Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modifice Codul Electoral din regiune folosind documente fictive

Arhiva 5 iulie 2016 630
Ivan Burgudji

Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.



Deşi este adoptată recent, legislaţia electorală din UTA Gagauz-Yeri ar putea fi modificată. La 21 iunie curent, Comisia permanentă pentru probleme juridice a Adunării Populare de la Comrat  a organizat consultări publice de modificare a Codului Electoral.

Reducerea numărului de circumscripţii electorale

Potrivit articolul opt din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Adunarea Populară a Găgăuziei este aleasă în circumscripţii  teritoriale prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de patru ani”. De asemenea, documentul mai prevede: componenţa numerică a Adunării Populare se constituie astfel: un deputat de la cinci mii de alegători cu condiţia ca fiecare localitate să aibă cel puţin un deputat”.

Conţinutul acestei prevederi însă îi nemulţumeşte pe unii deputaţi care intenţionează să reducă numărul de circumscripţii. Dacă în prezent în regiune sunt 35 de circumscripţii electorale, iar fiecare deputat din Adunarea Populară este ales de câte o circumscripţie, acum se doreşte să fie doar cinci circumscripţii multi-nominale şi câte 7 deputaţi din fiecare.

Consultările publice pe marginea acestei  propuneri au fost iniţiate de deputatul Ivan Burgudji. El face trimitere la o Decizie a Tribunalului Chişinău din anul 2000, prin care a fost anulată Decizia Comisiei Electorale din Găgăuzia de a stabili hotarele circumscripţiilor uninominale pentru alegerile în Adunarea Populara din 1999. Doi candidaţi la alegerile din APG din anul 1999 au considerat că această decizie a CEC din regiune este discriminatorie pentru că nu protejează dreptul electoral egal, care este asigurat de articolul 38 din Constituţia Republicii Moldova.  Candidaţii argumentau atunci că circumscripţiile nu sunt egale în ce priveşte numărul de alegători. Cea mai mare circumscripţie, după decizia CEC a Găgăuziei din 1999, a avut cinci mii de alegători, iar cea mica - 300. Astfel, cetăţenii cu drept de vot nu ar fi fost reprezentaţi în mod egal. Tribunalul Chişinău a acceptat argumentele candidaţilor.

Mihail Sirkeli, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Piligrim-Demo” de la Comrat (misiunea organizaţiei este de a promova valorile democratice dar şi drepturile omului în UTA Găgăuzia, prin implicarea eficientă a cetăţenilor, monitorizarea activităţii autorităţilor şi prin furnizarea serviciilor de expertiză), a declarat că deputatul Burgudji spune că ar fi primit un document de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) prin care instanţa ar cere APG să modifice Codul Electoral, conform deciziei Tribunalului din anul 2000. “In timpul consultărilor publice din luna iunie, Ivan Burgudji dădea celor prezenţi pachetul de documente, inclusiv acea petiţie, care spune el că ar fi primit-o de la CSJ. Noi credem că această Comisie utilizează documente fictive doar pentru a iniţia procesul de modificare a procedurii electorale”, declară reprezentantul „Piligrim-Demo”.

CSJ: „E un document fictiv”

CSJ a confirmat pentru Moldova Curată că instituţia nu a expediat nici o petiţie prin care i-ar fi obligat pe deputaţi din APG să iniţieze procedura de modificare a legislaţiei electorale. Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului CSJ, a menţionat că acest act este un fals: “Noi am aflat întâmplător despre această situaţie. Este o ficţiune de fapt. Noi am informat şi Adunarea Populară despre faptul că noi nu am eliberat acest document şi că el nu ne aparţine”.

Preşedintele comisiei juridice a APG şi iniţiatorul acestor modificări, Ivan Burgudji, a declarat pentru Moldova Curată că reducerea numărul circumscripţiilor electorale este un drept al alegătorilor, iar prin această iniţiativă va fi exclusă fraudarea alegerilor. „Nu este echitabil ca un candidat să fie ales de o localitate cu puţini oameni, altul însă să fie ales de mai mulţi cetăţeni. În acest context, potenţialii candidaţi vor trebui să meargă prin mai multe localităţi şi să discute cu mai mulţi cetăţeni ca să-i convingă că ei îşi merită locul în Adunarea Populară. Totodată vor fi excluse actele de corupţie în perioada electorală”, a precizat Ivan Burgudji.

Întrebat despre autenticitatea documentului care l-ar fi primit de la CSJ, deputatul nu a putut oferi un răspuns clar, menţionând doar că el ar fi expediat două solicitări la Curte, însă nu a primit nici un răspuns. “În pofida faptului că avem decizia Curţii sau nu, noi trebuie să facem acest pas”, a spus deputatul.

Codul Electoral al autonomiei găgăuze a fost adoptat în luna iulie anul trecut.

Lilia Zaharia

Mihail Sirkeli



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...

Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.

10 februarie 2016
727
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecat...

Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați.  Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei.  Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?

23 martie 2018
869
Arhiva

Moldova Curată – un an de supraveghere a integrităţii p...

Din luna aprilie 2013, de când Asociaţia Presei Independente a lansat portalul www.moldovacurata.md, am publicat o serie de articole în care au fost vizaţi mai mulţi demnitari şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, care reprezintă toate partidele parlamentare. În această perioadă, unii subiecţi ai articolelor ne-au reproşat că materialele fac parte dintr-o campanie preelectorală de denigrare a lor. Acum, după un an de activitate, facem un prim bilanţ tocmai pentru a număra ”bobocii” pomeniţi şi pentru a argumenta că nimeni nu a fost menajat pe motiv că reprezintă guvernarea sau opoziţia. Astfel, de exemplu, dintre primarii vizaţi în articole, 12 au candidat din partea PLDM, 7 - de la PCRM, 6 de la PD, 5 de la PL şi 4 - independenţi. Iar dintre deputaţi, câte 3 de la PCRM, PD şi PLR , 2 sunt de la PLDM şi unul de la PL. 

30 aprilie 2014
1042
Arhiva

Directoarea liceului din Zăbriceni este acuzată că a fo...

Învingătoarea concursului public pentru funcţia de director al Liceului Teoretic “Valeriu Topală” din comuna Zăbriceni, raionul Edineţ, Angelica Botnariuc, este acuzată de contracandidata sa, Ludmila Botnariuc, că ar fi obţinut funcţia datorită rudeniei cu vicepreşedintele raionului, care este membru al Partidului Democrat. Directoarea respinge acuzaţia.

21 februarie 2017
1380
Arhiva

Dorin Chirtoacă: „Din păcate, nici un funcţionar bănuit...

Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, spune, într-un interviu pentru Moldova Curată, că în perioada celor două mandate ale sale, mai mulţi funcţionari publici din cadrul Primăriei au fost bănuiţi de comiterea actelor de corupţie, însă nu au ajuns să fie condamnați. Chirtoacă afirmă că și în prezent în instituția pe care o conduce există funcţionari care îşi văd mai mult de interesele personale, decât de cele profesionale.

13 august 2014
699
Arhiva

Profil candidat: Sergiu Berzan

Integritatea în activitatea politică

01 februarie 2019
1229