Căldură ”familială” la Î.M „Rețele Termice”
Un grup de opt consilieri ai Consiliului orășenesc Călărași au expediat în luna martie curent la Procuratura Călărași și la Procuratura Anticorupție o scrisoare în care reclamau abuzuri. Potrivit consilierilor, directorul Întreprinderii Municipale „Rețele Termice” din Călărași, instituție ce a fost fondată de către Consiliul orășenesc, și-a angajat la această întreprindere soția, fiul și fiica, iar aceștia ar fi remunerați cu salarii ce variază între șase și nouă mii de lei pe lună. Directorul neagă acuzațiile și spune că ar fi vorba de ”o răfuială politică”.
Circa 30 mii de lei – „remunerare în familie”
Aleșii locali îl acuză pe directorul ÎM ”Rețele Termice” din Călărași, Vissarion Gori, că ar fi în conflict de interese, pentru că are printre subalterni și rudele apropiate. În baza acestei sesizări a fost pornită o urmărire penală.
„Este clar un conflict de interese, fiindcă acest conducător nu poate să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu cu imparțialitate și obiectivitate față de alți angajați. Aici interesele private se intersectează cu cele profesionale, fiindcă acest director este interesat ca subalternii respectivi să aibă și sporuri salariale, dar și premii lunare”, susține consilierul orășenesc Sergiu Artene.
În sesizarea expediată de către aleșii locali din Călărași mai este specificat faptul că directorul Î.M. „Rețele Termice” ar avea un salariu lunar de peste nouă mii de lei. Totodată, soția acestuia, Elena Gori, ar fi angajată cu un salariu și jumătate în calitate de șefă a secției de cadre și casier, fiind remunerată cu peste șapte mii de lei lunar. Consilierii susțin că ea ar fi angajată și profesoară la școala profesională din oraș.
Fiul lui Traian Gori, este angajat la întreprindere în calitate de șef energetic, primind de aici un salariu de circa cinci mii de lei, un spor salarial de 700 de lei și un premiu lunar de 500 lei, în total încasând de la întreprindere peste șase mii de lei pe lună. Mai mult, semnatarii mai afirmă că fiul directorului locuiește și lucrează în municipiul Chișinău, iar la întreprinderea din Călărași se prezintă doar sâmbăta și duminica.
Despre fiica lui Vissarion Gori, Greta Durtca, în scrisoare este menționat că ar fi angajată pe 1,5 salarii în calitate de contabil economist, cu un salariu de bază de peste 3 500 de lei. În total cu sporul salarial și cu premiile, ea ridică lunar peste șase mii de lei.
Gori: ”Jocuri politice”
Un alt consilier local, Iacob Mândrescu, susține că Vissarion Gori este directorul Întreprinderii Municipale, fiind în același timp și directorul firmei „Instal Service” SRL al cărui fondator este. Această firmă prestează servicii similare cu cele ale întreprinderii municipale. „Mai mult decât atât, după fondarea SRL-ului, directorul a întreprins acțiuni în detrimentul ÎM „Rețele Termice”, prin care a determinat beneficiarii de servicii ai întreprinderii să rezilieze contractele existente și să încheie contracte de prestare a serviciilor cu el în calitate de director al „Instal Service” SRL”, menționează consilierul.
Pe de altă parte, Vissarion Gori susține că toate învinuirile care îi sunt aduse nu sunt altceva decât jocuri politice din partea consilierilor locali. „Membrii familiei mele au fost angajați cum se angajează toată lumea, eu nu văd o problemă aici. Iar firma pe care conduc nu prestează servicii asemănătoare cu întreprinderea municipală. Întreprinderea publică unde activez produce energie termică, iar firma a cărui fondator sunt se ocupă cu efectuarea reviziei tehnice a cazanelor termice de perete”, argumentează Vissarion Gori.
Bănuit de delapidare
La 5 aprilie 2013, procurorii au inițiat o urmărire penală în baza petiției celor opt consilieri locali. Potrivit lui Veaceslav Verega, șeful adjunct al Secției de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Călărași, conducerea ÎM „Rețele Termice” din Călărași este bănuită de delapidarea averii străine. Art.191 al Codului Penal al Republicii Moldova prevede că „(1) delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, se pedepsește cu amendă în mărime de până la 500 de unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani”. Omul legii a specificat că o comisie din cadrul Direcției pentru Control și Revizie urmează să verifice activitatea acestei întreprinderi, iar probele acumulate vor fi anexate la dosar.
Cât privește problema conflictului de interese invocată de consilieri, Adela Griciuc, șefa Direcției control de interese personale din cadrul Comisiei Naționale de Integritate (CNI), spune că Vissarion Gori este conducătorul unei instituții publice, însă nu este funcționar public. „Știu că e o situație delicată, însă potrivit Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, doar persoanele cu funcții publice și cele cu demnitate publică nu sunt în drept să angajeze în instituția unde activează rude și prieteni apropiați. În cazul de față nu este vorba de un conflict de interese. Aici ar fi o altă problemă - să se investigheze dacă membrii familiei au fost angajați prin concurs, fiindcă nu e o afacere de familie, dar e totuși o instituție publică”, specifică Adela Griciuc. Potrivit șefei Direcției control de interese personale din cadrul CNI, deși nu este funcționar public, conducătorul acestei instituții este subiectul declarării intereselor personale.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Bugetarii moldoveni cu vile în Borsec
Micuţa localitate Borsec din judeţul Harghita, România, este de ani buni locul preferat de vacanţă al unor demnitari moldoveni. În această vară, însuşi şeful statului, Nicolae Timofti, a petrecut aici o săptămână din concediu la o vilă renumită în zonă. Câtorva funcţionari de la noi le place atât de mult la Borsec, încât au ajuns să cumpere aici proprietăţi valoroase. La Borsec deţin în prezent vile academicienii Gheorghe Duca şi Stanislav Groppa, fostul judecător Ion Anton, fostul ministru, în prezent diplomat Vasile Bumacov, consilierul prezidenţial Ion Păduraru şi Ion Midrigan, medicul personal al preşedintelui Nicolae Timofti. Unii dintre ei nu au indicat aceste imobile în declaraţiile de avere.
Grădinița și gimnaziul din Petrunea sunt aprovizionate...
Firma fondată de Iurie Nastas, primarul satului Petrunea din raionul Glodeni, aprovizionează cu pâine de mai mulţi ani grădiniţa din localitate, dar şi alte instituţii publice din raion. În cinci ani, firma primarului a câştigat 18 contracte de achiziţii publice, cu valoarea totală de peste un milion 200 de mii de lei. Alesul local spune că atât timp cât pâinea este ieftină şi calitativă, nu se poate lua în considerare un eventual conflict de interese.
Arapu şi Bănăruc, tratați diferențiat de către Curtea d...
Doi demnitari care s-au dus la nunta șefului Serviciului Vamal cu mașina de serviciu, au obținut în instanță decizii diferite pentru același cap de acuzare - conflict de interese. În cazul secretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, Curtea de Apel (CA) Chișinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNA) prin care s-a constatat conflict de interese, iar în cazul ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, CA a trimis dosarul la reexaminare. Ambii au același avocat. Chiar dacă există o hotărâre definitivă a instanței, Bănăruc ar putea cere reexaminarea cauzei sale după modelul dosarului lui Anatol Arapu.
Firmele șefului secției construcții Telenești, favorite...
Bugetul raionului Telenești este o sursă continuă de venituri pentru firmele unor consilieri locali, primari din raion sau angajați ai administrației raionale. În domeniul construcțiilor și reparației de clădiri și cel al reparației drumurilor un segment aparte din licitațiile publice revine firmelor ce aparțin familiei șefului secției construcții, Iacob Stegărescu. Două întreprinderi ale familiei acestuia, „Maristecons” și „Prodpan”, câștigă în mod constant contracte de prestare a serviciilor, fie la primăriile din raion, fie la diferite instituții de stat subordonate Consiliului Raional. Iacob Stegărescu, chiar dacă nu face parte din comisiile de concurs în procesul de achiziții, este persoana care întocmește/avizează planurile anuale de reparații și autorizează lucrările.
Soţia primarului din Ungheni, „abonată” la banii primă...
Firma soției primarului orașului Ungheni a făcut vânzări de sute de mii de lei în ultimii ani datorită contractelor de achiziții încheiate cu Primăria. Firma, din care Alexandru Ambros a ieșit când a obținut mandatul de primar, cedând soției partea sa din afacere, a livrat administrației locale achiziții de birou și alte mărfuri.
Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...
Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese.