Fosta șefă de secție la Ministerul Sănătății, Silvia Volosatâi, găsită vinovată de fals în declarația de avere. Nu va fi pedepsită din cauza termenului de prescripție

Fosta șefă a Secției Investiții și Administrarea Proprietății Publice din cadrul Ministerului Sănătății, Silvia Volosatâi, a fost declarată vinovată de comiterea falsului în declarația de avere, însă judecătorii au încetat procesul penal din cauză că infracțiunea s-a prescris. Fosta funcționară a încercat să-și dovedească nevinovăția atât la Curtea de Apel, cât și la Curtea Supremă de Justiție. Instanța supremă a emis o hotărâre irevocabilă acum o săptămână, prin care a lăsat în vigoare sentința care o declară pe Volosatâi vinovată de comiterea cu intenție, a falsului în declarații.

Dosar penal pornit în baza unui articol publicat de Moldova Curată 

În luna august 2014 Comisia Națională de Integritate a pornit un control în baza unui articol publicat de Moldova Curată, în care se arăta că Silvia Volosatâi nu a indicat în declarația de avere veniturile pe care le are din activitatea firmei sale, dar și o parte din imobilele pe care le deține. În actul de constatare emis trei luni mai târziu, CNI a stabilit că funcționara nu a indicat în declarația de avere pentru anul 2013 3 imobile și 8 terenuri agricole, dar și un credit de 2 milioane de lei, contractat de soțul său și pentru care au fost gajate două dintre imobilele deținute. De asemenea, ea a omis din declarație, potrivit actului CNI, un autoturism Mercedes E 200, fabricat în 2008 și dobândit în anul 2012, dar și câteva conturi bancare. „Originea banilor de pe conturile bancare nr. XXXXX şi nr. XXXXXX este necunoscută şi prezintă suspiciuni privind legalitatea provenienţei acestora”, au notat membrii CNI în actul de constatare.

Angajații CNI au raportat suma pe care familia Volosatâi a plătit-o în anul 2013 pentru stingerea creditului de 2 milioane de lei la veniturile legale și au constatat că soții au plătit la bancă o sumă mult mai mare decât au câștigat (ambii fiind bugetari): 395 871,26 lei plătiți față de venitul anual total - 240 290,88 lei. „În urma comparării datelor din declaraţie şi documentelor suplimentare primite, se constată diferenţă vădită în mărime de 142 305,15 lei între venitul total declarat pe anul 2013 — 240 290,88 lei şi cheltuielile conform rulajelor bancare în sumă totală de 502 741,47 lei”, se mai spune în actul de constatare.

În consecință, CNI a decis: 

Solicitată anterior de Moldova Curată, Silvia Volosatâi a declarat că „jumătate” din datele incluse în actul CNI ar fi „ireale”. „Eu nu dispun de atâtea imobile cum scrie acolo și așa mai departe…”, ne-a scris Silvia Volosatâi într-un mesaj. Atunci, la etapa deschiderii dosarului penal, ea a refuzat să facă alte comentarii, precizând că „va avea ceva de spus” după încheierea investigațiilor. 

Toate instanțele au dat dreptate CNI și procurorilor, constatând vinovăția pentru fals în declarații

În baza actului de constatare al CNI, emis în decembrie 2014, Procuratura Anticorupție a pornit, în februarie 2015, un dosar penal conform art. 352 prim, falsul în declarații. 

Dosarul a ajuns în prima instanță, Judecătoria sectorului Râșcani, la 17 noiembrie 2015, care, peste un an, la 28 noiembrie 2016, a emis o sentință prin care a constatat că Silvia Volosatâi a comis fals în declarații. Cu toate acestea, instanța a dispus încetarea procesului penal „din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală”.

Avocatul a atacat sentința, spunând că inculpata a completat declarația în timpul unui tratament medicamentos, care i-a putut afecta memoria

Funcționara, prin intermediul avocatului său Vladislav Roșca, a atacat sentința la Curtea de Apel Chișinău, cerând achitarea inculpatei. Avocatul a argumentat prin faptul că aceasta a depus declarația incompletă în ultima zi a lunii martie (data limită la care pot fi depuse declarațiile anuale de venituri și proprietate) din cauză că se afla în spital, unde suporta o cură de tratament medicamentos. „Inculpata, dând dovadă de responsabilitate pentru depunerea în termen a declarației, fiind internată în spital, în incinta spitalului a completat în limita memoriei sale declarația cu privire la venituri și proprietăți și a transmis-o contabilei. (…) Existența problemelor de sănătate, mai ales celor grave, în consecință, restricționează persoana de la o gândire clară și lucidă, precum și afectează capacitățile de memorie”, a invocat apărătorul. Vladislav Roșca a notat, de asemenea, că bunurile omise au fost indicate în declarația soțului, și el subiect al declarării, ceea ce ar vorbi despre lipsa intenției de tăinuire.

Judecătorii de la Apel: Deși în curs de tratament, funcționara își continua activitatea la Ministerul Sănătății, deci nu-i fuseseră afectate capacitățile mintale 

De notat că, în timpul controlului efectuat de CNI Silvia Volosatâi nu a invocat aceste circumstanțe ale depunerii declarației, preferând să nu dea explicații, ci doar să prezinte copiile unor documente. Atunci când a fost întrebată de Moldova Curată ce venituri a avut din activitatea firmei sale, care a făcut vânzări în acel an de aproape 2 milioane de lei, ea a răspuns: „Eu nu dau explicații la presă despre chestiile mele personale”. Ulterior, a venit, totuși, cu unele precizări.  

Curtea de Apel a respins argumentele avocatului, afirmând că deși era bolnavă, Silvia Volosatâi continua să meargă la muncă la Ministerul Sănătății, deci capacitățile mintale și fizice nu-i fuseseră afectate de acel tratament. La fel, judecătorii au notat că ea a avut la dispoziție 3 luni pentru a depune declarația de avere. Ei au stabilit că funcționara intenționat a completat declarația cu omisiuni.

Falsul în declarații, considerat infracțiune ușoară, al cărei termen de prescripție este de doi ani

Avocatul a atacat și decizia Curții de Apel, însă Curtea Supremă de Justiție - judecătorii Petru Ursache, Constantin Alerguș și Vladimir Timofti -, prin decizia pronunțată integral la 6 iulie 2017, au respins recursul ca neîntemeiat. Astfel, Silvia Volosatâi a fost găsită vinovată pentru fals în declarația de venituri și proprietate, însă nu îi este aplicată nici o pedeapsă din cauză că această infracțiune este considerată ușoară, iar pentru infracțiunile ușoare termenul de prescripție este de doi ani (art. 60 Cod Penal). Or, Silvia Volosatâi a comis falsul în declarația de avere în anul 2014. 

Am încercat să luăm legătura cu Silvia Volosatâi pentru a obține un comentariu la decizia definitivă a instanței de judecată, însă nu ne-a răspuns la mesaj.

Soțul inculpatei, și el subiect al declarării, avertizat anterior de CNI pentru că nu a depus declarația de avere

Silvia Volosatâi a deținut funcția de șefă a Secției Investiții și Administrarea Proprietății Publice din cadrul Ministerului Sănătății în anii 2012-2015. Ulterior, ea fost, pentru o perioadă foarte scurtă, directoare-adjunctă a Agenției de Stat „Apele Moldovei”. În prezent, nu deține nici o funcție publică. Soțul său, Boris Volosatâi, este director al Liceului teoretic roman-francez „Gheorghe Asachi”. În anul 2013 el a fost citat la CNI pentru că nu a depus declarația de avere pentru anul 2012. Volosatâi a declarat atunci pentru Moldova Curată că nu ține minte dacă a plătit amenda pentru întârziere, dar știe ca a fost citat.

Un alt caz în care un funcționar nu a fost pedepsit pentru falsul în declarația de avere este al fostului șef al Direcției Educație Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu. În privința lui, Curtea de Apel a încetat procesul penal din cauza termenului de prescripție, însă l-a condamnat cu suspendare pentru abuz în serviciu.  

Viorica Manole