Judecătorii demisionează ca să nu piardă indemnizațiile și să prindă pensii mari
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat în această săptămână 16 cereri de demisie depuse de judecători, cifra fiind un record absolut. Alte 14 cereri au fost depuse și acceptate de la începutul acestui an. Majoritatea magistraților care demisionează vor împlini în curând 65 de ani, care este plafonul de vârstă până la care un judecător se poate afla în funcție. Surse din cadrul CSM spun că motivul este un proiect de lege, adoptat vineri, 4 aprilie, în prima lectură, care schimbă modalitatea de calcul a pensiilor și indemnizațiilor unice pe care le primesc judecătorii atunci când pleacă onorabil din sistem. Dacă va fi votat și în lectura a doua, proiectul va reduce substanțial pensiile magistraților și indemnizația. Așa că cei care demisionează acum, chiar dacă majoritatea neagă acest lucru, vor să mai prindă vechea modalitate de calcul și să beneficieze de pensie mare, de câteva mii de lei.
În prezent, potrivit Legii cu privire la statutul judecătorului, magistrații care pleacă onorabil din sistem primesc o indemnizație unică, ce se ridică, de cele mai multe ori, la peste 100 de mii de lei, obținută prin înmulțirea salariului mediu al judecătorului cu numărul de ani pe care i-a muncit în această funcție. Proiectul de modificare a unor acte legislative, elaborat de Ministerul Justiției și adoptat în prima lectură, prevede o nouă modalitate de calculare care va reduce substanțial indemnizația unică, dar și o nouă modalitate de calculare a pensiei magistraților. De asemenea, proiectul prevede că judecătorii care au împlinit vârsta de 50 de ani și continuă să muncească nu vor mai putea primi și pensie, așa cum se întâmplă în prezent, ci numai salariul.
Acesta ar fi motivul pentru care de la începutul acestui an 30 de judecători au depus cerere de demisie. Întâmplător sau nu, dar majoritatea fie împlinesc în acest an 65 de ani, fie mai au un an sau doi până la atingerea plafonului de vârstă. Chiar dacă cei mai mulți nu recunosc public că anume acesta este motivul demisiei, nimeni din Consiliul Superior al Magistraturii nu mai pune la îndoială acest lucru.
Demisii cu câteva luni înainte de pensionare
Unul dintre judecătorii care au depus cerere de demisie cu doar 3 luni înainte de a împlini 65 de ani este Elena Lazareva de la Curtea de Apel Comrat. Ea a declarat pentru Moldova Curată că pleacă pe motive de sănătate. ”Lucrez în sistem de 28 de ani. Îmi este suficient. Peste 2-3 luni voi împlini 65 de ani și aș putea demisiona după limita de vârstă. Dar nu mai rezist”, ne-a spus magistrata. La fel ca Elena Lazareva, adică la puțin timp înainte de a împlini 65 de ani, au depus cerere de demisie vicepreședintele Curții Supreme de Justiție Constantin Gurschi și Nicolae Chirtoagă de la Judecătoria Briceni.
Un alt judecător a cărui demisie a fost acceptată este Mihai Gavriliță de la Judecătoria Strășeni, care are 64 de ani. „Proiectul de lege poate fi un motiv pentru acest număr mare de demisii în rândul judecătorilor. Eu personal însă plec pentru că am obosit. Mai am un an până la atingerea plafonului de vârstă. Am diabet zaharat, boala ischemică și tensiune”, a spus magistratul pentru Moldova Curată.
Demisiile judecătorilor golesc bugetul țării
Acum, Ministerul Finanțelor s-a pomenit cu un val de solicitări din partea Consiliului Superior al Magistraturii să găsească bani pentru a plăti indemnizațiile unice magistraților care demisionează. Numai pentru 4 judecători de la Curtea de Apel (CA) Bălți CSM a solicitat acum două săptămâni alocarea a 1 mln 166 mii lei. Astfel, din 4 magistrați demisionați la CA Bălți , numai Nina Matveeva va primi 175 mii de lei, celelalte trei indemnizații unice depășind suma de 334 mii de lei.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
JURNAL de CHISINAU: Găinăriile de la Bursuc
Timp de un deceniu au primit salarii pentru funcţia de directori ai Casei de cultură fără ca satul să aibă o casă de cultură. Acest lucru s-a întâmplat în satul Bursuc, raionul Nisporeni. Postul a fost ocupat timp de mai mulţi ani de soţia fostului primar, care lucra şi directoare de grădiniţă. Odată cu instalarea în funcţie a noului primar, în 2011, practica a fost perpetuată, directoare a aşa-numitei instituţii culturale a fost numită o angajată a primăriei care, până atunci, ocupase funcţia de asistent social.
Fiică în subordinea mamei, la contabilitatea Primăriei...
Contabila Primăriei satului Roșu, Cahul, o are în subordine pe fiica sa, dar fostul primar, care a semnat contractul de angajare, afirmă că nu este vorba despre un conflict de interese, pentru că cele două ar avea atribuții diferite. Ca în majoritatea cazurilor de acest fel, contabila spune că fiica sa a fost angajată pentru că în sat nu ar fi fost găsiți alți specialiști.
Interese ”acvatice” la Criuleni
Apeductul din Ohrincea, sat în componenţa primăriei Criuleni, ar putea fi gestionat de către un SRL. O decizie în acest sens a adoptat Consiliul orăşenesc Criuleni pe data de 8 aprilie, 2016. Consilierii, cu vot majoritar, au delegat gestiunea serviciului de aprovizionare cu apă din satul Ohrincea către SRL “VALNICMAR”, al cărei fondator este Valeriu Iurcu, consilier din partea Partidului Liberal în Consiliul Orăşenesc Criuleni.
Usatîi cere bani de la CNI
Ministrul Sănătăţii Andrei Usatîi cere de la Comisia Naţională de Integritate (CNI) 20 de mii de lei drept prejudiciu moral. Ministrul susţine că CNI i-ar fi afectat grav onoarea şi reputaţia profesională atunci când a constatat conflict de interese în cazul reorganizării de către Andrei Usatîi a unor instituţii medico - sanitare publice.
Frate și soră cu funcții de răspundere la primăria din...
În primăria satului Cuizăuca, raionul Rezina, cuvântul „familie” are o însemnătate aparte. Și asta deoarece fratele și sora dețin funcțiile de primar și, respectiv, de contabil-șef în aceeași instituție publică. Deși situația respectivă există de doi ani în primăria de la Cuizăuca, reprezentanții Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat susțin că nu au știut despre acest fapt, însă afirmă este vorba de un conflict de interese, fiindcă ambele persoane dețin funcții de răspundere în primăria din localitate.