Judecătoarea Camelia Bogdan: „Banii lasă urme. Produsul infracțiunii trebuie confiscat în mâinile oricui s-ar afla”

Arhiva 25 iunie 2015 1877

Camelia Bogdan, judecătoare la Curtea de Apel București, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre măsurile care au ajutat România să obțină rezultate răsunătoare în lupta cu flagelul corupției. Magistrata a amintit și despre instrumentele pe care le folosește atât ea, cât și colegii săi pentru a reîntoarce în folosul societății bunurile care au ajuns ilegal în posesia celor dați pe mâna Justiției.



Doamnă Camelia Bogdan, sunteţi unul dintre judecătorii care a examinat cazuri de rezonanţă în România. Nu pot să nu amintesc în acest context numele politicianului şi omului de afaceri Dan Voiculescu. De fapt, astăzi, peste Prut, tot mai multe persoane importante ajung în vizorul Justiţiei. Ce a ajutat România să obţină astfel de rezultate?

Pregătirea noii generaţii, pregătirea temeinică a judecătorilor şi a procurorilor. Există tot mai multe preocupări în desfăşurarea unor investigaţii economice paralele proactive, fie în faza de urmărire penală, fie în faza de judecată, care să identifice beneficiarul real al fondurilor: cine anume controlează o afacere. Suntem tot mai preocupaţi să garantăm că criminalitatea nu produce venituri. În cauzele economico-financiare sunt tot mai multe preocupări şi la nivel de anchetă, şi la nivel de judecată în confiscarea produsului infracţiunii. România nu-şi mai permite ca bunurile produse din infracţiuni să rămână în circuitul civil. Statul român trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de bază pe care le are faţă de cetăţenii săi. Să le asigure dreptul la Educaţie, la un spirit sănătos.

Ce ar trebui să întreprindem ca şi în Republica Moldova lucrurile să se mişte din loc cât mai repede?

Bănuiesc că ne confruntăm cu aceleaşi situaţii. Din câte am înţeles, şi la dumneavoastră se pune accent pe specializarea procurorilor şi judecătorilor. Există foarte multe investiţii pentru pregătirea lor profesională. Este necesar să se vadă rezultatele.

Justiţia din Republica Moldova este una dintre cele mai corupte, cel puţin aşa arată anumite studii. Cât de eficientă este majorarea salariilor, dar şi acordarea asistenţilor judecătorilor pentru eradicarea corupţiei din acest sistem?

Nu ştiu dacă moralitatea trebuie legată de remunerare. Colegii judecători din Republica Moldova, în măsura în care conştientizează că există flagelul corupţiei în sistemul judiciar, nu trebuie să-l lase să se dezvolte. În măsura în care judecătorii sau procurorii au cunoştinţe despre săvârşirea unor fapte de corupţie de către colegii lor să investigheze acele cauze. Ar fi o solidaritate foarte prost înţeleasă dacă s-ar permite ca flagelul corupţiei în sistemul judiciar să perpetueze la nesfârşit.

În ultimii ani, jurnaliştii din Republica Moldova au publicat articole în care au arătat luxul în care trăiesc mulţi judecători de la noi. Asta în pofida faptului că, până nu demult, salariile erau foarte mici. Dacă unii dintre ei ar ajunge pe mâna Justiţiei, ar fi confiscarea averii o soluţie bună?

Pe lângă o pedeapsă disuasivă, proporţionată cu gravitatea faptei, confiscarea atrage o mulțumire din partea societății. Trebuie ca procurorii să strângă dovezi și pentru documentarea activității infracționale, și pentru obținerea unei soluții de condamnare. De preferință să fie cu executare, pentru ca dumneavostră să trageți un semnal puternic, ca ceilalți membri din magistratură să nu-și mai permită, eventual, în viitor, să comită o astfel de faptă de corupție. Confiscarea de la terți – luăm cazul judecătorului care ia mită. Pune acei bani pe numele mamei, o casă pe numele soției. Atenție: divorțul nu este mod de dobândire ilicită a proprietății. Chiar dacă continuă să stea cu fosta soție sau dacă stă cu o amantă și de dragul copiilor lasă totul fostei soții – trebuie să identifici, să cobori la fiecare și să-i pui să dovedească de unde a avut bani și cum anume a dobândit. Dacă s-a dobândit cu titlul gratuit, trebuie confiscat produsul infracțiunii din mâinile oricui este. Dacă pretinde că a dat bani ca să cumpere un bun, trebuie de văzut de unde a avut bani să cumpere acel bun. Regula este: criminalitatea nu produce venituri și da, confiscarea este cea mai utilă armă în combaretea oricărei infracțiuni generatoare de profit, indiferent dacă vorbim de infracțiuni de corupție, spălări de bani, alte infracțiuni economico-financiare.

Mai multe vedeţi aici



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Un primar a încheiat un contract cu firma fiului, invoc...

Tudor Istrati, primarul comunei Răuțel, raionul Fălești, localitate în care trăiesc în jur de patru mii de oameni, a încheiat un contract de achiziționare a serviciilor de transport cu firma fiului său. Tudor Istrati spune că știa că situația reprezintă un conflict de interese, de aceea nu a făcut parte din grupul de lucru care a selectat agentul economic. El adaugă că ar fi fost nevoit să contracteze firma fiului, întrucât la cele două concursuri de achiziții nu s-au înregistrat alte întreprinderi de transport.

28 septembrie 2018
2056
Arhiva

Pentru cine votăm la alegeri? Maia Sandu: tehnocratul c...

Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS[1].

14 octombrie 2016
1973
Arhiva

Natalia Trofim, șefă de direcție la Curtea de Conturi:...

Sectorul achizițiilor publice reprezintă un domeniu favorabil pentru fraudă și abuz, fiind foarte sensibil la acte de corupție, a declarat şefa direcţiei generale de audit al bugetului de stat şi patrimoniului din cadrul Curții de Conturi, Natalia Trofim, într-un interviu pentru Moldova Curată.

28 martie 2016
2493
Arhiva

Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...

Anul trecut,  Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

10 noiembrie 2016
3791
Arhiva

ATENŢIE! Webinar la tema accesului la informaţia de int...

Alianţa pentru o Românie Curată (www.romaniacurata.ro) şi Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova (www.moldovacurata.md) vă invită să vă înscrieţi la  cel de-al doilea webinar la tema accesului la informaţia de interes public care va avea loc la 22 IULIE 2015, ORA 11.00.

20 iulie 2015
1805
Arhiva

Încă un viceministru suspectat de incompatibilitate de...

Comisia Naţională de Integritate (CNI) verifică declaraţia de avere pentru anul 2012 a lui Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Demnitarul a ajuns în atenţia CNI, deoarece a cumulat, în anul 2012, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie (CA) la două instituţii de stat,  în situaţia respectivă fiind majoritatea viceminiştrilor din actualul Guvern.

04 februarie 2014
2732