Dorin Recean: „Polițiștii vor fi supuși testului cu poligraful în cadrul anchetelor de serviciu”

Arhiva 8 iulie 2013 2931
Dorin Recean, ministru al Afacerilor Interne

- Aproape săptămânal, Centrul Național Anticorupție anunță despre cazuri de corupție în care au fost implicați polițiști. Cât de gravă este, de fapt, situația?



 Nu doar CNA semnalează astfel de cazuri. Noi avem și Serviciul de securitate internă, consolidat începând cu 5 martie 2013. Avem mult mai multe operațiuni decât CNA în acest sens. Dar este important să înțelegem că Ministerul Afacerilor Interne are 17 mii de angajați. Respectiv, incidența actelor de corupție în acest sistem este mai mare decât în altele. Țin să menționez din nou ceea ce spun cu fiecare ocazie - majoritatea polițiștilor sunt onești și își fac bine treaba. Cu părere de rău, avem o mică parte de polițiști corupți, care reușesc să strice imaginea întregului sistem. Pentru a combate corupția, trebuie să acționăm din două direcții. Să eliminăm oportunitățile de corupție, pentru că legile, regulile interne, hotărârile de Guvern, procedurile, lasă loc pentru faptele de corupție. Al doilea aspect ține de creșterea graduală a salariilor și a motivației pentru angajați.

- Înainte de a fi numit în funcția de ministru, ați fost într-o vizită de documentare în Georgia. Opinia publică se aștepta că veți prelua modelul georgian de reformare a Ministerului de Interne. Cât din modelul georgian ați preluat?

În primul rând, din punctul meu de vedere, lumea nu știe ce înseamnă modelul georgian. Toți asociază modelul georgian cu faptul că au fost dați afară toți polițiștii. Această operațiune a fost realizată doar cu 1600 de angajați din poliția rutieră. Ceea ce trebuie să învățăm de la georgieni este viteza cu care s-au mișcat. Noi nu avem, cu părere de rău, resursele de care a beneficiat Georgia, nici investiționale, nici materiale de susținere și de plată a salariilor.

- La noi ce s-a reușit în sensul reformelor? Cât de mulțumit sunteți de modul în care a fost reformată poliția rutieră?

Parțial s-a curățit sistemul. În special, în organele de urmărire penală și cele de asigurare a ordinii publice. În ceea ce ține de Inspectoratul Național de Patrulare, cifrele arată că în acest an s-au redus considerabil numărul de accidente rutiere. Avem o circulație mai puțin periculoasă, chiar dacă numărul de automobile și șoferi crește.

În cadrul reformei sistemului polițienesc am reușit să scăpăm de aproape o mie din așa-zișii „nacialnici” (șefi – n.r.) pe care i-am transferat în domeniul operațional. Astfel, dacă până acum raportul dintre șefi și  polițiști era de 50 la 50, acum este de 19 la 81. Evident, asta a indus și un stres în fostul management de mijloc. Unii dintre cei care au fost eliminați azi apar la televizor în calitate de experți în domeniul afacerilor interne.

- Numărul de plângeri din partea cetățenilor despre cazurile de corupție comise de polițiști a crescut sau s-a micșorat?

Cazuri de corupție sunt raportate tot mai mult și mai mult. Există o anumită doză de încredere că noi vom face față. În plus, au apărut mai multe posibilități de raportare, inclusiv pe rețelele de socializare. Absolut în toate cazurile în care s-au depistat cazuri de tortură sau de corupție, sau încălcări disciplinare, am concediat persoanele vinovate.

- Cât de dese sunt astăzi cazurile de restabilire în funcție a polițiștilor prin decizie de judecată?

Noi ne străduim să limităm acest fenomen prin creșterea calității anchetelor de serviciu pe care le facem. Eu, ca ministru, nu sunt satisfăcut de o bună parte a deciziilor prin care trebuie să restabilesc în funcție mai multe persoane. De cele mai multe ori, sunt restabiliți cei cu funcții de top. Ei au capacitatea mai bună să influențeze anumite decizii și să se descurce în astfel de situații. Dar noi am găsit soluții pentru a-i determina, totuși, pe polițiștii care sunt restabiliți în funcție prin decizie judecătorească să își caute un alt loc de muncă. Mai nou, ei aleg să plece benevol.

- Anul acesta, în presă s-a scris despre cazul șefului adjunct al poliției rutiere municipale, Oleg Boboc, filmat în timp ce primea bani de la vreo 15 polițiști pentru a le permite să activeze. Ați reușit să stabiliți cine erau toți actorii implicați în această schemă?

Era o schemă locală, administrată de acest cetățean. O parte dintre cei care au denunțat acest caz au rămas să activeze în sistem. Alții au plecat. Unii au fost restabiliți prin decizie judecătorească și urmează să plece din nou. Important e că am eliminat această grupare care a existat. Acum, securitatea internă a MAI monitorizează foarte atent ceea ce se întâmplă în Inspectoratul Național de Patrulare pentru a preveni reapariția unor astfel de scheme. Astfel de monitorizări au loc și în alte subdiviziuni, pentru a putea depista la timp astfel de acțiuni.

- În ce subdiviziuni ale MAI ați mai descoperit astfel de scheme?

Astfel de scheme apar sporadic în diferite subdiviziuni. Noi ne străduim să nu le lăsăm să ia amploare și le tăiem din rădăcini. Serviciul de securitate internă administrează astăzi foarte multe dosare. Avem practic o triplare a acestora. Întotdeauna încurajez cetățenii să raporteze cazurile de abuz, corupție, maltratare și lipsa suficientă de atitudine. De asemenea, îndemn cetățenii să nu încalce regulile de circulație rutieră, să nu dea mită.

- Cu câteva luni în urmă a avut loc o descindere cu mascați la Comisariatul general de poliție din Chișinău. Atunci au fost suspendați din funcție un vicecomisar și  șeful  poliției criminale. Ce ați depistat atunci la comisariat?

Haideți să definim corect ce s-a întâmplat atunci la comisariat. Vreau să atrag atenția tuturor că acelea nu erau locuințele personale ale cuiva. Serviciul de securitate internă al MAI a mers să verifice regimul secret, cum se păstrează și se administrează materialele clasificate. Existau motive pentru ca această procedură să aibă loc așa cum a avut loc. Au fost depistate nereguli grave. Acum, are loc un proces penal pe acest caz, dar și unul pe descindere. Mai multe detalii nu vă pot da, pentru a nu prejudicia ancheta.

- Pe 7 aprilie curent, v-ați cerut scuze de la toți cetățenii R. Moldova pentru comportamentul polițiștilor după evenimentele din 7 aprilie 2009. Totuși, mulți dintre polițiștii-torționari au rămas să activeze în cadrul MAI. Cum se explică acest lucru?

Mesajul de pe 7 aprilie cred că a fost singurul meu mesaj politic de când am fost numit ministru. La 7 aprilie a existat, la început, o decizie politică pentru a nu interveni pentru restabilirea ordinii publice. Apoi a fost o decizie politică despre cum trebuie să se intervină. Acum, însă, încercăm să tratăm febra fără a trata boala. Noi, pe interior, trebuie să ne facem treaba. Avem o listă cu polițiștii implicați în actele de tortură de după 7 aprilie. Îi luăm pe rând și analizăm fiecare caz în parte. Am ajuns acum la numărul 42. Astfel, deja 42 de polițiști implicați în maltratarea tinerilor după 7 aprilie 2009 au fost concediați. Însă nu e neapărat ca aceștia să fi fost dați afară pentru ceea ce au făcut pe 7 aprilie. Au existat și alte motive. Totuși, trebuie să fim extrem de atenți, pentru că avem cazuri în care persoanelor care nu au participat la acele acte de tortură li s-a creat un context prin care cei care real au torturat i-au băgat în dosare.

- Cum vă explicați faptul că unii polițiști, în pofida salariilor mizerabile, au case și mașini luxoase?

Nu vreau să caut explicații. Noi pentru asta am adoptat o lege. Împreună cu CNA, vom recurge la monitorizarea stilului de viață al polițiștilor și toți cei care au averi nejustificate vor trebuie să răspundă pentru acest lucru și vor fi eliminați din sistem. Acum se lucrează la elaborarea mecanismului de aplicare a acestei legi. Am încredere că din toamnă vom putea începe monitorizarea.

- Ce măsuri veți mai întreprinde pentru a vă asigura că în organele de drept nu vor mai ajunge persoane predispuse spre corupție?

Încercăm să eliminăm oportunitățile de corupție. În următoarele trei luni vom institui serviciul psihologic special pentru a putea identifica persoanele predispuse spre corupție. Același lucru îl vom face și la Academia de Poliție. De asemenea, testul cu poligraful va fi folosit în cadrul anchetelor de serviciu.

- Ministerul de Interne a planificat revizuirea modului și a criteriilor de salarizare și majorare graduală a salariilor angajaților. Cum va fi făcut acest lucru?

Astăzi, salariul de bază al polițiștilor este foarte mic, cam 1800 de lei, iar venitul lunar, în funcție de cât s-a aflat în sistem, ce-a mai făcut, poate fi de trei-patru ori mai mare. Trebuie să mărim salariul de bază din contul suplimentelor la salariu, pentru ca acesta să fie motivant pentru noii angajați. De asemenea, negociem la Guvern să avem o creștere a salariului cu cel puțin 30 la sută. Pentru aceasta ar fi nevoie de circa 200 de milioane de lei anual.

- Ce părere aveți despre modul în care este gestionat dosarul „Pădurea Domnească”?

Din punctul meu de vedere, în acest dosar greșeala a fost făcută la început. Acum este foarte dificil să demonstrezi cuiva ceva, dacă nu s-a făcut imediat expertiza balistică necesară. Odată ce probele nu au fost administrate atunci corect, acum sarcina procuraturii va fi și mai dificilă, dar am încredere că aceasta va depune efort maxim pentru a rezolva acest caz.

- S-a schimbat ceva în modul de colaborare dintre MAI și Procuratura Generală de când a fost ales un nou procuror general?

Acum avem un nou management la Procuraturii Generale. Vreau să sper că reformele vor fi accelerate și se va îmbunătăți relația dintre poliție și procurori. Din punct de vedere instituțional avansăm, pentru că facem grupuri comune de lucru.

- În cazul deputatului Valeriu Guma, a oferit Interpolul de la Chișinău informații Interpolului internațional despre locul aflării acestuia?

Acest caz este administrat de autoritățile române. În virtutea statutului de deputat pe care îl are domnul Guma, trebuie să fie respectate anumite proceduri de către autoritățile române și acestea susțin că au inițiat aceste proceduri. Biroul internațional Interpol din R. Moldova a informat despre acest statut special al lui Valeriu Guma. Din acest moment, noi nu mai avem nimic de făcut în acest caz. Urmează deja cei de la București să administreze corespunzător cazul.

- Pentru ce ați fost amendat după accidentul în care ați fost implicat recent?

Cu 15 minute înainte de accident am discutat cu niște jurnaliști care pot confirma că nu am consumat băuturi alcoolice. Eu am fost amendat pentru că am deteriorat mașina de serviciu, care este un bun public. Dacă aș fi făcut acest accident cu propria mașină, nu eram amendat. Pot să vă asigur că nu am depășit viteza.

-Vă mulțumim!

Interviu realizat de Mariana Rață



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) inv...

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) invită reprezentanţii mass-media la conferinţa de presă cu tema: „Trei ani de procese de judecată cu partidele politice din R. Moldova”.

28 noiembrie 2013
1734
Arhiva

O angajată a Procuraturii Generale, trimisă de CNI la P...

Un control inițiat din oficiu de către Comisia Națională de Integritate (CNI) a scos la iveală faptul că Victoria Găulică, specialist-principal în cadrul Secției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale, a omis din declarația de avere pentru anul 2014 o serie de bunuri. Comisia a constatat și o diferență vădită dintre venituri și bunurile dobândite în acel an. Soțul Victoriei Găulică, care este avocat, și care a reprezentat-o în fața membrilor CNI, susține însă că omisiunile sunt o consecință a unor erori și a unor circumstanțe speciale. 

17 aprilie 2016
1932
Arhiva

Pentru cine votăm la alegeri? Igor Dodon: Moldov(e)an s...

Igor Dodon este candidatul „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM) înregistrat de CEC cu nr. 8 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. Activează în perioada anilor 1997–2001 la Bursa de Valori a Moldovei, în 2001–2005 — preşedinte, membru al Consiliului de directori, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, în 2002–2005 — preşedinte, membru al Comitetului de bursă, Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei S.R.L. În perioada anilor 2005–2006 a ocupat funcția de viceministru al Economiei şi Comerţului, 2006–2008 — ministru al Economiei şi Comerţului, 2008–2009 — prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei şi Comerţului. Între anii 2009–2011 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, fracţiunea PCRM, iar din 2011este deputat, fracţiunea PSRM[1].

24 octombrie 2016
1508
Arhiva

Profil candidat: Valeri Klimenco

Valeri Klimenco candidează pe poziția a șaptea în lista  Partidului „Șor” în circumscripța națională. Klimenko este candidatul formațiuni și în circumscripția nr. 48, din Transnistria.

20 februarie 2019
2110
Arhiva

UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...

Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.

10 februarie 2016
1834
Arhiva

Socru şi ginere la primăria din Bârnova

Primarul satului Bârnova din raionul Ocniţa activează într-o instituţie cu ginerele său, care este secretar al consiliului local. Deşi experţii anticorupţie afirmă că ambii încalcă regimul juridic al conflictului de interese, socrul fiind persoană cu funcţie de demnitate publică, iar ginerele - funcţionar public, alesul local respinge aceste argumente. Valeriu Scutelnic motivează că atunci când a fost angajat la primărie, secretarul consiliului nu îi era ginere. Pentru comparaţie, în România, un primar aflat într-o situaţie similară, a ajuns să fie condamnat.

21 martie 2016
2501