Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modifice Codul Electoral din regiune folosind documente fictive
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
Deşi este adoptată recent, legislaţia electorală din UTA Gagauz-Yeri ar putea fi modificată. La 21 iunie curent, Comisia permanentă pentru probleme juridice a Adunării Populare de la Comrat a organizat consultări publice de modificare a Codului Electoral.
Reducerea numărului de circumscripţii electorale
Potrivit articolul opt din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), „Adunarea Populară a Găgăuziei este aleasă în circumscripţii teritoriale prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de patru ani”. De asemenea, documentul mai prevede: “componenţa numerică a Adunării Populare se constituie astfel: un deputat de la cinci mii de alegători cu condiţia ca fiecare localitate să aibă cel puţin un deputat”.
Conţinutul acestei prevederi însă îi nemulţumeşte pe unii deputaţi care intenţionează să reducă numărul de circumscripţii. Dacă în prezent în regiune sunt 35 de circumscripţii electorale, iar fiecare deputat din Adunarea Populară este ales de câte o circumscripţie, acum se doreşte să fie doar cinci circumscripţii multi-nominale şi câte 7 deputaţi din fiecare.
Consultările publice pe marginea acestei propuneri au fost iniţiate de deputatul Ivan Burgudji. El face trimitere la o Decizie a Tribunalului Chişinău din anul 2000, prin care a fost anulată Decizia Comisiei Electorale din Găgăuzia de a stabili hotarele circumscripţiilor uninominale pentru alegerile în Adunarea Populara din 1999. Doi candidaţi la alegerile din APG din anul 1999 au considerat că această decizie a CEC din regiune este discriminatorie pentru că nu protejează dreptul electoral egal, care este asigurat de articolul 38 din Constituţia Republicii Moldova. Candidaţii argumentau atunci că circumscripţiile nu sunt egale în ce priveşte numărul de alegători. Cea mai mare circumscripţie, după decizia CEC a Găgăuziei din 1999, a avut cinci mii de alegători, iar cea mica - 300. Astfel, cetăţenii cu drept de vot nu ar fi fost reprezentaţi în mod egal. Tribunalul Chişinău a acceptat argumentele candidaţilor.
Mihail Sirkeli, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Piligrim-Demo” de la Comrat (misiunea organizaţiei este de a promova valorile democratice dar şi drepturile omului în UTA Găgăuzia, prin implicarea eficientă a cetăţenilor, monitorizarea activităţii autorităţilor şi prin furnizarea serviciilor de expertiză), a declarat că deputatul Burgudji spune că ar fi primit un document de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) prin care instanţa ar cere APG să modifice Codul Electoral, conform deciziei Tribunalului din anul 2000. “In timpul consultărilor publice din luna iunie, Ivan Burgudji dădea celor prezenţi pachetul de documente, inclusiv acea petiţie, care spune el că ar fi primit-o de la CSJ. Noi credem că această Comisie utilizează documente fictive doar pentru a iniţia procesul de modificare a procedurii electorale”, declară reprezentantul „Piligrim-Demo”.
CSJ: „E un document fictiv”
CSJ a confirmat pentru Moldova Curată că instituţia nu a expediat nici o petiţie prin care i-ar fi obligat pe deputaţi din APG să iniţieze procedura de modificare a legislaţiei electorale. Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului CSJ, a menţionat că acest act este un fals: “Noi am aflat întâmplător despre această situaţie. Este o ficţiune de fapt. Noi am informat şi Adunarea Populară despre faptul că noi nu am eliberat acest document şi că el nu ne aparţine”.
Preşedintele comisiei juridice a APG şi iniţiatorul acestor modificări, Ivan Burgudji, a declarat pentru Moldova Curată că reducerea numărul circumscripţiilor electorale este un drept al alegătorilor, iar prin această iniţiativă va fi exclusă fraudarea alegerilor. „Nu este echitabil ca un candidat să fie ales de o localitate cu puţini oameni, altul însă să fie ales de mai mulţi cetăţeni. În acest context, potenţialii candidaţi vor trebui să meargă prin mai multe localităţi şi să discute cu mai mulţi cetăţeni ca să-i convingă că ei îşi merită locul în Adunarea Populară. Totodată vor fi excluse actele de corupţie în perioada electorală”, a precizat Ivan Burgudji.
Întrebat despre autenticitatea documentului care l-ar fi primit de la CSJ, deputatul nu a putut oferi un răspuns clar, menţionând doar că el ar fi expediat două solicitări la Curte, însă nu a primit nici un răspuns. “În pofida faptului că avem decizia Curţii sau nu, noi trebuie să facem acest pas”, a spus deputatul.
Codul Electoral al autonomiei găgăuze a fost adoptat în luna iulie anul trecut.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Inventariere cu bătaie la Primăria din Ciuciuleni?
Directoarea Casei de Cultură din satul Ciuciuleni, raionul Hânceşti, este acum internată la Spitalul de Urgenţă din municipiul Chişinău. Femeia susţine că a fost îmbrâncită de către primarul Gheorghe Grigoraş, a căzut, s-a lovit la cap, şi s-a ales cu o comoţie cerebrală. Primarul însă spune că directoarea ar simula totul.
Un incident școlar a scos la iveală un conflict de inte...
Un incident produs la şcoala din satul Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti, condusă de soția primarului din localitate, a scos la iveală și alte ”păcate” ale familiei funcționarului public. Astfel, directoarea Angela Comendant ar fi îmbrâncit o elevă, iar procurorii care au început să investigheze cazul au descoperit că, în școală, o firmă deţinută de primar şi soţia sa comercializa produse alimentare. Pe numele directoarei, care respinge toate acuzațiile, și, între timp, a decis să demisioneze, a fost deschis un dosar penal pentru folosirea intenționată a situației de serviciu. La rândul său, primarul spune că nu a avut loc niciun abuz sau conflict de interese, intrucât el nu a participat la selectarea firmei care urma să vândă chifle copiilor, iar totul ar fi o răfuială pusă la cale de o colegă de partid.
Portalul web www.moldovacurata.md vă invită la masa rot...
În cadrul evenimentului va fi prezentată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, formată dintr-un grup de organizaţii neguvernamentale (API, CAPC, ADEPT, CIN, Fundația Soros-Moldova). Iniţiativa îşi propune să intensifice controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, precum şi să sporească eficienţa mecanismului de control şi verificare a averilor, proprietăţilor şi intereselor acestora.
Un democrat s-a retras dintr-o afacere de milioane pent...
Iurie Urzică, noul președinte al raionului Râșcani, a condus în ultimii 22 de ani fabrica "Avicola" din regiune, care a rămas acum pe seama soției și fiului său mai mare. Întreprinderea, în anii 2011-2013 a participat, cu succes, la mai multe licitații din raion, obținând din vânzări aproximativ 1,5 milioane de lei. În 2015, afirmă Urzică, la inițiativa sa, firma familiei nu mai participă la licitațiile din raionul Râșcani, pentru a evita eventualele acuzații și conflicte de interese.
Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridi...
Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.
