Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Legea cu privire la CSM prevede ca pe pagina web a instituţiei să fie publicate declaraţiile judecătorilor cu privire la venituri şi proprietate, dar şi declaraţiile de interese personale. În prezent însă pe site-ul CSM sunt publicate doar declaraţiile de avere, însă cele de interese ale magistraţilor nu au fost făcute publice niciodată.
Deşi juriştii au atras atenţia încă acum doi ani asupra acestei probleme, CSM nu se grăbeşte să respecte prevederile legislative. „Într-un raport din 2013 am menţionat că pagina web nu conţine anumite informaţii pe care CSM este obligat să le publice. Printre acestea sunt declaraţiile de interese ale judecătorilor şi actele de control ale CSM privind activitatea instanţelor judecătoreşti. Constatăm că informaţia lipseşte. Recomandăm CSM să publice informaţia care nu este plasată pe site, fiindcă aceasta este o obligaţie prevăzută de lege”, a menţionat Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul prezentării documentului analitic „Organizarea şedinţelor şi transparenţa CSM – provocări şi perspective”.
CSM se plânge de muncă în zadar
CSM însă afirmă că scanarea declaraţiilor de interese personale presupune o muncă foarte mare, care, în opinia instituţiei, nu îşi are rostul. ”Care este sensul să publicăm aceste declaraţii? Am avut mult de muncă şi la publicarea declaraţiilor de avere, ascunderea datelor cu caracter personal, apoi plasarea lor pe site. Nu ştiu dacă vor fi publicate declaraţiile de interese personale. Am să discut cu membri CSM şi cu preşedintele şi vă voi spune care este poziţia lor. Nu am un răspuns acum”, a declarat pentru Moldova Curată Ioana Chironeţ, şefa aparatului CSM.
Menţionăm că pe site-ul CSM la rubrica „Declaraţii de avere” sunt doar declaraţiile de venituri şi proprietate ale judecătorilor de la instanţele de fond, ai celor de la curţile de apel, ai Curţii Supreme de Justiţie, dar şi ai membrilor CSM. Aici sunt publicate declaraţiile din anul 2008 şi până în anul 2014. Declaraţiile de interese lipsesc însă.
Ca şi în declaraţia de avere, în cea de interese personale subiectul indică pe propria răspundere informaţii privind activităţile profesionale retribuite; calitatea de fondator sau de membru în organele de conducere, administrare, revizie sau control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice; calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, al unei instituţii de credit, organizaţii de asigurare sau instituţii financiare. Totodată în declaraţia de interese personale sunt menţionate şi relaţiile declarantului cu organizaţiile internaţionale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Guvernul Gaburici: Miniştri noi cu trecut bogat
Chiril Gaburici, Stephane Bride şi Oleg Balan sunt nume noi în politică. Primii doi: actualul premier şi ministrul Economiei au gestionat afaceri prospere, iar ministrul Afacerilor Interne a venit în Executiv de la conducerea Academiei de Administrare Publică.
Legislativul a renunţat la portretele domnitorilor
Secretariatul Parlamentului a retras de pe site-ul Legislativului cererile iniţiale referitoare la achiziţionarea serviciilor de deservire a delegaţiilor oficiale, după ce Moldova Curată a semnalat nereguli la întocmirea criteriilor de selectare. La o zi de la apariţia articolului «Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără servicii de deservire a delegaţiilor oficiale sau portrete de domnitori?» cererile au fost înlocuite cu altele, care conţin condiţii generale și nu se mai referă strict la felul în care trebuie să arate pereţii restaurantelor sau la ce tablouri trebuie atârnate pe pereţi.
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.