Veronica Herţa a pierdut procesul cu CNI
Șefa Direcției Finanțe a Primăriei municipiului Chișinău, Veronica Herța, a pierdut procesul împotriva Comisiei Naționale de Integritate, care a constatat că aceasta nu și-a declarat toată averea. CNI a stabilit că funcționara a omis din declarația de venituri și proprietăți mai multe terenuri agricole, construcții accesorii și conturi bancare.
Veronica Herța afirmă că nu este de acord cu actul de constatare al CNI și crede că dosarul său ar fi fost inițiat pe motive politice. Ea spune că asta îi afectează imaginea, de aceea va cere despăgubiri morale în instanţă. Funcţionara a mai declarat că va contesta la Curtea de Apel hotărârea Judecătoriei Râşcani, care i-a respins cererea împotriva CNI.
Nu a ştiut că trebuiau declarate
În declarația de avere pentru anul 2013 Veronica Herța a indicat că deține un teren agricol cu o suprafaţă de 3,68 ha, pe care l-a moşenit. CNI însă a constatat că nu au fost declarate alte 8 terenuri agricole şi 2 terenuri pentru construcţie. Şefa direcţiei finanţe a primăriei capitalei afirmă că, de fapt, a declarat toate terenurile, fiind vorba despre mai multe loturi consolidate, care în total au aceeaşi suprafaţă, fapt ce nu ar constitui motiv pentru a iniţia un dosar.
„Dacă am două rânduri de vie și două rânduri de livadă și 6 ari de grâu sau altceva și nu le-am declarat ca bun separat, asta e motiv de a fi intentat dosar?”, se întreabă Veronica Herţa.
De asemenea, ea a a declarat două case, una la Ialoveni, cu o suprafaţă de 150 m. p., în valoare de 204 mii lei, pe care o deţine din 2004, şi o casă în satul Valea Perjei, raionul Taraclia, cu o suprafaţă de 135 m. p., pe care a moştenit-o de la bunei, împreună cu terenurile agricole. CNI a depistat că lipsesc din declaraţia Veronicăi Herţa 3 construcţii accesorii, despre care funcţionara spune că sunt două garajuri şi un şopron, pe care nu a ştiut că trebuia să le declare. De asemenea, terenurile pentru construcţie nedecrate sunt terenurile pe care sunt amplasate cele două case, a mai explicat Veronica Herţa.
Cinci conturi bancare nedeclarate
Totodată, nu sunt indicate 5 conturi bancare, despre care şefa direcţiei de finanţe spune că ar fi conturile prin care îşi achită creditetele şi nu a ştiut că şi acestea trebuie declarate. Potrivit declaraţiei de avere, Veronica Herţa are două credite în valoare de 132 000 lei şi respectiv 150 000 lei luate în 2006 şi 2012 cu o dobândă de 10 la sută.
O altă scăpare este venitul de peste 2500 de lei pe care l-a obţinut în 2013 de la firma „Asetorin-Agro” SRL. Veronica Herţa spune că loturile moştenite de la bunei sunt date în arendă unor lideri locali, care ar fi indicat că i-au achitat plata pentru arendă. Potrivit ei, plata se face de obicei în produse agricole, pe care nu le-a primit.
De asemenea, nu este declarat un automobil „Volkswagen Vento”, fabricat în 1995, și dobândit în 2008, potrivit datelor din actul de constatare al CNI. Cu toate acestea, potrivit Veronicăi Herţa, automobilul a fost vândut în 2006-2007 în bază de procură, iar cumpărătorul nu a făcut modificarea în registrul respectiv. Ea afirmă că l-a radiat, după ce a aflat că proprietarul l-a dat la piese de schimb.
CNI a sesizat procuratura pentru „fals în declaraţii”
Astfel, CNI a constatat încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, pentru anul 2013 şi a sesizat Procuratura Generală în vederea examinării prin prisma prevederilor art.352 prim Cod penal (fals în declaraţii). Veronica Herţa nu a beneficiat de dreptul său de a prezenta explicații și documente justificative în procesul de control al CNI. După ce Judecătoria Râșcani i-a respins cererea împotriva CNI, Veronica Herţa a declarat pentru Moldova Curată că va ataca decizia la Curtea de Apel.
Va cere despăgubiri morale pentru defăimare
„Eu tot am muncit în viața asta, și părinții, și buneii, și pentru defăimarea numelui meu voi ataca în judecată și voi cere despăgubire morală”, a subliniat Veronica Herţa, care a adăugat că nu s-a gândit la valoare despăgubirilor pe care le va solicita.
În declaraţia sa de venituri şi proprietăţi pentru anul 2014, şefa direcţiei de finanţe a primăriei Chişinău mai indică un venit din salariu de 58 645 lei şi 62 602 lei remunerare pentru faptul că este preşedintele Consiliului de Administrare la S.A. „Apă Canal”. Alte 94 351 lei le-a obţinut din indemnizaţia de maternitate pentru creşterea copilului. Veronica Herţa mai declară cele două case şi un teren agricol, precum şi un automobil Hyundai, cumpărat în 2008, în valoare de 85 000 lei.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Averile a doi deputaţi, un ministru şi doi viceminiştri...
În şedinţa de astăzi, 26 septembrie 2013, Comisia Naţională de Integritate (CNI) va examina cazuri de eventuale încălcari la declararea veniturilor şi proprietăţii de către deputaţii: Stella Jantuan, Ivan Ionaş, ministrul şi viceministrul Mediului - Gheorghe Şalaru şi Lazăr Chirică, dar şi de viceministrul Educaţiei - Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Nunțile și cumetriile din 2015: cine și cât a câștigat
În declarațiile de avere pentru anul 2015, unii deputați și angajați ai administrației publice centrale au indicat venituri considerabile provenite de la evenimentele de familie, chiar dacă, în condițiile legii în vigoare la momentul depunerii declarațiilor, nu erau obligați să o facă. În prezent, când legislația a fost modificată, persoanele cu funcții publice sunt obligate să declare și banii pe care îi dețin cash. „Oricum, în ambele cazuri, chestiunea este delicată și nu putem verifica exact dacă persoana are sau nu aceste lichidități”, spune președintele în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Anatolie Donciu.
Funcținarul suspectat de CNA de implicare în licitații...
Șeful Direcției dezvoltare regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Valerian Bânzaru, în casa căruia CNA a anunțat marți, 22 martie, că a făcut percheziții, deține proprietăți ce valorează în acte mai mult de 4 milioane de lei. Un an în urmă Moldova Curată a scris că funcționarul deține o casă cu două etaje la Chișinău, care i-a fost donată de părinți în 2013, chiar dacă el a fost cel care o construise și locuia în ea de multă vreme. Bânzaru este suspectat acum că ar fi responsabil de organizarea unor licitații trucate.
Doar un ministru în exerciţiu şi-a făcut publică averea
Până la 31 martie 2013, funcţionarii publici şi alte persoane cu funcţii înalte trebuie să-şi declare veniturile şi proprietăţile pentru anul trecut. Deşi noile prevederi legale nu-i obligă pe funcţionarii şi demnitarii publici să-şi facă publice averile, până la 28 martie 2013, doar ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Oleg Efrim, şi-a plasat pe pagina web a ministerului unde activează declaraţia de venituri şi proprietate şi pe cea de interese pentru anul trecut. Pe site-ul Ministerului Educaţiei am găsit şi declaraţia de avere a ministrului în exerciţiu Maia Sandu, dar aceasta se referă doar la prima jumătate a anului 2012, adică până la numirea sa în funcţie.
Apartamentul lui Ghimpu, subiect tabu la CNI?
Noul apartament cu trei camere al lui Mihai Ghimpu, situat pe strada Serghei Lazo din centrul municipiului Chişinău, nu este menţionat în declaraţia de avere a deputatului pentru anul 2012. Acest lucru este tratat diferit la CNI. În timp ce vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, declară că instituția examinează acest caz, preşedintele Anatolie Donciu afirmă că procesul de verificare a datelor despre apartamentul lui Ghimpu nici nu a început.
Amendă pentru miniştrii care nu şi-au declarat averile
Judecătoria sectorului Râşcani din municipiul Chişinău a sancţionat cinci miniştri, deoarece demnitarii nu şi-au declarat averile atunci când au fost numiţi în funcţie în Guvernul condus de Iurie Leancă. Din cei cinci miniştri, doar doi au achitat amenda.
