi repartizate în mod aleatoriu inspectorilor de integritate, printr-un sistem electronic de distribuție. Inspectorii de integritate vor putea aplica sancțiuni contravenționale pentru ne-depunerea declarațiilor sau depunerea cu întârziere.

Averea nejustificată va putea fi confiscată și de la moștenitori

Dacă în urma controlului se va constata existența averii nejustificate, inspectorul de integritate va depune o cerere în instanță de confiscare a valorii acesteia și va putea cere măsuri de asigurare pe perioada examinării cauzei civile. Averea nejustificată va putea fi confiscată și de la moștenitori. Cazurile în care ar putea fi vizați președintele, președintele Parlamentului, prim-ministrul, procurorul general, judecătorii Curții Constituționale sau președintele Consiliului Superior al Magistraturii vor fi examinate la Curtea Supremă de Justiție.

În cazul ne-declarării sau ne-soluționării situației de conflict de interese, inspectorul de integritate va încheia un proces verbal cu privire la contravenție și îl va trimite în instanța pentru examinare. ANI va informa conducerea instituției, care va trebui să inițieze procedură disciplinară în privința persoanei care a admis un conflict de interese, până la demiterea acesteia.

Părerea expertului: ”Nivelul de salarizare nu este cel mai relevant atunci când vorbim despre asigurarea independenței instituției”

În opinia Ianinei Spinei, expertă Transparency Internațional, nivelul de salarizare al membrilor ANI este important, dar nu este cel mai relevant pentru asigurarea independenței instituției. Ea se arată îngrijorată de faptul că prevederile pachetului de integritate ar putea fi utilizate în scopuri politice, deși acestea răspund mai multor cerințe pentru asigurarea independenței și eficienței în sistemul de integritate. ”Aceste prevederi sunt absolut normale pentru un stat democratic, unde trebuie să funcționeze legea. Dar în situația de astăzi, constatăm că ne apropiem tot mai mult de un stat autocratic și în aceste circumstanțe există riscul ca legile în cauză să fie utilizate ca o bâtă  împotriva adversarilor politici, a persoanelor incomode”, spune Ianina Spinei.

De asemenea, experta consideră că nu a fost tomai oportună includerea în lege a cifrei de cel puțin 40 la sută din volumul controalelor anuale efectuate de ANI – față de persoanele cu demnitate publică. Deși este de acord cu faptul că demnitarii care ocupă funcții de răspundere importante ar trebui în primul rând verificați, Ianina Spinei crede că introducere unei cote este cel puțin stranie.

Adoptarea pachetului de integritate era așteptată încă în 2015, urmând ca acesta să intre în vigoare la începutul anului 2016, însă a fost respinsă în mai multe rânduri de Guvern, pentru că nu ar fi existat consens politic.

Legile privind reformarea CNI și modificările la legislația privind declararea averilor și intereselor personale au fost elaborate cu sprijinul societății civile, preluând experiența României. Acestea au fost adoptate în lectură finală la 17 iunie 2016, fiind una dintre condițiile puse de Guvernul României pentru acordarea unui împrumut de 150 de milioane de euro Guvernului de la Chișinău.

Natalia Enache

Inspectorii de integritate vor fi selectați în bază de concurs și vor fi testați cu detectorul de minciuni



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Socru şi ginere la primăria din Bârnova

Primarul satului Bârnova din raionul Ocniţa activează într-o instituţie cu ginerele său, care este secretar al consiliului local. Deşi experţii anticorupţie afirmă că ambii încalcă regimul juridic al conflictului de interese, socrul fiind persoană cu funcţie de demnitate publică, iar ginerele - funcţionar public, alesul local respinge aceste argumente. Valeriu Scutelnic motivează că atunci când a fost angajat la primărie, secretarul consiliului nu îi era ginere. Pentru comparaţie, în România, un primar aflat într-o situaţie similară, a ajuns să fie condamnat.

21 martie 2016
1240
Arhiva

Profil candidat: Ivanna Koksal

Integritate în activitatea politică

19 ianuarie 2019
1753
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Instanța de judecată a decis comasarea dosarelor fotoju...

După mai multe amânări, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis comasarea dosarelor fotojurnalistului Constantin Grigoriță privind îngrădirea accesului la informație contra lui Igor Dodon și contra Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Decizia vine după ce examinarea în fond a cauzei a fost amânată de patru ori. Conform deciziei semnată de președinta ședinței, judecătoarea Speranța Clima, posibilitatea de conexare și examinare în aceeași procedură a dosarelor este ”oportună datorită faptului că necesită aplicarea aceleiași proceduri de soluționare, implică participarea acelorași părți, au la bază aceleași probe, iar conexarea lor va contribui la examinarea rapidă și justă a litigiilor.”

12 februarie 2018
1037
Arhiva

Un fost primar cere de la un jurnalist jumătate de mili...

Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.

02 martie 2015
1247
Arhiva

Profil candidat: Inga Grigoriu

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
907
Arhiva

Consiliera socialistă Eugenia Ceban și-a construit o ca...

Eugenia Ceban, consilieră pe lista socialiștilor, pledează în Consiliul Municipal Chișinău (CMC) pentru susținerea categoriilor sociale cu venituri mici: fie că sunt angajați în sistemul bugetar, fie că sunt persoane în etate care trăiesc din pensii mizere. Consiliera locuiește într-o casă nouă și modernă situată în localitatea Tohatin, municipiul Chișinău, care a fost ridicată în doar trei ani.

03 octombrie 2017
2739