Declaraţii de integritate semnate de miniştri la Chişinău şi Bucureşti: criterii similare, abordări diferite

Declaraţiile de integritate semnate de către premierul Pavel Filip şi actualii miniştri stârnesc controverse. Chiar dacă au fost plasate pe pagina web a Guvernului, veridicitatea declaraţiilor este pusă la îndoială de către societatea civilă, atât timp cât acestea au fost semnate în taină. O altă situaţie este peste Prut. Deşi nu au fost semnate în public de către membrii Guvernului Cioloş, declaraţiile de integritate au fost stocate de către societatea civilă, iar presa are grijă să supravegheze ca demnitarii să respecte criteriile de integritate asumate la început de mandat.

După ce Pavel Filip a fost propus la funcţia de prim-ministru de către preşedintele Nicolae Timofti, câteva organizaţii neguvernamentale care promovează transparenţa şi integritatea persoanelor cu funcţii publice i-au cerut ca noii miniştri să semneze pe propria răspundere declaraţii de integritate, pentru a se asigura că niciunul dintre ei nu este compromis.

Astfel, la 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu Pavel Filip, în cadrul căreia acesta s-a arătat dispus să semneze, împreună cu noul Cabinet de miniştri, Declaraţia de integritate elaborată de societatea civilă. ​La scurt timp însă, juriştii lui Pavel Filip au expediat organizaţiilor neguvernamentale o altă variantă a Declaraţiei de integritate.

 Atunci, societatea civilă a condamnat o asemenea abordare şi a calificat textul propus drept o încercare de a se eschiva de la semnarea documentului. „Suntem dezamăgiţi de un astfel de tratament şi abordare inadecvată a iniţiativelor societăţii civile din partea politicienilor, care promit una, dar fac alta. Semnarea unei declaraţii în varianta propusă de juriştii candidatului desemnat este echivalentă cu nesemnarea unei declaraţii de integritate şi arată că viitorul Guvern nu ia în serios cerinţele societăţii civile şi nu-şi asumă responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat până în prezent în Republica Moldova”, se spune în declaraţia emisă de către mai multe organizaţii neguvernamentale.

Semnate în secret şi ţinute la adăpostul Guvernului

La numai o zi de la publicarea acestei declaraţii, la 20 ianuarie, membrii Cabinetului de miniştri au semnat declaraţia de integritate propusă de către societatea civilă, însă acest angajament nu a fost făcut în mod public. Potrivit unui comunicat de presă al Executivului, demnitarii au semnat declaraţiile înainte de a fi prezentată în plenul Parlamentului componenţa şi programul de activitate al Guvernului. Serviciul de presă al Executivului ne informează că declaraţiile, ale căror copii au fost plasate pe pagina www.gov.md se află acum la Guvern, însă urmează să fie expediate, împreună cu o scrisoare de însoţire, reprezentanţilor societăţii civile.

Organizaţiile neguvernamentale au publicat o nouă declaraţie prin care condamnă modul de formare, votare şi învestire a Guvernului condus de Pavel Filip şi anunţă că nu consideră valabile declaraţiile de integritate, având în vedere lipsa de transparenţă în procesul de semnare.

Lilia Carasciuc, directoarea Organizaţiei Transparency International-Moldova, declară pentru Moldova Curată că pune la îndoială autenticitatea acestor declaraţii şi nu le va recunoaşte. „Până la urmă, Guvernul Filip a decis să semneze declaraţiile de integritate, după modelul propus de noi, însă ni s-a transmis că nu vor să facă un show din acest lucru. Am menţionat că nu putem accepta declaraţii semnate clandestin. Aceasta este o obligaţie pe care candidaţii şi-o asumă, de aceea era necesară semnarea în mod public. Pentru mine o declaraţie care nu este făcută în mod public, nu este considerată un document oficial. Dacă ulterior declarării se vor depista abateri, oricine din Guvern poate să ne reproşeze că declaraţia nu a fost semnată de el”, afirmă reprezentanta TI-Moldova.

În România declaraţiile de integritate sunt sub „peniţa” presei

Nici în România membrii Cabinetului Cioloş nu au semnat aceste declaraţii în mod public, însă ele nu au fost depozitate la Guvern, ca în cazul Republicii Moldova, ci sunt păstrate de administraţia portalului România Curată. Simona Popescu, coordonator al Alianţei pentru o Românie Curată (proiect al Societăţii Academice din România) ne-a declarat că premierul român a venit doar cu o recomandare pentru miniştri. „În Romania aceste declaraţii de integritate nu au fost semnate în public, în sensul în care nu s-a făcut mare tapaj de semnarea lor, nu a fost presa de faţă. Pur şi simplu, la începutul unei prime şedinţe de Guvern, premierul le-a prezentat conţinutul declaraţiei şi le-a recomandat tuturor membrilor Cabinetului să o semneze. Rezultatul a fost că până la finalul şedinţei, semnaseră toţi noii miniştri, inclusiv primul-ministru. I-au dat declaraţiile premierului, care apoi a dispus să ne fie transmise. Le-am postat pe site, ele au fost şi sunt la vedere pe www.romaniacurata.ro , menţionează Simona Popescu.

Ea mai precizează că acum presa stă cu ochii pe aceşti demnitari. „Am verificat ca declaraţiile să fie conforme cu realitatea şi nu am găsit persoane care să fi minţit. Până acum cei care le-au semnat pe propria răspundere au... răspundere. Suntem însă atenţi în permanenţă la respectarea criteriilor. Îndată ce vom găsi că s-au încălcat unele prevederi din cele asumate, jurnaliştii noştri vor scrie şi vom anunţa public”, adaugă Simona Popescu.

Criteriile de integritate nu sunt respectate de unii miniştri moldoveni

La rândul său, Pavel Postică, jurist la Asociaţia Promo-LEX, spune că şi în cazul Republicii Moldova jurnaliştii trebuie să stea cu ochii pe aceste declaraţii de integritate, fiindcă de la început au fost semnate cu abateri. „Se pune la îndoială integritatea unor miniştri, deoarece nu toţi au inclus în Curriculum Vitae (CV) parcursul lor politic. Din punctul meu de vedere, toţi miniştri trebuiau să facă acest lucru, însă au semnat declaraţia fără să includă această informaţie importantă”, spune juristul de la Promo-LEX.

Unii miniştri au şi explicaţii pentru această omitere. „Am menţionat în declaraţie că nu am scris parcursul politic, fiindcă nu erau făcute modificările în CV. Imediat cum voi include aceste date, vă voi anunţa. Vă mulţumesc”, ne-a răspuns scurt Vasile Botnari, membru al Partidului Democrat din Moldova, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi actualul ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

Nici ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, propus în această funcţie tot de PDM, nu a indicat apartenenţa sa politică, motivând că CV-ul său era deja în dosarul depus la Parlament şi Guvern.

În schimb, Valeriu Munteanu, ministrul Mediului, reprezentantul Partidului Liberal, menţionează că toată informaţia inclusă în acea declaraţie corespunde realităţii. „Din data de 7 februarie 2008 sunt membru al Partidului Liberal, în alte partide nu am fost. Sunt gata să răspund pentru orice cuvânt din declaraţia de integritate şi nu doar. Eu respect cu stricteţe legile Republicii Moldova, nici strada nu o trec în locuri interzise de lege”, specifică oficialul.

Nici în România şi nici în Moldova nu există răspundere penală pentru nerespectarea criteriilor din declaraţia de integritate

Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, afirmă că premierul şi miniştrii care au semnat declaraţiile de integritate nu sunt pasibili de răspundere penală, deoarece nici un act juridic nu reglementează acest lucru. „Legea nu prevede care vor fi consecinţele abaterii de la aceste criterii de integritate. Codul Penal prevede exact în care cazuri este sancţionat falsul în declaraţii. Această declaraţie de integritate are un aspect de moralitate a persoanei într-o funcţie publică ce îşi asumă anumite obligaţii pe propria răspundere”, specifică preşedintele CNI.

Nici în România aceste declaraţii nu atrag răspundere penală. Şi aici respectarea criteriilor de integritate ţine de etică. Ciprian Ciucu, directorul Centrului Român de Politici Europene, dar şi  preşedintele Consiliului Naţional de Integritate (CNI) din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate din România (ANI), este de părere că guvernele nou-investite ar trebui să răspundă la apelurile venite din partea societăţii în ce priveşte integritatea, mai ales dacă au nevoie de sprijinul acesteia şi guvernează având un deficit de legitimitate. „Rolul acestor declaraţii nu este unul juridic, ci acela de "pact" temporar, Executivul vine cu garanţii personale că guvernează doar în interesul societăţii”, precizează Ciprian Ciucu.

Aceeaşi practică, integritate diferită

Societatea civilă de la noi a preluat din Romania practica propunerii membrilor Guvernului de a semna pe propria răspundere o declaraţie de integritate. La mijlocul lunii noiembrie 2015, miniştrii Cabinetului Cioloş au semnat declaraţii ce conţin criterii clare propuse de 35 de organizaţii nonguvernamentale, mărturisind că nu sunt implicaţi în cazuri de corupţie şi traseism politic.

La Chişinău, atunci când preşedintele l-a desemnat la funcţia de premier, candidatul Ion Sturza a fost de acord cu propunerea societăţii civile şi, la începutul anului curent, candidaţii Cabinetului său au semnat, într-un eveniment public, declaraţii de integritate, prin care confirmau pe propria răspundere că nu sunt şi nu au fost implicaţi în comiterea de infracţiuni sau în acte conexe corupţiei. Câteva organizaţii neguvernamentale au fost dispuse să depoziteze originalele declaraţiilor şi să monitorizeze dacă criteriile incluse în ele vor fi respectate. Guvernul Sturza însă nu a mai fost învestit întrucât nu a primit votul aleşilor poporului.

Lilia Zaharia

Lilia Carasciuc