Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modifice Codul Electoral din regiune folosind documente fictive
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
Deşi este adoptată recent, legislaţia electorală din UTA Gagauz-Yeri ar putea fi modificată. La 21 iunie curent, Comisia permanentă pentru probleme juridice a Adunării Populare de la Comrat a organizat consultări publice de modificare a Codului Electoral.
Reducerea numărului de circumscripţii electorale
Potrivit articolul opt din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), „Adunarea Populară a Găgăuziei este aleasă în circumscripţii teritoriale prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de patru ani”. De asemenea, documentul mai prevede: “componenţa numerică a Adunării Populare se constituie astfel: un deputat de la cinci mii de alegători cu condiţia ca fiecare localitate să aibă cel puţin un deputat”.
Conţinutul acestei prevederi însă îi nemulţumeşte pe unii deputaţi care intenţionează să reducă numărul de circumscripţii. Dacă în prezent în regiune sunt 35 de circumscripţii electorale, iar fiecare deputat din Adunarea Populară este ales de câte o circumscripţie, acum se doreşte să fie doar cinci circumscripţii multi-nominale şi câte 7 deputaţi din fiecare.
Consultările publice pe marginea acestei propuneri au fost iniţiate de deputatul Ivan Burgudji. El face trimitere la o Decizie a Tribunalului Chişinău din anul 2000, prin care a fost anulată Decizia Comisiei Electorale din Găgăuzia de a stabili hotarele circumscripţiilor uninominale pentru alegerile în Adunarea Populara din 1999. Doi candidaţi la alegerile din APG din anul 1999 au considerat că această decizie a CEC din regiune este discriminatorie pentru că nu protejează dreptul electoral egal, care este asigurat de articolul 38 din Constituţia Republicii Moldova. Candidaţii argumentau atunci că circumscripţiile nu sunt egale în ce priveşte numărul de alegători. Cea mai mare circumscripţie, după decizia CEC a Găgăuziei din 1999, a avut cinci mii de alegători, iar cea mica - 300. Astfel, cetăţenii cu drept de vot nu ar fi fost reprezentaţi în mod egal. Tribunalul Chişinău a acceptat argumentele candidaţilor.
Mihail Sirkeli, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Piligrim-Demo” de la Comrat (misiunea organizaţiei este de a promova valorile democratice dar şi drepturile omului în UTA Găgăuzia, prin implicarea eficientă a cetăţenilor, monitorizarea activităţii autorităţilor şi prin furnizarea serviciilor de expertiză), a declarat că deputatul Burgudji spune că ar fi primit un document de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) prin care instanţa ar cere APG să modifice Codul Electoral, conform deciziei Tribunalului din anul 2000. “In timpul consultărilor publice din luna iunie, Ivan Burgudji dădea celor prezenţi pachetul de documente, inclusiv acea petiţie, care spune el că ar fi primit-o de la CSJ. Noi credem că această Comisie utilizează documente fictive doar pentru a iniţia procesul de modificare a procedurii electorale”, declară reprezentantul „Piligrim-Demo”.
CSJ: „E un document fictiv”
CSJ a confirmat pentru Moldova Curată că instituţia nu a expediat nici o petiţie prin care i-ar fi obligat pe deputaţi din APG să iniţieze procedura de modificare a legislaţiei electorale. Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului CSJ, a menţionat că acest act este un fals: “Noi am aflat întâmplător despre această situaţie. Este o ficţiune de fapt. Noi am informat şi Adunarea Populară despre faptul că noi nu am eliberat acest document şi că el nu ne aparţine”.
Preşedintele comisiei juridice a APG şi iniţiatorul acestor modificări, Ivan Burgudji, a declarat pentru Moldova Curată că reducerea numărul circumscripţiilor electorale este un drept al alegătorilor, iar prin această iniţiativă va fi exclusă fraudarea alegerilor. „Nu este echitabil ca un candidat să fie ales de o localitate cu puţini oameni, altul însă să fie ales de mai mulţi cetăţeni. În acest context, potenţialii candidaţi vor trebui să meargă prin mai multe localităţi şi să discute cu mai mulţi cetăţeni ca să-i convingă că ei îşi merită locul în Adunarea Populară. Totodată vor fi excluse actele de corupţie în perioada electorală”, a precizat Ivan Burgudji.
Întrebat despre autenticitatea documentului care l-ar fi primit de la CSJ, deputatul nu a putut oferi un răspuns clar, menţionând doar că el ar fi expediat două solicitări la Curte, însă nu a primit nici un răspuns. “În pofida faptului că avem decizia Curţii sau nu, noi trebuie să facem acest pas”, a spus deputatul.
Codul Electoral al autonomiei găgăuze a fost adoptat în luna iulie anul trecut.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Laura Ştefan: Factorul politic este esenţial atunci cân...
Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.
Boris Gherasim, bănuit că și-ar fi favorizat rudele
Săptămâna trecută, Procuratura Generală a prelungit pentru încă o lună acțiunile de urmărire penală în dosarul în care este bănuit Boris Gherasim, viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Acesta este cercetat penal, fiind bănuit de abuz în serviciu. Oficialul se consideră nevinovat.
Încă cinci controale vor fi începute de CNI
În şedinţa din 14 noiembrie 2013, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) vor iniţia procedurile de control pe numele a trei primari, a unui inginer cadastral de la primăria Ghidighici şi a unui funcţionar public de la Biroului Naţional de Statistică. De asemenea, vor fi expuse rezultatele controalelor averilor unui viceministru, unui procuror şi a unui şef de direcţie din cadrul primăriei municipiului Chişinău.
Apartament nedeclarat al președintelui Curții de Apel B...
Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.
Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de func...
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
