De ce judecătorul Ciugureanu a ajuns subiect al unui proces penal
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat, în ședința de marți, 9 septembrie, să-l lipsească de imunitatea de judecător pe magistratul Curții de Apel Chișinău Mihail Ciugureanu, în privința căruia Procuratura Generală a pornit un proces penal în luna august conform art. 307 din Codul Penal - adoptarea intenționată a unei hotărâri ilegale. Acum, procesul penal va fi oprit. CSM nu a găsit temei pentru ca Ciugureanu să fie lipsit de imunitate. Acesta este al doilea caz în mandatul actualului procuror general când CSM respinge solicitarea de a anula imunitatea unui judecător. Primul a fost al magistratului de la Judecătoria sectorului Centru, Ion Busuioc.
Procuratura a pornit procesul penal împotriva lui Mihail Ciugureanu la solicitarea Ministerului Agriculturii, care s-a plâns că o suprafață de 780 de hectare de teren din proprietatea statului a fost transmisă Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codrul”, aceasta fiind în proces de insolvalbilitate. Procurorul general Corneliu Gurin a explicat că aceste terenuri sunt situate în Chișinău și valorează milioane de lei. ”Teoretic puteau fi solicitate sau luate de către creditori. Adică din proprietatea exclusivă a statului puteau ajunge bunuri private”, a spus Corneliu Gurin pentru Moldova Curată.
Ministerul Agriculturii vs Mihail Ciugureanu
La rândul său, Ciugureanu susține contrariul și anume că ar fi protejat terenurile statului ca să nu fie înstrăinate în continuare. El afirmă că prin hotărârea sa, nu a dat aceste terenuri în proprietatea Întreprinderii ”Codrul”, ci doar în gestiune, de aceea acestea nu au intrat în masa debitoare a întreprinderii și deci nu puteau ajunge la creditori. Solicitat de Moldova Curată, judecătorul a explicat că terenurile respective au fost ”suspendate” o perioadă lungă și că în mod intenționat nu erau transmise în gestiunea niciunei întreprinderi, timp în care au fost împărțite ilegal și chiar construite case pe ele. ”Eu sunt nevinovat. Nu am făcut decât să păstrez întreprinderea de stat, să lucreze, pentru că este unica în republică de acest fel, în timp ce alții vroiau s-o lichideze ca să ia bunurile și terenurile”, a spus Mihai Ciugureanu.
El a mai afirmat că audierea sa în ședința CSM nu ar fi trebuit să se desfășoare cu ușile închise, întrucât asemenea ședințe sunt publice. ”Eu am venit cu documente și ei știau că voi demonstra schemele lor”, susține Ciugureanu. El a sugerat că persoane de la guvernare ar fi interesate de terenurile Întreprinderii ”Codrul”, de aceea ar fi fost pornit procesul penal.
Miza - milioanele unei întreprinderi de stat
Ministerul Agriculturii se luptă de mai mult timp cu judecătorul Ciugureanu. La 2 octombrie 2013, magistratul a emis o hotărâre prin care a declarat insolvabilă Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codrul”, iar Ministerul susţinea că e vorba de un caz de insolvalbilitate fictivă și a depus o plângere la Procuratura Generală. Instituţia argumenta că, în pofida datoriilor de câteva milioane de lei, întreprinderea era viabilă, deoarece avea bunuri evaluate la peste 14 milioane de lei şi un capital social de 21 de milioane de lei.
”Mesajul nostru către instanța de judecată, procuratură și conducerea țării a fost că Întreprinderea de Stat ”Codrul” nu este insolvabilă și că probele care le-au prezentat în judecată cei care au cerut insolvalbilitatea nu sunt pertinente”, a declarat pentru Moldova Curată juristul Ministerului Agriculturii, Mihai Butucel.
Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție a lăsat în vigoare hotărârea emisă de Ciugureanu, iar acum a fost stabilit un plan de achitare a datoriilor, așa că întreprinderea urmează să fie readusă la starea de funcționare. Mihail Ciugureanu afirmă însă că autoritățile ar fi vrut lichidarea întreprinderii, iar el s-ar fi opus, de aceea a declarat-o insolvabilă și acum este în proces de restructurare.
Mihail Ciugureanu este magistratul care a ajuns în atenția Consiliului Superior al Magistraturii și acum doi ani, când ministrul Justiției, Oleg Efrim, a cerut tragerea la răspundere penală a lui și a colegului său, Grigore Zubatâi. Ultimul, fiind coleg la Curtea de Apel Chișinău cu Mihail Ciugureanu, a obligat Primăria Chișinău să-i repartizeze acestuia un teren pentru construcția casei. Hotărârea a fost considerată una ilegală, iar CSM l-a demis pe Zubatâi. Ciugureanu a rămas însă în funcție.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Verificat de CNI pentru că şi-a angajat cumnata la prim...
Primarul comunei Pripiceni-Răzeşi, raionul Rezina, Iacob Frunză, a avut grijă ca Galina Funză, cumnata sa, soţia fratelui său, să primească un salariu de bugetar, angajând-o iniţial în funcţia de contabil al primăriei, apoi în cea de specialist pentru reglementarea regimului funciar (inginer cadastral). Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că primarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, însă alesul local afirmă că el este nevinovat, deoarece nu a făcut parte din comisia care a selectat-o pe cumnata sa în această funcţie publică. Anterior Moldova Curată a mai scris despre cazuri în care persoane cu funcţii de răspundere şi-au angajat cumnatele în instituţiile pe care le conduc.
La Ungheni, talentele sunt selectate pe criterii de rud...
După ce Moldova Curată a publicat, luna trecută, un material în care relata despre faptul că rude şi amici ai unor funcţionari publici din raionul Ungheni au vizitat Lituania, deplasarea fiind achitată din bani publici, câţiva cititori din Ungheni ne-au informat despre o altă vizită ale autorităţilor raionale în străinătate. Astfel, în vara anului trecut, o delegaţie din raionul Ungheni a vizitat acelaşi oraş lituanian, Moletai, grupul fiind constituit din zece persoane, inclusiv soţia şi cele două fiice ale preşedintelui raionului Ungheni, Iurie Toma. Demnitarul susţine că nu el a fost responsabil de selectarea participanţilor.
Primăria Sângera a încheiat contracte de milioane de le...
Mai mult de şapte milioane de lei vor ajunge din bugetul Primăriei oraşului Sângera din municipiul Chişinău pe contul unei firme fondată de către primarul Valeriu Poiată. Firma a fost selectată în cadrul concursului de achiziţii publice pentru a efectua diferite lucrări în localitățile care fac parte din oraşul Sângera.
Preferă să divorţeze decât să-şi concedieze soţia
De şapte ani, soţii Tipa din satul Coşerniţa, raionul Criuleni lucrează în aceeaşi instituţie publică: soţul în calitate de primar, iar soţia – specialistă în reglementarea problemelor funciare. Recent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control pe numele primarului, verificând un eventual conflict de interese. Alesul local afirmă că este gata să intenteze divorţ dar nu-şi concediază soţia.
Șefa Direcției Educație a raionului Cahul, acuzată și d...
Dosarul penal deschis în luna februarie anul trecut pe numele șefei Direcției Învățământ a raionului Cahul, Tatiana Hulub, urmează să fie transmis judecătorilor, întrucât procurorii anunță că au finalizat urmărirea penală. Procurorul raionului Cahul, Leonid Turculeț, a declarat pentru Moldova Curată că la capul de acuzare inițial – delapidarea averii străine, pe parcursul urmăririi penale s-a mai adăugat unul – fals în acte publice. Procurorul afirmă că oamenii legii dispun de toate probele necesare, dar că respectă prezumția nevinovăției persoanei până la decizia finală a instanței.
Cu venituri nedeclarate și cu un conflict de interese l...
A fost scutit de sancțiune pentru că a admis un conflict de interese, iar după doi ani a fost avansat în funcția de director al Agenției ”Moldislva”. Este vorba despre Ion Haralampov, care a arendat patru hectare de teren forestier atunci când conducea o subdiviziune teritorială din cadrul Agenției, deși legislația interzicea acest lucru.