Şeful Direcţiei Educaţie Buiucani: milioane pe conturi neobservate de CNI şi averi pe numele rudelor
Șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, are o serie de proprietăți trecute pe numele fiicelor sale, iar pe conturile sale bancare s-au aflat anul trecut milioane de lei. Fiicele sale, acum persoane majore, au fost împroprietărite încă de pe vremea când aveau 5 şi, respectiv, 10 ani. Iar la maturitate, adică la vârsta de 17 si 22 de ani, s-au mai ales cu câte un apartament cu 4 camere, ambele într-un bloc nou din Centrul Chișinăului. Acum, Ion Vrânceanu este una dintre cele trei persoane care au dosare penale deschise în baza unui articol nou din legislația moldovenească - ”îmbogățire ilicită”. El este suspendat din funcție pe durata anchetei, însă se judecă pentru restabilire.
A donat casa fiicelor sale, când acestea aveau 5 și 10 ani
Ion Vrânceanu conduce Direcția Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău din anul 1997. De atunci averea familiei sale a crescut constant. Astfel, în prezent el locuiește în orașul Durlești într-un imobil cu două nivele, care are o istorie destul de încâlcită. Mai întâi, în anul 1999, casa a aparținut lui Ion Vrânceanu și soției sale, potrivit datelor de la Cadastru, apoi, un an mai târziu, în 2000, ei au donat-o, împreună cu terenul adiacent și cu construcția accesorie folosită ca bucătărie de vară, celor două fiice. Atunci ele aveau 5 și, respectiv, 10 ani. Casa a rămas până în prezent în proprietatea fiicelor, iar familia continuă să locuiască acolo și astăzi. Acolo, în decembrie 2014 ofițerii CNA au efectuat percheziții.
Schemă: casă a lui Ion Vrânceanu trecută în 8 ani prin mâinile a 4 proprietari
Un alt imobil care aparține lui Ion Vrânceanu este o casă cu două nivele nefinalizată, de pe strada Onisifor Ghibu din sectorul Buiucani. Şeful Direcţiei Educaţie a obținut titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren la 22 mai 2000, însă a făcut înregistrarea de rigoare la Cadastru abia peste jumătate de an, având de gând, probabil, să treacă terenul și casa pe numele altei persoane. Astfel, două săptămâni mai târziu, terenul și casa au fost donate unei persoane cu numele Lilian Istrati, care, potrivit unor angajați ai Direcției Educație Buiucani, ar fi nepotul și finul de cununie al lui Ion Vrânceanu. Istrati, 4 ani mai târziu, a vândut totul unor pensionari. Peste 5 luni imobilul a ajuns din nou la familia Vrânceanu. Pensionarii au donat casa și terenul (la 14.04.2005) uneia dintre fiicele lui Ion Vrânceanu. Fiica, la rândul său, a vândut cele două bunuri în 2008 tatălui său. Astfel, astăzi, la Cadastru Ion Vrânceanu figurează ca proprietar al terenului și casei de pe Onisifor Ghibu.
Această casă, nefinalizată, este singurul imobil care apare în declarația de avere pe 2013 a lui Ion Vrânceanu și care, potrivit documentului, valorează 945 de mii de lei.
Fiicele, fete cu zestre
În declarația de avere pentru anul 2012 Ion Vrânceanu a indicat că are la întreținere două persoane - fiicele sale. Atunci ele aveau 17 și, respectiv, 22 de ani, dar dețineau deja câte un apartament cu 4 camere fiecare. Fiindcă a declarat că le are în întreținerea sa, Ion Vrânceanu era obligat să declare și averile lor. Cele două apartamente sunt în același bloc, construit relativ recent, pe bd. Renașterii Naționale, lângă Circ. Locuințele au câte 4 camere, au fost procurate în același timp, în 2008, au suprafețe de peste 120 m.p. și valorează, potrivit bazei de date de la Cadastru, peste 800 de mii de lei.
Spălătoria Grădiniței nr. 18, înstrăinată în folosul lui Vrânceanu?
Un teren de 0,069 ha din curtea sediului Direcției Învățământ Buiucani, pe care se află o construcție ce servea anterior ca spălătorie de rufe a Grădiniței nr. 18, a ajuns în anul 2006, adică tot pe durata mandatului lui Ion Vrânceanu, în mâinile unei persoane fizice. Această persoană este nimeni alta decât Lilian Istrati, cel căruia Ion Vrânceanu i-a donat casa și terenul de pe str. Onisifor Ghibu. Istrati a avut contract de arendare a acestei construcții, însă în 2006 Primăria i-a vândut terenul și imobilul. Acum acestea aparțin lui Istrati. În dosarul care se păstrează în arhiva Direcției Arhitectură a municipiului Chișinău nu există niciun document care ar arăta că terenul a fost vândut la licitație, așa cum prevede legea. Nici nu putea fi organizată o licitație, întrucât tranzacția era ilegală din start: la momentul încheierii ei era în vigoare Legea învățământului (în vigoare din 1995 și abrogată prin adoptarea Codului Educației în anul 2014), care prevedea, în art. 62: ”Se interzice înstrăinarea şi transmiterea edificiilor, construcţiilor şi terenurilor aferente, care aparţin instituţiilor de învăţămînt, în alte scopuri decât cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală”.
Spălătoria, gestionată atunci de Direcția Educație Buiucani, a fost dată mai întâi în arendă, apoi contractul de arendă a fost reziliat ca să fie încheiat unul de vânzare-cumpărare. Spălătoria a fost vândută lui Lilian Istrati cu 66 de mii de lei. La scurt timp, și terenul de sub ea a fost vândut tot lui. El invoca în cerere faptul că are nevoie de teren pentru exploatarea construcției. Terenul a fost vândut cu 16 mii 34 de lei, iar plata a fost făcută în rate pe parcursul unui an. Construcția așa și nu a fost exploatată, întrucât astăzi este în paragină. Putem deduce că terenul și construcția de pe el au fost cumpărate pentru ca ulterior acolo să fie construită o casă sau ca terenul să fie vândut la preţ de piaţă.
Pe documentele care autorizează vânzarea spălătoriei și terenului stau semnăturile foștilor conducători ai Primăriei Chișinău: Vasile Ursu, Mihai Furtuna şi ale mai multor şefi de la Direcţia Arhitectură.
Faptul că actele au trecut ușor prin Primărie și funcționarii par să fi închis ochii intenționat la legalitatea lor poate fi confirmat prin faptul că în dosar au fost acceptate și documente incomplete. În dosar se păstrează și astăzi cererea pentru arendare funciară, depusă de Lilian Istrati și semnată ”în alb”, adică unele câmpuri nu sunt completate, cum ar fi data depunerii cererii și numărul Deciziei Consiliului Municipal Chișinău în baza căreia i-a fost dat în arendă terenul, iar cele completate sunt scrise cu două culori diferite. Acest lucru poate însemna că actele nu au fost perfectate de Istrati personal.
L-am căutat pe Lilian Istrati la telefonul mobil și la cel de domiciliu, însă timp de câteva zile nu ne-a răspuns nimeni. Suntem dispuși să publicăm dreptul la replică al acestuia.
Ce (n)-a găsit CNI?
La sfârșitul anului 2013 Centrul Național Anticorupție (CNA) a solicitat Comisiei Naționale de Integritate (CNI) să verifice averile lui Ion Vrânceanu, întrucât existau supoziții că acestea ar fi mult mai mari decât cele declarate. CNI nu a găsit nimic și a refuzat să pornească un control. În 2014 CNA a făcut un nou demers, întrucât avea deja dovezi că Vrânceanu deține bunuri nedeclarate. De această dată CNI a inițiat un control, dar, din nou, nu a găsit nimic. Merită notat faptul că verificarea i-a fost încredințată aceluiași executor care a respins solicitarea CNI prima dată. Reprezentanții CNI au declarat pentru Moldova Curată că puterea decizională aparține, în exclusivitate, membrilor Comisiei și că executorul este responsabil doar de partea tehnică a controlului. ”Respectiv, faptul că același executor a efectuat controlul nu este cauza luării unei și aceleiași decizii”, ne-a spus Cristina Dumbrăvan, consultantă pentru comunicare la CNI.
Ofiţerii CNA, care îl cercetează pe Ion Vrânceanu într-un dosar deschis pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, susţin că CNI nu a luat în calcul rulajul pe durata unui an de pe conturile bancare ale lui Ion Vrânceanu și fiicelor sale. Numai pe unul dintre cele 9 conturi rulajul a fost de peste 1,5 milioane de lei. La fel, în 2013 pe conturile sale bancare ar fi intrat cel puțin 700 de mii de lei.
CNI a văzut milioanele de pe conturi, dar nu le-a luat în calcul. Intenționat?
În actul CNI de clasare a procedurii de control în privința lui Ion Vrânceanu se menționează însă că au fost descoperite 3 conturi bancare nedeclarate. Pe unul dintre ele ”rulajul pentru anul 2013 a constituit suma de 1.117.442,27 lei, formată din închiderea și deschiderea noilor depozite automatizat”. De asemenea, CNI a notat că Ion Vrânceanu a extras de pe două conturi, la data la care le-a închis (18 decembrie 2013), o ”sumă finală de 471.609 lei”. Cu toate acestea, CNI a clasat cauza, concluzionând că ”omisiunile admise în conținutul declarației depuse ... sunt neesențiale și nu s-au produs cu rea-credință”. În același document CNI a notat că nu există o diferență vădită între veniturile realizate în anul 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă.
Solicitată de Moldova Curată să explice de ce nu a fost luat în calcul rulajul de pe conturi, Cristina Dumbrăvan a invocat cele scrise în actul de constatare: ”Comisia Națională de Integritate a verificat rulajele pentru anul 2013 din conturile dlui Vrînceanu și această informație este indicată în actul de constatare emis în privința acestuia. Într-adevăr, unul din conturi a avut în 2013 rulajul de 1.117.442,27 lei, însă, conform verificărilor, această sumă provine din închiderea și deschiderea automatizată a unor depozite”.
Toyota RAV 4 vândut fiicei cu 9 mii de lei
De asemenea, în declarația de avere pentru anul 2013 Ion Vrânceanu a indicat că deține câteva automobile, iar pe unul, de model Toyota RAV 4, îl vânduse cu 9 mii de lei. CNA a constatat acum că Ion Vrânceanu nu a indicat faptul că a cumpărat acest automobil, ci doar că l-a vândut. Iar cumpărătorul este una dintre fiicele sale. În actul CNI este citată explicația lui Ion Vrânceanu: ”... Autoturismul Toyota l-am vândut ... fiicei mele contra unei sume simbolice de 9 000 de lei. La data depunerii declarației - 15.01.2014, eu nu dețineam acest autoturism, respectiv nu aveam cum să-l declar, dar am declarat venitul obținut din vânzarea acestuia”.
Suspendat din funcție, restabilit, și suspendat din nou
În prezent, Ion Vrânceanu este suspendat din funcție, iar Direcția Educație Buiucani este condusă de un șef interimar. El a fost suspendat din funcție printr-un ordin al conducerii Direcției Generale Educație Chișinău la 3 decembrie 2014, însă a contestat actul și la 18 februarie judecătorul Victor Rățoi de la Judecătoria Buiucani l-a restabilit în funcție. Însă peste două zile Direcția a emis un nou ordin de suspendare din funcție, care a fost din nou contestat și acum este în procedură de examinare la Judecătoria Buiucani. ”Am emis al doilea ordin după ce am fost informați oficial de Procuratura Anticorupție despre deschiderea a încă două cauze penale pe numele dlui Ion Vrânceanu. Ordinele sunt emise în baza deciziei conducerii, adică în baza Legii cu privire la funcționarii publici. Având în vedere că este deschisă o cauză penală pe numele unui funcționar public, care ocupă o funcție de răspundere, conduce o direcție de sector, unde la momentul de față se fac controale riguroase, inclusiv de către Inspecția Financiară, această suspendare a fost necesară”, ne-a explicat Veronica Solomițchi, juristă la Direcția Generală Educație a municipiului Chișinău.
Ion Vrânceanu: ”Nu uitați de prezumția nevinovăției”
L-am căutat pe Ion Vrânceanu timp de câteva zile ca să îi aflăm opinia referitoare la acuzațiile de îmbogățire ilicită care i se aduc. Nu ne-a răspuns la telefon, însă prin sms ne-a informat că este ocupat în prezent cu un tratament care durează. ”Nu înțeleg cu ce insistență și ce doriți? Este un termen juridic ”PREZUMȚIIA NEVINOVEȚIEI”. Căutați-i pe cei care au vândut grădinițele 178, 166 și altele și aveți toate răspunsurile. Vă doresc succes!”, ne-a scris Ion Vrânceanu. La scurt timp a venit un alt mesaj în care enumeră alte câteva cazuri ce ar trebui investigate, în opinia sa. ”La grădinița nr. 157 s-au cheltuit pe 3 blocuri 9 milioane. Până în prezent nu-i gata. Gimnaziul 86, sala sportivă pentru 120 de copii, cantina Liceului ”Vasile Vasilache” - milioane. Cine a dorit să vândă Grădinița 121, nu au dovedit prin Dispoziția Primăriei ș.a. Mă tratez, nu mă deranjați, vă rog!”
Viorica MANOLE
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
ELECTORALA 2019. Socialistul Petru Corduneanu refuză să...
Deputatul Petru Corduneanu (55 de ani), despre care Partidul Socialiștilor a anunțat recent că va candida la parlamentare pe circumscripția uninominală Hâncești, refuză să răspundă la întrebări legate de averile sale și banii pe care i-a donat partidului în ultimele campanii electorale. El nu a răspuns la întrebările expediate prin mail, iar la telefon a declarat reporterului Moldova Curată că va vedea mai întâi dacă statutul său de deputat îi permite să răspundă la acele întrebări. Ulterior, timp de câteva zile, nu a mai răspuns la apeluri.
Achiziţii publice şi subvenţii pentru firmele familiei...
Firma familiei deputatului Ion Balan a câştigat recent un concurs public prin care va livra produse alimentare Departamentului dotări din cadrul Ministerului Apărării, contractul având valoarea totală de 110 mii de lei. Firma activează în domeniul agriculturii, iar doi ani în urmă, asociată cu alte câteva întreprinderi din localitate, inclusiv ale rudelor sale, a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de 350 de mii de dolari, bani care au fost investiţi în construirea unui depozit frigorific în satul Lingura din raionul Cantemir, localitatea de baştină a deputatului. Ion Balan spune că nu a influențat în nici un fel aceste tranzacții și s-a arătat revoltat că l-am întrebat despre ele.
Cine măsoară, acela are
Un inginer cadastral din municipiul Chişinău activează concomitent în două localităţi, Ghidighici şi Stăuceni. Deşi legislaţia nu permite ca un funcţionar public să fie remunerat de două instituţii publice prestând aceleaşi servicii, acesta totuşi câştigă bani publici de pe câteva "fronturi" de mai mult timp.
Circa un milion de lei din bani publici ar fi ajuns în...
Elevii de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” şi copiii de la Centrul „Speranţa” din orăşelul Iargara, raionul Leova, au fost alimentaţi cu produse achiziţionate din magazinul care aparţine soţului primăriţei. Preşedinta grupului de lucru care selectase câştigătorul era însăşi primăriţa localităţii.
Arapu şi Bănăruc, tratați diferențiat de către Curtea d...
Doi demnitari care s-au dus la nunta șefului Serviciului Vamal cu mașina de serviciu, au obținut în instanță decizii diferite pentru același cap de acuzare - conflict de interese. În cazul secretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, Curtea de Apel (CA) Chișinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNA) prin care s-a constatat conflict de interese, iar în cazul ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, CA a trimis dosarul la reexaminare. Ambii au același avocat. Chiar dacă există o hotărâre definitivă a instanței, Bănăruc ar putea cere reexaminarea cauzei sale după modelul dosarului lui Anatol Arapu.
După ce s-a reformat, ANI ignoră cererile de acces la i...
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) refuză să le ofere jurnaliștilor informații de interes public, argumentând că solicitările acestora nu sunt scrise pe foaie cu antet și nu conțin semnătura conducătorului instituției de presă. Asta chiar dacă legislația nu prevede astfel de rigori pentru cererile de acces la informațiile de interes public. Jurnaliștii, dar și unii juriști, consideră că acestea sunt pretexte de care s-ar folosi ilegal noua conducerea a ANI. În opinia lor, aceste practici periclitează activitatea reporterilor de investigație, în special înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019.
Aici așteptăm comentariul tău!