Judecătorul Sergiu Arnăut a depus, contrar legii, două declaraţii de avere pentru același an. Care e valabilă?
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere. Ambele au fost publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) și au fost completate la o distanță de aproape o lună una de alta. Singura diferență dintre ele este că din prima lipsește pensia magistratului de 4500 de lei/lună. Un alt paradox este că în ambele declarații judecătorul scrie că a dobândit în 2012 un imobil printr-o donație efectuată un an mai târziu, adică în anul 2013.
Nu a indicat pensia de magistrat și a scris o donație din viitor
În declarația de avere pentru anul 2012 depusă la 15 martie 2013 Sergiu Arnăut scrie că a dobândit 1/3 dintr-un apartament a cărui suprafață nu o indică, dar care ar valora 132 716 lei. Imobilul ar fi fost dobândit prin donație, doar că magistratul indică un contract de donație din viitor - 3 august 2013, adică perfectat cu mult după depunerea declarației de avere.
”Greșeala” este prezentă și în cea de-a doua declarație, depusă la 9 aprilie 2013. În ea apar aceleași înscrisuri ca și în prima, doar că se adaugă pensia magistratului de 54 de mii de lei. În ambele declarații, pe lângă salariu, apare un depoziti bancar deschis în anul 2012 de 30 404 lei cu dobânda de 8 la sută.
CNI spune una, judecătorul - alta
Solicitată de Moldova Curată, șefa Serviciului de presă de la CNI, Cristina Dumbrăvean, a declarat că Sergiu Arnăut ar fi cerut permisiunea CNI să depună o nouă declarație. ”I s-a permis acest lucru pentru că legea nu interzice expres depunerea încă o dată a declarației. Și odată ce s-a încadrat în perioada de depunere, i-a fost acceptată declarația”, a spus Cristina Dumbrăvean, care adaugă că faptul că au fost publicate ambele a fost o greșeală. Cât privește contractul cu data eronată, ea spune că ar putea fi o greșeală mecanică, însă o apreciere exactă CNI va putea da doar dacă va iniția un control.
La rândul său, judecătorul ne-a dat cu totul alt răspuns: ”Am depus două declarații? Pe ce an, 2012? Și? Nu știu, nu îmi amintesc”. Când am insistat că legea nu permite așa ceva, magistratul a spus: ”Legea permite. Atât. Sunt termeni adăugători, citiți legea bine”. Referitor la contractul de donație din viitor, judecătorul a părut să nu înțeleagă despre ce îl întrebăm, a conchis repede că ”acolo toate datele sunt clar indicate, totul e corect”, și a încheiat discuția.
Depunerea de două ori a declarației, ilegală
Directorul Centrului de Prevenire și Analiză a Corupției, Galina Bostan, spune că legislația interzice depunerea repetată a declarației de avere. ”Legea cu privire la declararea veniturilor prevede, la art.6. al.1 că declaraţia cu privire la venituri şi proprietate reprezintă un act personal şi irevocabil, deci nu se mai poate interveni în ea după ce a fost depusă. Este prevăzută o singură situație în care acest act poate fi rectificat (conform art. 10 al. 2), dar și atunci acest lucru se face în maxim 5 zile de la depunerea în cadrul instituției, cu acordul persoanei responsabile de colectarea declarațiilor”, explică Galina Bostan.
În privința inexactității legate de data semnării contractului de donație, experta crede că este vorba de un act de intenție. ”Eu consider că aici este prezent elementul de intenție. Nu poți să indici din greșeală un document care încă nu există. Art.14. al 3. al Legii cu privire la declararea veniturilor prevede că indicarea intenționată în declarație a datelor inexacte sau incomplete constituie infracțiune și se pedepsește conform art. 352 Cod Penal. Eu cred că aici intenția este. Nu o putem considera o greșeală, cum ar fi de exemplu, ca a omis ceva din neatenție”, a conchis Galina Bostan.
Unde a dispărut garajul?
Dacă CNI va decide să inițieze un control în cazul judecătorului Sergiu Arnăut, ar fi de investigat și dispariția din declarațiile sale a singurului imobil trecut vreodată în declarațiile de avere - un garaj. În declaraţiile depuse începând cu anul 2008 şi până în 2012, Sergiu Arnăut nu a indicat niciodată vreo proprietate, cu excepţia unui garaj la Stăuceni, cu suprafaţa de 46,5 m.p. şi care ar valora 38,766 de lei. Nu este clar ce s-a întâmplat cu acest imobil indicat în declarația pentru anul 2010 și lipsă din cea pentru anul 2012. Dacă l-a vândut, judecătorul era obligat să indice venitul obținut. Din păcate, declarația de avere depusă de magistrat pentru anul 2011 nu poate fi găsită pe site-ul CNI și nici pe cel al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Verificat, dar nesancționat
Sergiu Arnăut este judecătorul care, în luna octombrie 2012, a devenit subiectul verificărilor inițiate de Procuratura Anticorupție în urma unei investigații a Centrului de Investigații Jurnalistice. Materialul arăta că magistratul care este ”sărac” în declarațiile de avere, locuiește împreună cu soția, de care în acte este divorțat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei nivele și construcții adiacente din cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani. Casa este trecută în acte pe numele fostei soții, Tatiana Arnăut, însă inițial a figurat pe numele mamei magistratului. Procuratura Anticorupție a inițiat o verificare, însă o lună mai târziu a anunțat că judecătorul nu era obligat să declare casa cu trei nivele care, cel puțin în acte, aparține fostei soții. Tot după publicarea investigației CSM a audiat într-o ședință închisă o informație a Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Sergiu Arnăut, însă până la urmă acestuia nu i-a fost aplicată nicio sancțiune.
Notăm că nu este pentru prima dată când CNI acceptă depunerea repetată a declarației de avere. În cazul ministrului adjunct al Culturii, Igor Șarov, s-a procedat la fel, chiar dacă legea nu prevede posibilitatea completării documentului după ce acesta a ajuns la CNI.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Declarații-rebut pe site-ul CNI
Chiar dacă nimeni nu a calculat procentul exact de rebut din cele peste 100 de mii declarații de venituri și interese publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) pentru anul 2012, o bună parte din aceste documente nu pot fi folosite în cadrul unor investigaţii. Multe dintre ele nu conţin niciun indiciu despre persoană, datele sunt blurate incorect sau pur si simplu nu se înţelege nimic din scrisul semnatarului. CNI speră că istoria nu se va repeta şi în acest an.
Cine dintre funcționarii-bugetari cu locuințe de lux ar...
Noul impozit pe avere, introdus prin Legea nr. 138 din 16 iunie 2016, care presupune achitarea unei taxe de 0,8 % pentru deținerea caselor cu suprafața mai mare de 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1, 5 milioane de lei, îi va pune la cheltuială și pe mulți bugetari. Este vorba despre judecători, procurori sau angajați din administrațiile locală și centrală, care și-au construit case scumpe. Noua reglementare îi va face să scoată din buzunar în jur de 12 mii de lei, adică o sumă mai mare decât un salariu lunar de-al lor, ca să plătească impozitul pe avere. În baza investigațiilor jurnalistice publicate în ultimii ani în presa autohtonă, Moldova Curată a întocmit o listă a funcționarilor care sunt potențiali plătitori de impozit pe avere.
Donaţia făcută partidului îl va trimite pe vicepreşedin...
Vicepreşedintele raionului Ialoveni, Valeriu Ţurcanu, a donat Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) 50 de mii de lei, potrivit raportului financiar depus de formaţiune la Comisia Electorală Centrală (CEC). Aceasta sumă este echivalentă cu cea câştigată de demnitar din salariu pe durata întregului an 2013. Ţurcanu a declarat că banii donaţi partidului provin dintr-o afacere pe care o deţine. În consecinţă, pentru că nu a indicat în declaraţia de avere ce venit a obţinut din gestionarea afacerii, vicepreşedintele raionului Ialoveni ar putea fi bănuit de incompatibilitate şi de nedeclarare a veniturilor.
Membrii CNI ar fi ascuns faptul că dețin mai multe mași...
Comisia parlamentară specială de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate (CNI) au constatat că membrii CNI nu au declarat mașini și bani de pe carduri bancare, scrie ziarulnational.md. Comisia a pregătiri un raport care urmează a fi prezentat la una dintre următoarele ședințe ale Legislativului.
Latifundiarii din CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a umplut de milionari. Jumătate dintre actualii membri ai CSM declară proprietăți ce depășesc un milion de lei. Iar unul dintre noii membri ai Consiliului, juristul Teodor Cârnaț, deține tocmai cinci case în Chișinău și două mini-hoteluri.
Doar un ministru în exerciţiu şi-a făcut publică averea
Până la 31 martie 2013, funcţionarii publici şi alte persoane cu funcţii înalte trebuie să-şi declare veniturile şi proprietăţile pentru anul trecut. Deşi noile prevederi legale nu-i obligă pe funcţionarii şi demnitarii publici să-şi facă publice averile, până la 28 martie 2013, doar ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Oleg Efrim, şi-a plasat pe pagina web a ministerului unde activează declaraţia de venituri şi proprietate şi pe cea de interese pentru anul trecut. Pe site-ul Ministerului Educaţiei am găsit şi declaraţia de avere a ministrului în exerciţiu Maia Sandu, dar aceasta se referă doar la prima jumătate a anului 2012, adică până la numirea sa în funcţie.