După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, cu imobil şi afacere în Spania, este iertat de CNI
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
În luna aprilie 2016, Moldova Curată a descoperit că Nastas are în capitala Spaniei o afacere în domeniul construcţiilor, care însă nu a fost trecută în declaraţia de avere. Tot atunci, relatam despre faptul că Nastas, în anul 2014, declara că pe conturile sale avea circa două milioane de lei şi peste 301 mii de euro. Actualul director de la „Poşta Moldovei” mai deţine în Spania o casă cu suprafaţa de 480 m.p. şi cu o valoare cadastrală de 480 de mii de euro. Această locuinţă este situată în orăşelul El Escorial, o zonă din nordul capitalei Spaniei, în care se află şi reşedinţa regală.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control pentru a verifica dacă Serghei Nastas a omis sau nu din declaraţia de avere aceste bunuri şi venituri.
Abatere fără intenţie
În şedinţa din 28 iulie, membrii CNI au votat clasarea cazului. Eugeniu Viţu, şeful Serviciului informaţii şi relaţii cu publicul al CNI, menţionează că toţi membrii prezenţi în şedinţă au decis acest lucru. Ei ar fi motivat că abaterea ar fi fost comisă fără rea intenţie.
Expertă: „Decizia CNI – ilegală”
Experta anticorupţie Mariana Kalughin precizează că decizia CNI este ilegală, fiindcă nu este de competenţa CNI să stabilească dacă abaterea comisă de subiectul declarării este comisă intenţionat sau nu. „Este atribuţia organelor de urmărire penală, care, în baza actului de constatare emis de CNI, acumulează toate probele necesare pentru a demonstra dacă e intenţionat sau nu. Atunci când CNI se leagă de motivul intenţiei, de fapt îşi depăşeşte atribuţiile”, spune experta.
Mariana Kalughin observă că în ultima perioadă CNI emite decizii contradictorii. „Acum, CNI, aflându-se pe ultima sută de metri de activitate, este tot mai inofensivă faţă de declaranţi. Cert este că în ultimul timp CNI a luat unele decizii nejustificate legal”, conchide experta.
Cazuri descoperite de presă, clasate de CNI
Amintim că în această lună CNI a examinat două cazuri care au stârnit nemulţumirea societăţii civile. Unul este al lui Vadim Brânzaniuc, şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, vizat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au descoperit că funcţionarul „a reuşit să acumuleze în doar doi ani, fiind în funcţia de şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, o avere de câteva milioane de lei”. Investigaţia arăta că funcţionarul deţine o casă cu două etaje în zona Petricani din sectorul Râşcani, pe care a construit-o, potrivit actelor cadastrale, din anul 2012 până în 2014. CNI însă a clasat cazul, motivând lipsa de intenţie.
Şi în cazul judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiţie, Mariana Pitic, CNI a avut acelaşi argument. Magistrata nu a fost sancţionată de către CNI pentru o eventuală diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, chiar dacă a indicat în declaraţia de avere un autoturism Porshe, cu valoarea reală de câteva zeci de mii de euro. CNI a clasat dosarul, motivând că valoarea bunurilor declarate pentru anul 2015 nu depăşeşte suma veniturilor judecătoarei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului pe...
Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Alegerea preşedintelui raionului Glodeni este contestat...
Democratul Ion Leucă, ales în luna iulie președinte al raionului Glodeni, riscă să-şi piardă noua funcție. Consilierii socialişti îl acuză că ar fi fost ales ilegal și au acţionat Consiliul raional Glodeni în judecată. O ședință în acest dosar va avea loc pe 30 octombrie, iar Ion Leucă spune că a fost ales fără nicio încălcare de lege.
Liberalul Mihai Moldovanu a pierdut procesul împotriva...
Șeful Direcției Sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, liberalul Mihai Moldovanu, nu a reușit să obțină despăgubirile de 10 mii de lei, dar nici dezmințire și scuze publice, pe care le ceruse de la consiliera socialistă Eugenia Ceban. Aceasta declarase, între altele, într-o conferință de presă susținută cu alți membri ai PSRM, că Moldovanu ”a distrus tot procesul de sănătate din municipiul Chișinău” și că ar avea ”cotă-parte în fiecare instituție medicală”.
Un caz clasat de CNI ar putea fi reexaminat
Şefa Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF) din cadrul Consiliului Raional Nisporeni îl are în subordine pe fiul său, care activează în calitate de asistent social. În timp ce experţii susţin că aici e vorba de un conflict de interese vădit, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat anterior acest caz din lipsă de probe. Preşedintele CNI afirmă că această situaţie ar putea fi reexaminată, dacă au apărut detalii noi.
Reforma procuraturii: numele şi prenumele procurorilor...
Procuratura Generală a Republicii Moldova abuzează de prevederile legii care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal. O organizaţie neguvernamentală activă în domeniul drepturilor omului a solicitat de la PG informaţii precum numărul, numele şi prenumele procurorilor care activează în procuraturile teritoriale şi cele specializate din municipiul Chişinău, data numirii lor în funcţie. Procuratura Generală a motivat că nu poate furniza aceste date, invocând protecţia datelor cu caracter personal.