Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
”În perioadele electorale apăreau brusc sesizări”
”Referitor la alegerile parlamentare sau locale, în această perioadă brusc apăreau sesizări față de anumite persoane încadrate în alegeri, ca noi să le verificăm, să le supunem controlului, să le scoatem în evidență, bănuiesc eu, ca să nu poată câștiga alegerile. Noi, într-un fel, eram obligați să inițiem controlul, însă o făceam foarte atent, pentru că înțelegeam că aici este vorba de o manipulare”, a declarat Victor Strătilă, unul dintre membrii fostei CNI, în cadrul ședinței din 27 martie a Consiliului de Integritate.
El a vorbit și despre conflictele interne din cadrul CNI dintre președintele instituției și restul membrilor și l-a acuzat pe Anatolie Donciu de faptul că ar fi fost unul dintre motivele pentru care CNI a avut o activitate nesatisfăcătoare. Potrivit lui Strătilă, angajații aparatului CNI erau instruiți de către președintele CNI să nu le ofere informații celorlalți membri ai comisiei. El a mai spus că și unele controale puteau fi inițiate fără ca ceilalți membri ai CNI să știe despre asta.
Un alt membru al fostei CNI, Vera Lupu, a confirmat cele spuse de către Victor Strătilă și a declarat că unele informații erau ascunse de către membriii aparatului CNI, iar unele dosare ar fi fost pierdute.
Donciu: ”Nu corespunde realității”
Pe de altă parte, Anatolie Donciu, care deține în prezent funcția de președinte interimar al ANI, a negat că procedurile de control ar fi fost inițiate pe criterii politice. ”Sigur că nu corespunde realității ceea ce au remarcat unele persoane”, a spuns Donciu. El a menționat că în fiecare an erau identificate așa numitele ”zone de risc” și o persoană reponsabilă pregătea o listă cu cei ce urmau să fie verificați, iar membrii comisiei selectau aproximativ 7000 de persoane, dintre care erau verificate aproximativ 4000 în decursul unui an.
”În plus, controalele se inițiau în baza sesizărilor. Iar ceea ce se referă la influența politicului, niciodată nu a fost lucrul acesta și nici nu putea să fie, cred eu”, a precizat Anatolie Donciu. El a mai spus că niciun dosar nu a fost inițiat fără acordul membrilor CNI, iar informațiile puteau fi accesate de către oricare dintre ei.
75 de dosare nefinalizate rămân în aer
Victor Strătilă a mai acuzat fosta conducere a CNI de faptul că de la intrarea în vigoare a legii cu rivire la activitatea ANI, la 1 august 2016, și până în prezent, adică timp de aproape 8 luni, activitatea instituției a fost sistată, iar 75 de dosare au rămas nesoluționate. Potrivit lui, mai mulți experți europeni au propus ca în perioada reorganizării instituției membrii CNI să îndeplinească atribuțiile inspectorilor de integritate. Victor Strătilă afirmă că președintele CNI nu ar fi depus eforturi să promoveze această idee la adoptarea legii privind activitatea ANI, fapt care s-a soldat cu o ruptură în procesul de efectuare a controlului. ”Nu au avut loc 22 de ședințe ale CNI, 75 de dosare au rămas nefinalizate, iar soarta lor așa și va rămâne. Potrivit noii legi, nu se vor putea examina aceste dosare, pentru că expiră termenul de prescripție”, a precizat Victor Strătilă.
Potrivit lui Anatolie Donciu, dosarele restante al CNI vor fi examinate de viitoare componență a ANI. El a explicat că procedurile de cotrol au fost numai suspendate până când ANI își va începe activitatea. ”Poate sunt și eu de acord că aceste 75 de dosare trebuiau finalizate de comisia care le-a inițiat. Dar legiuitorul a decis așa”, a adăugat Anatolie Donciu.
Potrivit legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cei care vor efectua controalele sunt ofițerii de integritate. Deși s-a vorbit despre un număr de 30-40 de persoane necesare pentru a fi angajate în aceste funcții, Parlamentul este cel care urmează să decidă organigrama ANI. Inspectorii de integritate urmează a fi aleși în cadrul unui concurs organizat de președintele și vice-președintele ANI, iar aceștia, la rândul lor, urmează să fie aleși de membrii Consiliului de Integritate. Deocamdată, ANI nu este funcțională, întrucât nu s-a încheiat procesul de reorganizare. În prezent proiectul de regulament elaborat de membrii CI pentru alegerea președintelui și vice-președintelui ANI se află la Ministerul Justiției pentru expertizare. Apoi, va fi publicat și va fi anunțat concursul.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Guvernul Gaburici: Miniştri noi cu trecut bogat
Chiril Gaburici, Stephane Bride şi Oleg Balan sunt nume noi în politică. Primii doi: actualul premier şi ministrul Economiei au gestionat afaceri prospere, iar ministrul Afacerilor Interne a venit în Executiv de la conducerea Academiei de Administrare Publică.
Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...
Anul trecut, Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.
Revenirea la reprezentarea în instanță de către alte pe...
Un grup de deputați a depus la Parlament un proiect de lege, cu titlu de iniţiativă legislativă, privind modificarea Codului de procedură civilă (numărul 147 din 10 aprilie 2014), al cărui scop este revenirea la practica existentă până în anul 2010, când dreptul de a reprezenta în instanță o persoană sau o instituție îl aveau nu doar avocații, ci și alte persoane.
Parlamentul este acuzat de furt
Parlamentul este acuzat că ar fi furat statului 12 milioane de lei printr-o lege adoptată la ultima ședință a Legislativului din această sesiune. Documentul prevede scutirea de plata impozitelor și a taxelor de stat a companiei de construcții „Glorinal”, despre care se spune că ar aparține lui Oleg Voronin, fiul liderului comunist. Deputații care au venit cu această inițiativă afirmă că aceasta a fost singura soluție de a scăpa Mănăstirea Curchi de datoriile pe care le avea față de acest agent economic încă de pe timpul guvernării comuniste. Guvernul însă nu a văzut cu ochi buni intenția parlamentarilor.