Valentin Zubic, fostul viceministru de Interne, curat în dosarul 7 aprilie
În timp ce oamenii legii sunt pe urmele fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul 7 aprilie 2009, subalternul acestuia, Valentin Zubic, pare să fi scăpat de pedeapsă. După ce în martie 2011 procurorii i-au înaintat învinuirea ex-viceministrului de Interne, şef al statului-major în timpul evenimentelor de acum şase ani, el nu mai are niciun statut în această cauză penală. În martie 2013, magistraţii Judecătoriei sectorului Centru au anulat ordonanţa procurorilor de punere sub învinuire a lui Valentin Zubic.
Valentin Zubic, unul dintre şefii de la Ministerul Afacerilor Interne care ar fi coordonat intervenţia forţelor de ordine în Piaţa Marii Adunări Naţionale în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, a fost recunoscut în calitate de bănuit pentru neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc şi alte urmări grave, încă la începutul lunii septembrie 2010. Procurorii i-au înaintat învinuirea la începutul lunii martie 2011, încadrându-se la limită în termenul prevăzut de legislaţie.
Peste doi ani însă, după ce Valentin Zubic a contestat decizia procurorilor, magistraţii de la Judecătoria sectorului Centru au anulat ordonanţa de punere sub învinuire. „Au invocat nişte motive abstracte. Deşi nu am fost de acord cu acea decizie, procedura nu prevede cale de atac, aşa că nu am avut cum să o contestăm. Acum Valentin Zubic nu mai are niciun statut”, a explicat Sergiu Roşu, procuror în Secţia exercitarea urmăririi penale în cazuri excepţionale.
Omul legii nu ne-a putut răspunde la întrebarea dacă lucrurile se vor schimba după verdictul Curţii Supreme de Justiţie în dosarul fostului şef de la Interne Gheorghe Papuc şi a ex-comisarului municipiului Chişinău Vladimir Botnari. „Sunt chestii procesuale care trebuie analizate. Urmărim şi aşteptăm şi decizia Curţii Supreme de Justiţie”, a adăugat procurorul.
Pe de altă parte, Valentin Zubic promite să vină cu o reacţie peste două săptămâni. „Atunci vă voi spune mai multe, atât despre condamnarea lui Gheorghe Papuc, cât şi despre statutul meu în acest dosar. Acum, însă, nu fac comentarii”, ne-a declarat fostul viceministru de Interne.
Sentinţa Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată luni, 19 ianuarie 2015. Gheorghe Papuc a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar fostul comisar Vladimir Botnari la doi ani de închisoare cu suspendare. Decizia a fost luată după ce, în decembrie 2011, cei doi au fost achitaţi de magistraţii Judecătoriei sectorului Centru. „Da zdrastvuit nash sud, samîi gumannîi sud v mire! („Trăiască justiţia noastră, cea mai umană justiţie din lume", replică dintr-un film sovietic - n.r.)", jubila Gheorghe Papuc după pronunţarea sentinţei de achitare.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații...
Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".
Conflicte de interse soluționate prin divorț: o inițiat...
Primarul comunei Chițcanii Vechi din raionul Telenești, despre care Moldova Curată a scris acum trei ani, continuă să muncească în primărie împreună cu fosta soție, de care a divorțat pentru a soluționa conflictul de interese. Soția sa este perceptor fiscal. Chiar și așa, primarul afirmă că perceptorul fiscal nu are relație de subordonare cu primarul. Pentru că acesta nu este singurul caz în care unele cupluri au decis să divorțeze ca să soluționeze conflictul de interese, experții anticorupție spun că ar fi necesare modificări la legislație, astfel ca noțiunea de „persoane apropiate” să se refere și la foștii soți.
VLADIMIR CEBOTARI: ”ÎI VOI DEZAMĂGI PE CEI CARE SE GRĂB...
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, se declară optimist cu privire la mersul reformelor în sectorul justiţiei, în pofida unor păreri critice în această privinţă. El crede că schimbările se simt deja. “În sistemul judecătoresc, de exemplu, știu că judecătorii se gândesc mult mai mult decât înainte, dacă să comită sau nu un lucru incorect sau la limita legii. Și noi, ca minister, facem presiune în cadrul procedurilor disciplinare ca multe procese să fie duse până la capăt, ca oamenii să fie pedepsiți pentru abordările incorecte”, a spus Vladimir Cebotari într-un interviu pentru Moldova Curată.
CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...
De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.